6,447 matches
-
În 1925, Anuarul Socec o consemnează ca reședință a plășii Găiceana, având aceeași alcătuire și o populație de 2773 de locuitori. Legea administrației locale din 1931 consemnează următoarele sate: Ghilăvești, Gura Zlătăresei, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Târgu Găiceana, Unguri, Valea Morii și Zlătăreasa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968 a fost transferată la județul Bacău. Tot atunci, satul Târgu Găiceana a luat
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
județul Bacău. Tot atunci, satul Târgu Găiceana a luat numele de "Găiceana" și au fost desființate satele Lunca, Marginea, Petroasa și Recea (comasate cu satul Găiceana), Valea Morii (comasat cu satul Huțu) și Zlătăreasa (comasat cu satul Popești); iar satul Unguri a luat denumirea de "Arini". Patru obiective din comuna Găiceana sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la Arini din punctul „Dealul Popii”, aparținând culturii Foltești
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
Toate acestea, clădite sub patronajul Composesoratului (asociație de proprietari de păduri) pe terenuri aparținătoare acestuia, s-au distrus fără nici o urmă în războiul din 1914-1918. Până în anul 1848, an de frământări sociale, satul Poiana Sărată era compus numai din români; unguri dacă erau câțiva care s-au strecurat ca argați la românii mai înstăriți, alții ca ciobani în munți și o parte angajați pe lângă funcționarii de la vamă. În anii 1847-1853 datorită atenției guvernului imperial de la Viena s-a construit de către un
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
două țări posturi de vamă de clasa I-a, încetând transbordările între Grozești graniță - Oituz Brețcu graniță. De abia acum încep operațiunile de vămuire chiar la gura pârâului Cernica. În acest timp au început să devină proprietari de pământ și ungurii, mai ales armeni maghiarizați. Printre cei dintâi a fost unul Lehrman care avea un birou de expediție vamală. Mai târziu, ca și în alte părți ale Ardealului s-au mai așezat și alte familii de armeni pe nume Vertran I.
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
în Balta Brăilei.85 După Sabin Opreanu, într-o târlă erau prin anii 1860 în tovărășie, cam 3000 de oi, numărul lor scăzând la jumătate în 1930.Populația satului în acel an se apropia de 2000 de suflete - români 1600, unguri peste 160 iar restul flotanți (funcționari vamali, poliție de graniță, jandarmi, alte naționalități). Din datele Recensamantului din 1910 rezulta ca numărul românilor a fost de 1390 de suflete, pe când al străinilor de 657.Astăzi satul se întinde pe 2 km
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
ajungând până în zona satului de atunci „la Livăzea", canal care se deversa în pârâul Balta Verde, (de fapt în amonte canalul își primea apa din acelaș pârâu). Canalului i se mai zicea și Iazul Morii lui Balazs, un mare proprietar ungur din Râu Bărbat, care avea acolo o moară, „cu ciutură" (zisă și râșniță), era de fapt o roată mare de lemn învârtită de apă. Moara amplasata pe acest iaz, devenit dupa mutarea satului „văiugă", se afla in zona zăvoaielor, a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
contra turcilor. Prezența familiilor de cneji (a Cândeștilor la Râu de Mori sau a unei familii nenominalizate la Râu Bărbat) care stăpâneau zeci de sate sau jumătăți de sate, persistă până la sfârșitul secolului XV, familiile de cneji existente înainte de venirea ungurilor (5g). Prin participarea lor cu trupe în oastea lui Iancu de Hunedoara în luptele împotriva repetatelor invazii otomane (1420,1438 și 1442), ei devin foarte cunoscuți și importanți, primind ca recompensă proprietăți asupra a o mulțime de sate, iar cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Cercetările arheologice indică prezența așezărilor omenești din timpuri străvechi, chiar a vestigiilor omului preistoric. În secolul XIX în timpul evenimentelor de la 1848 din Transilvania satele de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului s-au răsculat împotriva ingerințelor tot mai pronunțate ale ungurilor ( îndeosebi prin acțiunile nobilimii maghiare) în viața principatului, intrând în oastea tribunului (prefectul de Hunedoara a lui Avram Iancu) (6). Aceștia luptau împotriva trupelor generalului Bem. După înfrângerile suferite de români, ungurii au instituit tribunale de sânge, de pedepsire a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
