5,809 matches
-
ar cuveni spus despre el. Profesorul I.E. Torouțiu e singurul adevărat muncitor ajuns la Academie. Pornind de la o mașină hodorogită, rămasă din războiul trecut, prin muncă și sudoare, cărînd cu roaba tipărituri pe la ministere, a ajuns să-și ridice frumoasa tipografie Bucovina, din str. Gr. Alexandrescu, București. O tipografie model, ca înzestrare tehnică și organizare, în care lucrează șase sute de muncitori, bine plătiți și organizați într-o adevărată familie. Profesorul Torouțiu e de dimineață pînă seara tîrziu între ei. Cu mînecile
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e singurul adevărat muncitor ajuns la Academie. Pornind de la o mașină hodorogită, rămasă din războiul trecut, prin muncă și sudoare, cărînd cu roaba tipărituri pe la ministere, a ajuns să-și ridice frumoasa tipografie Bucovina, din str. Gr. Alexandrescu, București. O tipografie model, ca înzestrare tehnică și organizare, în care lucrează șase sute de muncitori, bine plătiți și organizați într-o adevărată familie. Profesorul Torouțiu e de dimineață pînă seara tîrziu între ei. Cu mînecile suflecate, brobonit de sudoare, între un telefon și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Asta nu s-a întîmplat încă în viața mea. Fugiți, măi calicilor! Dar vorbele sunt înflorite de un rîs atît de bun încît n-ar putea ofensa nici pe cel mai mîndru muritor. E o adevărată recreație să stai în tipografia Bucovina. Muncitorii muncesc veseli. Profesorul îi cunoaște pe toți pe nume. Pe unii i-a cununat. Celor mai mulți le-a botezat copiii, cărora le-a creat carnete de depunere. Știe situația familială a fiecărui muncitor și plătește "salarii sociale" nu după
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe nume. Pe unii i-a cununat. Celor mai mulți le-a botezat copiii, cărora le-a creat carnete de depunere. Știe situația familială a fiecărui muncitor și plătește "salarii sociale" nu după cît se cuvine, ci după nevoile de-acasă. De la tipografie, trece apoi acasă, în bibliotecă, să scrie pînă noaptea, tîrziu, sau pleacă la Academie. Muncitor la Academie! Biblioteca e una din cele mai bogate din bibliotecile particulare din țară. Ca documente literare și istorice e poate a doua după a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
celei ce-i fusese tovarășă de viață. Au fost înmormîntați la cimitirul Reînvierea din București. În fapt, lucrurile s-au petrecut tragic dar în alte împrejurări. Soții Torouțiu au suportat cu stoicism războiul, bombardamentele - care le-au afectat casa și tipografia, depozitul de cărți -, naționalizarea rămășițelor din tipografie, confiscarea documentelor literare - vreo patru volume numai cu arhiva primită de la fiica lui Titu Maiorescu și încă alte opt volume cu diverse materiale de arhivă -, impunerea unor chiriași în casa din str. Argentina
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Au fost înmormîntați la cimitirul Reînvierea din București. În fapt, lucrurile s-au petrecut tragic dar în alte împrejurări. Soții Torouțiu au suportat cu stoicism războiul, bombardamentele - care le-au afectat casa și tipografia, depozitul de cărți -, naționalizarea rămășițelor din tipografie, confiscarea documentelor literare - vreo patru volume numai cu arhiva primită de la fiica lui Titu Maiorescu și încă alte opt volume cu diverse materiale de arhivă -, impunerea unor chiriași în casa din str. Argentina nr. 39, ca și "cartelizarea" alimentelor din
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
început, sub discreta îndrumare a lui Andrei Hoișie și Ștefan Afloroaei, o aventură intelectuală formidabilă care, mie unuia, mi-a marcat definitiv destinul jurnalistic și cărturăresc. Cum întâmplarea a făcut ca întrega mea copilărie să se fi petrecut sub semnul tipografiei (părinții mei fiind absolvenți de ziaristică, iar tatăl meu conducând, până la prematura lui moarte, cotidienele din Suceava și Botoșani între 1961 și 1974) am fost imediat desemnat drept secretar general de redacție, funcționând ca atare între 1983 și 1986 (abia
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
imediat desemnat drept secretar general de redacție, funcționând ca atare între 1983 și 1986 (abia în 1988 interzicându-se această titulatură pentru că, deh, "secretar general" nu putea fi decât Ceaușescu!). În această nobilă calitate, pe lângă fabuloasa experiență a lucrului cu tipografii și a uceniciei mele într-ale zețăriei (aventuri care ar merita un volum de sine stătător!) am avut privilegiul de a avea cheile fostului sediu, inutilizabil și nefuncțional, alcătuit dintr-o sală lungă, umedă și întunecoasă la parterul cladirii de peste
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
