8,399 matches
-
-a Teritorială, dosar nr. 183, f. 391-392; Jean Ancel (ed.), Documents Concerning The Fate Of Romanian Jewry During The Holocaust. Volume X Additional Documents (From Romanian Archives). Addenda, New York, 1986, documentul nr. 33, p. 89. Documentul nr. 73 Regimentul 6 Vânători P.A. Oficiul Poștal Militar No. 10 No. 10.119 din 10 August 1941321 către Divizia 14-a Infanterie Stat Major Biuroul Adjt. La ordinul Dvs. No. 2301 din 3 August 1941322; Am onoare a raporta următoarele: 1. În cursul zilelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
surprinde persistența d-lui Prefect al județului Iași328 în această chestiune, mai ales că D-sa este militar și ar trebui să fie alături de noi și nu contrarul. Umanitarismul îi bun în alte vremuri, nu la război. Comandantul Regimentului 6 Vânători Colonel Matieș Ermil ss. E. Matieș Ofițer Informator Căpitan Ion V. Stihi Cpt. ss. Ion V. Stihi *) Adnotare: "Biroul 2. Înaintare armatei cu avizul diviziei că armata a procedat legal și că autoritatea civilă nu are ce căuta în această
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o garnitură de tren care a plecat spre Moghilău din gara Grădina Publică, la ora 1.10 în ziua de 8 Iunie 1942. Garda trenului a fost compusă dintr-un ofițer, 2 subofițeri, și 20 grade inferioare din Regimentul 8 Vânători. Spiritul de umanitate a predominat în executarea acestei operațiuni. b/. Din județele Provinciei: În aceeași zi s'au evacuat și evreii din județele Provinciei Bucovina / Anexa No. 4/. Evreii au fost aduși la Cernăuți în ziua de 5 Iunie 1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreii notați în anexa No. 1. Operațiunea evacuării s'a executat în aceleași condițiuni, prevăzute în raportul No. 238/1942. Transportul s'a efectuat cu trenul la Moghilău, unde au fost predate de Sublt. Tăutu N.1062 din Reg. 8 Vânători, delegatul Provinciei, Comisiei de Triaj. Garda transportului a fost dată de Reg. 8 Vânători și s'a compus dintr-un ofițer, 2 subofițeri și 25 grade inferioare. Comisia de Triaj a Guv. Provinciei Transnistria a confirmat primirea acestui transport. GUVERNATORUL
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prevăzute în raportul No. 238/1942. Transportul s'a efectuat cu trenul la Moghilău, unde au fost predate de Sublt. Tăutu N.1062 din Reg. 8 Vânători, delegatul Provinciei, Comisiei de Triaj. Garda transportului a fost dată de Reg. 8 Vânători și s'a compus dintr-un ofițer, 2 subofițeri și 25 grade inferioare. Comisia de Triaj a Guv. Provinciei Transnistria a confirmat primirea acestui transport. GUVERNATORUL BUCOVINEI GENERAL, ss. Calotescu C. Calotescu PROVINCIA BUCOVINA Anexa 1 Cabinetul Militar SITUAȚIE NUMERICĂ
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 06.06.1940). 175 Ioan V. Stihi (1907-1941), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie (1928-1930). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1930). În 1941 activa ca ofițer de informații în cadrul Regimentului 6 Vânători. Mort pe frontul de est în septembrie 1941. Locotenent (din 16.10.1935); căpitan (din 10.05.1941). 176 Nu a putut fi identificat. 177 Nu au putut fi identificați. 178 Nu a putut fi identificat. 179 Dumitru Captaru (1894-1964
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major (25.11.1941-25.08.1943); ofițer în cadrul Secției II-a Informații din Marele Stat Major (25.08.1943-04.05.1945); ofițer în cadrul comandamentului Corpului 7 Armată (04.05-01.12.1945); comandant al Regimentului 9 Vânători de Gardă (01.12.1945-09.08.1948); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Maior (din 31.10.1939); locotenent-colonel (din 22.06.1944); colonel (din 23.01.1946). 228 Documentul a fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1913-1914). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1914), participă la primul război mondial. Comandant al Regimentului 75 Infanterie (01.11.1940-01.04.1941); comandant al Regimentului 6 Vânători (01.04.1941-19.11.1942), calitate în care a fost implicat în atrocități comise împotriva populației evreiești; dispărut pe câmpul de luptă la 19.11.1942. Dat dispărut la 19.06.1946, a fost arestat de autoritățile comuniste la 03
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
15.08.1941, p. 5. 301 Traian A. Constantinescu (1892-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1915-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Batalionului 4 Vânători de Munte (01.10.1939-10.05.1941); ofițer în cadrul Cercului Teritorial București (din 10.05.1941); trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 15.04.1943. Căpitan (din 01.04.1923); maior (din 10.05.1934); locotenent-colonel (din 08