au răsculat împotriva ingerințelor tot mai pronunțate ale ungurilor ( îndeosebi prin acțiunile nobilimii maghiare) în viața principatului, intrând în oastea tribunului (prefectul de Hunedoara a lui Avram Iancu) (6). Aceștia luptau împotriva trupelor generalului Bem. După înfrângerile suferite de români, ungurii au instituit tribunale de sânge, de pedepsire a locuitorilor satelor de români (din zonă) participante la lupte. Tribunalul din Hațeg a executat mai mulți tribuni români. În legatură cu aceste execuții vom revenii în capitolul “Evenimente”, cu comentarea actelor de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
credincioase ale nobililor: 1.Ianasi Ceuta 6. Danci Revitea 2.Iancu Ceuta 7. Ianasi Prodan 3.Lascu Popa 8. Gheorghe Prodan 4.Mihai Popa 9. Ianasi Fanu 5.Ianasi Revitea 10. Ianasi Budau din Livadia de Coasta, precum si: 1.Ianasi Ungur 7. Petru Vladislav 2.Barbu Barboane 8. Danciu lui Dîlja 3.Danciu Tincora 9. Lascu Stoica 4.Alexandru Baltean 10. Iancu lui Bara 5.Petru Baltean 11. Stoica Opris 6.Lascu Vladislav din Livadia de Cîmp. Servicii pe care ei
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu realele lor hotare si cu liniile vechi apartinatoare lui: Ianasi si Iencuti Ceuta Lascu (Ladislav) si Mihai Popa, Ianasi si Danciu Revitea (Regutya...) si George Prodan, Lascu Lupsa (Lupa), Ianasi Fanu si Ianasi Gudura din Livadia de Coasta. Ianasi Ungur, Barbu (Barbone) Danciu lui Dîlja si Stefan Opris din Livadia de Câmp si mostenitorilor si urmasilor acestora de ambele sexe. "le-au cu donatie, cu act si le-am si da, dam, daruim si acordam cu drept de proprietate si
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
prezent acolo locuiește nepotul său, Popescu Marcel. Actuala casă a fost construită de tatăl lui Marcel, Popescu Mihai, la începutul anilor 1940, când acesta era primar (și negustor de vite). Casa veche unde a funcționat notariatul a fost a învățătorului ungur Balazs Ferencz, care a vândut-o lui Popescu Mihai Mălăoni cel bătrân în anul 1911 cu 2.000 de forinți. De notariatul cercual Livadia aparțineau satele: Baru Mare, Baru Mic, Pietros și Valea Lupului. După 1 decembrie 1918 s-a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Bretea). Acesta a funcționat până în anul 1948, când regimul comunist a desființat instituția notariat de la primării, aceștia devenind secretari de primării (cu pregătirea câteva clase primare). Trebuie menționat că în perioada anilor 1930 - 1940 a fost un funcționar de primărie ungur Kelemen , din Pui, care venea și pleca zilnic pe jos, cu o punctualitate de ceasornic, indiferent de anotimp și de aspectul vremii. Între actele păstrate în casa părintească, am găsit un registru al primăriei, cu procesele verbale de ședință, care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ședință, care cuprinde perioada 1912-1918 de la Primăria maghiară și în continuare în paginile următoare, perioada 1921-1930, în limba română, cu procesele verbale de ședință sub administrația română. În acest sens aflăm următoarele: - în comitetul primăriei apare ca primar (președinte) învățătorul ungur Balazs Ferencz, iar ca membrii români: Cincora Ianaș notar cercual, Băltian Ianăș, Stoica Pal, Vladislav Ianăș, Cincora Aron, Ungur Petre, Törok Ianăș, Crăciunescu Pal, Unguraș Ianăș și Unguraș Iștvan, -primul comitet al primăriei în administrație românească (după Marea Unire) apare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu procesele verbale de ședință sub administrația română. În acest sens aflăm următoarele: - în comitetul primăriei apare ca primar (președinte) învățătorul ungur Balazs Ferencz, iar ca membrii români: Cincora Ianaș notar cercual, Băltian Ianăș, Stoica Pal, Vladislav Ianăș, Cincora Aron, Ungur Petre, Törok Ianăș, Crăciunescu Pal, Unguraș Ianăș și Unguraș Iștvan, -primul comitet al primăriei în administrație românească (după Marea Unire) apare numai în anul 1922 compus din Ioan Cincora in functia de primar,dar și de secretar de primărie, iar
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
anul 1922 compus din Ioan Cincora in functia de primar,dar și de secretar de primărie, iar ca membrii : Pavel Dâlja, Mihai Popescu (Mălăoni), Jiga Crăciunesc, Ioan Stoica, Ioan Turcu Ponoran (fost Törok sub stăpânirea ungară), Stoica lui Pavel, Lascu Ungur și Mihai Popa, - în procesul verbal din anul 1922, cu ocazia constituirii primului comitet, ordinea de zi a inclus întocmirea bugetului comunal, tot după legea maghiară (legea XXII din anul 1886), iar în primul buget apar venituri de 2068 lei
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