toată țara. Aveam o mulțime de lucruri în comun, dincolo de similitudinea prenumelui: origini botoșănene, prieteni (cel mai vechi prieten al meu a fost, pe perioada liceului, colegul său de bancă), dragostea de poezie, interes pentru filosofie și teologie, pasiunea pentru tipografie și, mai ales, speranța că va veni o lume mai bună căreia să-i fim martori. Deși pasionat de literatură (încă din școală fusese încununat cu onoruri pentru producțiile sale literare), a fost târât, ca atâția alți talentați tineri ai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cât și eu eram feriți de tensionantele negocieri cu cenzura (activitate asumată stoic de mentorii noștri într-ale jurnalisticii, "Boierul" Condurache pentru Opinia și Andrei Corbea pentru Dialog), nouă rămânându-ne doar viciul delectabil al tehnoredactării și al lucrului în tipografie, spațiu magic, împregnat de gustul plumbului și de aroma înțepătoare a cernelii. Acolo am învățat gramatica tiparului, cu ritualurile și mecanismele sale dezarticulate până la cele mai simple elemente ale lanțului fermecat de operațiuni care făceau ca textul singular, scris de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de neînțeles, ca dificultate și fascinație, pentru cei care astăzi apasă câteva butoane, lăsând computerul să facă singur, rapid și eficient, toată munca aceea chinuitoare, dar fascinantă, modelatoare de caractere. Pentru mine și îndrăznesc să cred că și pentru el, tipografia a fost o școală a vieții mai importantă decât facultatea. Aici puteai vedea solicitudinea umană, căldura oamenilor nesofisticați, simpatia meșterilor sau tăcuta și eficienta solidaritate de breaslă laolaltă cu cupiditatea, impostura sau turnătoria, toate fiind încorsetate de atmosfera etern amenințătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care toți am așteptat să fie pe măsura încrederii ce i s-a acordat. Am crezut de mic că meseria de ziarist este una dintre cele mai nobile și curajoase, implicând inteligență, stil, îndrăzneală și curățenie morală. Am crescut în tipografia ziarului de la Botoșani, condus de tatăl meu între 1968 și 1973 și unde mama, deși avea aceeași pregătire și har jurnalistic, era împiedicată de fățărnicia comunistă să fie altceva decât corector. De mic m-am jucat în zețărie sau la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ce e calandrul sau rotativa înainte de a învăța să fac operații matematice cu numere mari. În facultate, între 1983 și 1986, am fost secretarul general de redacție al revistei Dialog a Universității, iar experiența umană și tehnică din anii de tipografie, precum și experiența intelectuală și critică dobândită atunci au fost modelatoare pentru cariera mea ulterioară. Asasinarea lui Ceaușescu m-a prins alături de vechi dialoghiști din diverse generații, reuniți sub coordonarea eficientă, amicală și subtilă a lui Andrei Corbea (mentorul meu, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
au fost modelatoare pentru cariera mea ulterioară. Asasinarea lui Ceaușescu m-a prins alături de vechi dialoghiști din diverse generații, reuniți sub coordonarea eficientă, amicală și subtilă a lui Andrei Corbea (mentorul meu, alături de Ștefan Afloroaie, într-ale jurnalismului cultural), în tipografia unde renăștea un Dialog fabulos pe care oamenii ni-l smulgeau din brațe la ieșirea din sediul din Sf. Lazăr (combinat poligrafic distrus iresponsabil și vândut bucată cu bucată în anii '90). Deși am crezut în misiunea de ecarisaj moral
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Referent științific : lect. ddr. Mihai Obreja Univ. “Sp. Haret ” București Coperta : Mariana Perju Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei BUJOR, LORENA / Lorena BujorIa[i : PIM, 2005 Bibliogr. ISBN 973-716 116-5 316.48:371 Tipar Digital realizat la Tipografia PIM ùoseaua ùtefan cel Mare nr. 11 Iaúi - 700498 Tel./fax: 0232-212740 e-mail: editurapim@pimcopy.ro www.pimcopy.ro CUPRINS Introducere ...........................................................1 CAP. I A. Conflictele...................................................2 1. Definirea conceptelor.............................................2 2. Surse de conflict...................................................4 3. Procesul conflictului.............................................. 5
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
45. Văideanu, G., Ionescu, M., 1982 - „Conținutul învățământului, componenta fundamentală a procesului didactic”, în Salade, D. (coord.), Didactica, Editura Didactică și pedagogică, București 46. Văideanu, G, 1988 - „Educația la frontiera dintre milenii”, Editura Politica, București. 77 Tipar Digital realizat la Tipografia PIM ùoseaua ùtefan cel Mare nr. 11 Iaúi - 700498 Tel./fax: 0232-212740 e-mail: editurapim@pimcopy.ro www.pimcopy.ro
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
, diaconul (? - c. 1583), tipograf și editor. Prima mențiune despre C. „ot Târgoviște” se află în epilogul cărții Octoih mic slavonesc (Brașov, 1557), tipărit împreună cu Oprea logofătul, al cărui ucenic era. În 1558 cei doi scot la Târgoviște, în tipografia lui Dimitrie Liubavici, în care s-au și format, un Triod-Penticostar slavonesc, iar un an mai târziu, C. se stabilește definitiv la Brașov. Până în 1583 el a tipărit aici sau în alte orașe transilvănene numeroase cărți religioase în slavonă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