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Diviziei 11 Infanterie (01.07.1942-22.01.1943); șef de Stat Major al Diviziei 24 Infanterie (22.01-17.08.1943); ofițer în comandamentul Școlii militare de ofițeri de infanterie nr. 6 (17.08.1943-05.05.1944); comandant al Grupului 92 Vânători de Munte (05.05-04.06.1944); comandant al Școlii militare de ofițeri de infanterie nr. 2 (04.06.1944-15,03.1945); ofițer în comandamentul Corpului 6 Teritorial Cluj (15-29.03.1945); trecut în rezervă la 29.03.1945; reintegrat în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
02.1939); general de brigadă (din 23.03.1944). 520 Laurențiu D. Stăncel (1908-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1927-1929). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1929). Ofițer în comandamentul Batalionului 6 Vânători de Munte (01.04.1930-10.12.1941); ofițer în cadrul Secției I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major (10.12.1941-01.09.1942); ofițer în comandamentul Diviziei 5 Infanterie (din 01.09.1942). Dat dispărut pe front la 22.11.1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de infanterie (1918-1920). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1920). Ofițer în Comandamentul Militar Odessa (16.08.1941-01.03.1943); șef de Stat Major la Divizia 1 Fortificații (01.03-28.05.1943); șef de Stat Major la Batalionul 10 Vânători de Munte (20.06.1943-30.04.1944); șef de Stat Major la Comandamentul Zonei Focșani-Nămoloasa-Brăila (01.05-01.10.1944); șef de Stat Major la Comandamentul Militar al Dobrogei (10.10.1944-06.04.1946); ofițer la Secția Prizonieri a Marelui Stat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
avocat și funcționar român. Licențiat în Drept la Universitatea din Cernăuți. Funcționar în administrația austro-ungară (1902-1914); locotenent în rezervă în armata austro-ungară (din 1914), participant la primul război mondial. Capturat de trupele ruse, s-a înrolat în Legiunea română de Vânători Transilvăneni-Bucovineni cu gradul de căpitan, activând în această unitate până la repatrierea sa în 1920. Prim consilier și șef al Biroului Prezidial din Cernăuți (1920-1922); prefect la Vijinița și Storojineț (1922-1926); inspector general administrativ la București (din 1927); secretar general în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Război. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Șef al Biroului 2 Tracțiune și ajutor al șefului Secției VI-a Transporturi din Marele Stat Major (01.11.1938-10.05.1939); comandant al Regimentului 1 Vânători Gardă (10.05.1939-05.10.1940); șef al Secției VI-a Transporturi din Marele Stat Major (05.10.1940-20.03.1945); la dispoziția Ministerului de Război (20.03-27.03.1945); trecut în rezervă la 27.03.1945. Locotenent-colonel (din 10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militare de ofițeri infanterie (1914-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Șeful Biroului 3 Drumuri din cadrul Secției VI-a Transporturi din Marele Stat Major (10.10.1940-15.10.1944); comandant al Regimentului 4 Vânători Moto (15.10-10.11.1944); comandant al Regimentului 2 Grăniceri (10.11.1944-19.02.1945); comandant al Brigăzii 10 Infanterie (19.02-22.06.1945); la dispoziția Ministerului de Război (22.06.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1928-1930). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Regimentului 28 Infanterie Fortificații (01.04-15.12.1941); ofițer în cadrul Cabinetului Militar al Conducătorului Statului (15.12.1941-15.09.1944); comandant al Regimentului 3 Vânători Moto (15.09-01.12.1944); comandant al Regimentului 92 Infanterie (01.12.1944-10.01.1945); comandant al Brigăzii 18 Infanterie (10.01-29.03.1945); trecut în rezervă la 29.03.1945. Maior (din 01.01.1934); locotenent-colonel (din 27.02
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
un aer moale... În pădure era un aer moale, cald, umed, controlat de zâne și furnici... Zânele, din cauza singurătății și-a lipsei unor basme pe măsura lor, deveniseră cam nerușinate, făceau pe unde apucau „fapte bune“ cu pădurarii sau cu vânătorii întâlniți întâmplător, ba chiar și cu piticii, cam debusolați și ei... Apoi se spălau grijulii în izvoarele cristaline, rotunde, și se ștergeau răbdătoare cu nuferii aflați la îndemână, ca să nu rămână gravide... Deși unele preferau. Balaurii cu șaptezeci de capete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