treierat (îmblătit) cu mâna sau cu caii. Toate aceste activități s-au desfășurat în cadrul primăriei în conformitate cu ordinul prefectului și pretorului (șeful de plasă). Primii primari, după unire au fost următorii săteni: - Cincora Ioan în acelaș timp primar și notar, - Ștefan Ungur (1924-1926), - Turcu Petru (1926-1928), - Stoica Ion Naia (1928-1930), primar interimar după demisia celui precedent. Referitor la perioada cuprinsă între anii 1930 și 1935 nu deținem date despre primărie până la preluarea postului de primar de către Popescu Mihai Mălaoni, fiind numit în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a aparținut de protopopiatul Hațeg și de episcopia Lugojului până în octombrie 1948, când regimul comunist prin decret a desfințat acest cult religios, parohiile și credincioșii fiind trecuți “ din oficiu” la ortodoxie. Preotul Emil Vladislav împreună cu cantorii Turcu Petru Ponoran si Ungur Ianăși, de comun acord cu locuitorii satului au trecut la ortodoxie,continuându-și activitatea în noul rit . De altfel încă din anii 1940, credincioșii din Livadia sub conducerea cantorului Turcu Petru Ponoran, au aderat la Asociația Oastea Domnului (de sorginte
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
scopul de intimidare. După preotul Emil Vladislav au urmat preoții: - Manta Ioan 1 oct. 1968 -1 aug. 1974 - Nălboc Eugen 1975 - 1990 - Lădar Nicolae, din 04.02.1990 până în prezent. Cantorii cunoscuți ai bisericii sunt: - Barabaș din Livadia de Coastă - Ungur Ion Diaconu Moț - Turcu Ioan (Ponoran) din 1900-1928. Turcu Petru Ponoran, fiul lui Turcu Ioan, a fost cantor din anul 1928 până cu o lună înainte de deces, mai 1977. Concomitent, din anii 1920 (data debutului neprecizată), a funcționat un alt
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Diaconu Moț - Turcu Ioan (Ponoran) din 1900-1928. Turcu Petru Ponoran, fiul lui Turcu Ioan, a fost cantor din anul 1928 până cu o lună înainte de deces, mai 1977. Concomitent, din anii 1920 (data debutului neprecizată), a funcționat un alt cantor Ungur Ianăș Trosc (mai vârstnic), iar după decesul acestuia, s-a asociat ,un alt cantor Revitea Ioan Șucă. Referitor la clădirea bisericii din sat, din surse orale am aflat că la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, a ars de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în acest sat ardelenesc din Țara Hațegului, dar nu sunt cunoscute din păcate, iar alte izvoare nu există și bătrânii au dispărut nu mai există posibilitatea de a le mai cunoaște. De amintit și jandarmii români după 1918, și cei unguri dinainte de 1918 care escortau hoții prinși prin sate, care erau duși pe jos între posturile de jandarmi din Pui și Baru. Statul comunist din anii '50 a înființat post de “miliție” și în Livadia, dar acum era modernizat, funcționau “dubele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mai înstăriți. Pământul a fost luat de la magnații unguri din Ponor - ca Törok Arpad (fost proprietar în epoca maghiară)și de la Bezeredi Mihai și Tamași Margit, iar din hotarul comunei Pui de la magnatul Naloți Geza, iar din Râubărbat, de la magnatul ungur Hențoan, căpitan în Budapesta. Alte evenimente: În timpul primului război mondial bărbații din Livadia au fost înregimentați în armata austro-ungară în deosebi la regimentele de infanterie din Orăștie, cel de artilerie din Sibiu și la cel din Caransebeș. Sătenii au luat
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
participând la eliberarea Transilvaniei, Ungariei, (din nou au ajuns la Budapesta) și în Cehoslovacia până în munții Tatra. Au căzut pe câmpul de luptă: Barb, Ionel, Barbu, Nelu Vladislav, Păluț Dâlja, Fănucu Vladislav, Ștefan Revitea Lupșa, Popa Virgil, Șelu, Petru, Sublocotenent Ungur Beniamin, Ianăș, Popescu Victor. Din Livadia de coastă: Lăscuț, Dionisie, Lascu, Barabași, Ianăș, Iancu, în total 19 tineri din ambele sate. În concluzie se poate spune că în secolul XX și tinerii din Livadia și-au adus tributul de sânge
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și prenume) în mijlocul secolului XX, în care se constată persistența tuturor numelor din sec. XVII. În prezent cele mai numeroase familii (majoritatea) poartă ca nume de familie: - Fam. Ceuță numeroși - Fam. Barboane numeroși - Fam. Revitea numeroși - Fam. Stoica numeroși - Fam. Ungur numeroși - Fam. Vladislav numeroși - Fam. Pățai (veteran de razboi) numeroși - Fam. Băltean multe - Fam. Dâlja multe - Fam. Popa - Fam. Unguraș - Fam. Crăciunescu numeroasă - Fam. Dencișor - Fam. Cincora multe - Fam. Popescu numeroasă, venită din alte părți, apărută în sec. XX. Ca
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
alți tineri din Livadia au urmat școli liceale, precum: Vladislav Silviu (din familia preotului), notar, funcționar și el făcând închisoare sub comuniști. Stoica Lascu (Băniceanu) de asemenea notar, funcționar. Stoica Pavel devenit ofițer activ toată viața (fost prizonier la ruși). Ungur Beniamin, ofițer decedat in URSS în război. Frații Guga (unul cu studii de drept - notar, celălalt inginer cu studii în Germania în perioada hitleristă. 5) În deceniul 40 altă serie de tineri din sat au avut pregătire universitară: Popescu Arghir
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]