dezvoltării științifice și filosofice a secolului Luminilor și a treia dezvoltării care a însoțit revoluția industrială. Cel puțin două evenimente trebuie luate în serios și care, fără îndoială, au modificat în mod radical raportul cu lumea: mai întâi scrierea și tipografia, care nu sunt, nici una, nici alta invenții occidentale, dar au fost adoptate și dezvoltate în Europa; apoi, revoluția industrială. Lucrările lui Walther J. Ong, Jack Goody etc. arată că scrierea ca tehnică introduce o transformare majoră, care modifică fundamental actele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
școală în care preda „măiestria zugrăviei”; tatăl, Gheorghe, își va transforma numele în Diaconovici). D.-L. a învățat la Caransebeș și Lugoj. După studii de drept la Pesta, este translator la magistratura orașului, revizor și corector al cărților românești în Tipografia Universității de la Buda. Îl suplinește un timp pe Petru Maior, cenzor la Buda, și îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Prin strădaniile sale, în 1808 s-a deschis prima școală a coloniei române din Pesta; aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
și sate din sud-estul Europei. Structuri sociale, structuri magice și religioase. București: Editura Paideia. Stahl, Paul, H. 2005. Case și acareturi din Mărginimea Sibiului: 1953-1958. București: Editura Paideia. Stanciu, Ioan. 1938. Spicuiri din trecutul comunei Luduș (județul Sibiu). Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stark, David. 1994. Recombinant Property in Eastern Europe Capitalism, Collegium Budapest Public Lectures, Series 8, 2. Stănculescu, Manuela, Sofia. 2003. Vor românii economie de piață?, analiză pe baza datelor din BOP, disponibilă la www.osf.ro. Stăvărache, Florența. 2005
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2. independență economică, singura ce-i poate asigura libertatea de expresie, capacitatea de a rezista la presiuni și șantaje; 3. existența unei pături medii de întreprinzători particulari, trebuie spus pe nume: capitaliști, dispuși să investească, masiv, în cultură (publicații, edituri, tipografii etc.). Aceste premise există, dar ele rămân încă în stare incipientă. De unde o serie de situații intermitente, ambigui care caracterizează situația actuală. Reținem câteva aspecte, după noi, tipice momentului cultural actual: 1. Statutul și sensul culturii rămân încă incerte. Se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
liceului în orașul natal, A. a frecventat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (secția germană-engleză, 1972-1976), predând apoi limba germană la școli clujene. Emigrând în Germania (1984), se stabilește la Bonn, unde este angajat corector într-o tipografie, iar din 1991 lucrează ca redactor în cadrul Fundației „Stiftung Ostdeutscher Kulturrat” (Consiliul de Cultură Germană din Est), ocupându-se de apariția periodicelor „Der gemeinsame Weg” și „Kulturpolitische Korrespondenz”. Este membru al asociației „Die Künstlergilde” din Esslingen. În mediul cultural al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
, Theochar (1843, Brașov - 22.X.1907, Brașov), scriitor și traducător. Având studii comerciale, A. a condus, până în 1868, tipografia J. Weiss din București. A fost funcționar la Institutul de credit și economii „Albina” din Brașov, oraș unde devine, din 1882, proprietar de tipografie și editură, proprietar și redactor al publicațiilor-magazin „Noua bibliotecă română” (1882-1883) și „Poșta română” (1888-1889). Autor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
Brașov - 22.X.1907, Brașov), scriitor și traducător. Având studii comerciale, A. a condus, până în 1868, tipografia J. Weiss din București. A fost funcționar la Institutul de credit și economii „Albina” din Brașov, oraș unde devine, din 1882, proprietar de tipografie și editură, proprietar și redactor al publicațiilor-magazin „Noua bibliotecă română” (1882-1883) și „Poșta română” (1888-1889). Autor bilingv, a semnat și cu pseudonimele Th. Düsterblick și Stan Pârjol. Debutează în 1868 cu volumul de versuri Karpaten-Röschen, urmat de prelucrarea în limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
fost intermediat și de cele 25 de librării - majoritatea evreiești - înființate în Botoșani în perioada 1864-1940, între care Munca (Carol Schwartz), Segal/Marcu, Max Weinstein, Saidman sau Eminescu au merite remarcabile privind livrarea de carte. Tot în aceeași perioadă, 19 tipografii vor tipări lucrările autorilor locali, cea mai renumită fiind tipografia Saidman căreia i se datorează atât publicarea de periodice, cât și a monografiilor Șapte ani din viața unei școli normale și Botoșanii în 193222. Principala scenă de manifestare a energiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]