se înșirau deja, și ei, în mai multe generații. La un loc se adunau cel puțin 30 de rude. Nu doar la masă ci și înainte de masă, la cumpărături și provizii pentru aniversare. În plus, Aurel era și pescar și vânător "profesionist", iar Sabina, mătușa mea, o gospodină nepereche, așa că, de nu se aflau printre bucate păstrămioare de mistreț, măcar niște crapi, acolo, tot ne făceau din ochi, printre sosuri de neuitat. Ne strângeam după amiază și ne răsfiram către noapte
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
Între timp soarele se apropia de locul la care tinerii satului se strângeau pentru a pleca împreună la vânătoare. În drumul spre locul de întâlnire mama sa îl oprește și-i așază la gât lanțul cu mătănii, fără de care nici un vânător nu ar avea noroc la vânătoare. Vânătoarea este un ritual în sine și presupune dansul împreună al vânătorii, dar și ofrande aduse zeului vânătorii. Locul unde se întâlnesc bărbații din sat arată ca un spațiu mai larg în marginea pădurii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și oricând se meargă acolo pentru a vâna. Vom folosi arcul și săgețile tale", îi spune partenerului de vânătoare în timp ce căuta cu urechea zgomotul produs de râu, pentru a se orienta în pădure. Asta pentru că ajungând târziu la ritualul de dinaintea vânătorii, uneltele sale nu erau binecuvântate de preot. Brusc, colegul său de vânătoare face câțiva pași laterali, depărtându-se ușor de cărarea pe care mergeau. Lovește cu cuțitul la baza unui arbust după care privește cu atenție la coaja lemnului. Da
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
coaja de o anumită culoare a arbustului. Se afundă în pădure în timp ce se aud tot mai des zgomotele pe care animalele și păsările sălbatice le produc asemenea unui concert în aer liber. Vocile oamenilor din satul lor, ale colegilor lor vânători, nu se mai aud de mult. Singurul zgomot care nu era al peisajului era făcut de păsările de metal care decolau și aterizau pe noul aeroport, aflat la câteva zeci de kilometri de insulă. Speranța lor era aceea că o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
îi aștepta și el nerăbdător, pentru a vedea dacă au vânat porcul atâta de mult așteptat, dar și îngrijorat că noaptea putea să-i prindă în junglă și atunci cei doi ar fi fost în pericol să se transforme din vânători în vânați. Oamenii satului știau că numai vânătorii cu experiență și care știau bine pericolele și cum să se ferească de ele își permiteau să înnopteze în junglă. Se grăbeau așadar spre coliba fetei, pentru a desfășura ritualul cererii de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dacă au vânat porcul atâta de mult așteptat, dar și îngrijorat că noaptea putea să-i prindă în junglă și atunci cei doi ar fi fost în pericol să se transforme din vânători în vânați. Oamenii satului știau că numai vânătorii cu experiență și care știau bine pericolele și cum să se ferească de ele își permiteau să înnopteze în junglă. Se grăbeau așadar spre coliba fetei, pentru a desfășura ritualul cererii de soție. Chiar dacă au întârziat erau cu toții fericiți. Porcul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
omului. Hayek arată: ,,Istoria civilizației este istoria unui progres care, în mai puțin de opt mii de ani, a creat tot ceea ce privim drept caracteristic vieții omenești. La începutul erei neolitice, mulți dintre înaintașii noștri direcți au abandonat viața de vânător și au trecut la agricultură și apoi la viața urbană - în urmă cu mai puțin de trei mii de ani. Nu este surprinzător faptul că, din anumite puncte de vedere, dotarea biologică a omului nu a ținut pasul cu acea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
puncte de vedere, dotarea biologică a omului nu a ținut pasul cu acea schimbare rapidă, că adaptarea părții sale non-raționale a rămas cumva în urmă și că multe dintre instinctele sale și emoțiile sale sunt încă mai adaptate vieții de vânător decât vieții civilizate. Dacă multe dintre trăsăturile civilizației ne par artificiale sau nesănătoase, aceasta trebuie să fi fost senzația omului încă de când a trecut la viața urbană, adică de la începutul civilizației. Toate acele cunoscute lamentații împotriva industrialismului, capitalismului sau rafinamentului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]