167,899 matches
-
pielea mea, cum de te-ai priceput să înlături strat după strat, lăsîndu-mă numai cu strigătul pe mine." E un fel de escatologie a iubirii în toate aceste texte, o izbăvire discretă și personală de toate relele lumii și ale vîrstei grație unei înțelegeri amoroase speciale. întîlnim și imagini ciudate în aceste texte, condimentate cu un suprarealism copilăros și puțin demonstrativ, cîteodată fabula de final e prea apăsată, prea transparentă. Dar toată această carte micuță, pe care îmi place s-o
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
sau de stil, ci pentru că a citit acolo o frază ca "Striveam furnici pe scoarța copacului". E-adevărat că nu-i frumos așa ceva, dar, pentru Dumnezeu, fraza se referea la un episod care s-a petrecut pe cînd nu depășisem vîrsta de patru ani! O notasem în jurnal, ca și pe altele de acest fel, ca să le pot folosi mai apoi în roman. În nici un caz nu mă "lăudam" cu isprăvile astea. Oricum ar fi, cu astfel de criterii criticul în
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
Există totuși o măruntă diferență grafică, Nora, fiind unguroaică, semnează numele cu h la urmă, numele de familie fiind Horvath, tot cu h. Acest h conține de fapt o deosebire enormă în caracterele celor două personaje feminine în ciuda diferenței de vârstă. Autoritățile satului Curechi se opun față de alegerea numelui din motive mai mult șovine, apoi și la intervenția mamei adevărate, din gelozie. Tatăl va reuși să impună numele unguroaicei atât de iubită de el în tinerețe. De fapt, când te botezi
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
se va întâmpla și cu viața eroinei. Cap. II. Călătoria la Budapesta împreună cu mama ei spirituală, putem zice, Norah, cu h, călătorie ce va avea consecințe importante în formarea caracterului micuței eroine care în acest moment are șapte ani împliniți. Vârsta bună de școală pe care, câteva luni de zile, Nora o va începe în capitala Ungariei. Nora e precoce având o mare înclinație spre învățătură, deși nu prea știe ungurește. Cu mama lui Norah, pe care o cheamă Erji, nu
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
dinaintea) morții. Ei rămîn tineri, mult mai tineri decît cei care le-au fost contemporani și, între timp, au devenit batrîni. Cei pentru care timpul s-a oprit devin contemporani cu generații fără număr care vin din urmă și ating vîrsta lor - poate, momentul lor de fericire maximă - din preajma morții. O ilustrare se găsește în romanul O lume pentru Julius, scris cu tei decenii în urmă de peruvianul Antonio Bryce Echenique. În timpul unei petreceri, personajul Susan își proiectează, pentru fracțiunea unei
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
cu tei decenii în urmă de peruvianul Antonio Bryce Echenique. În timpul unei petreceri, personajul Susan își proiectează, pentru fracțiunea unei clipe, fiica - decedată cu vreo șapte ani în urmă, într-o prietenă a fiului mai mic - o invitată care atinsese vîrsta fiicei moarte. Fiecare dintre noi jucăm rolul principal în istoria lumii, spune Paulo Coelho și nu cred că se înșeală. Mai rămîne însă de văzut ce rol jucăm și dacă ne dăm seama că-l jucăm și cînd se întîmplă
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
măcar să ți se permită să-ți alegi cîteva dinte rolurile pe care le joci. Și să ți se potrivească și s-o știi. Cele șapte roluri pe care, conform lui Shakespeare, le jucăm pe scena vieții, nu țin doar de vîrsta biologică. Ci de faptul că mulți dintre noi trăim mai multe vieți într-una. Așa ne explicăm de ce istoria - cu majuscule sau nu - e plină de atîtea personaje controversate și incoerente. Elisabeta I sau Ludovic al XIV-lea, Napoleon sau
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
cadrelor didactice. Cel mai important numeric pare să fie stratul tăcuților, care nici nu promovează noutățile, dar nici nu se opun reformei. Ei reprezintă cam 40%. Conservatorii formează o treime și ei sunt mai ales cadre necalificate sau profesori în vârstă. Peste 70% din numărul profesorilor din România consideră binevenită existența manualelor alternative. Mai ales din chestionarele adresate elevilor, extrem de interesante pentru oricine vrea să înțeleagă România de azi, rezultă că, în ciuda eforturilor de schimbare, elevii și profesorii se concentrează încă
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
Nicolae Manolescu Johnny este unul singur. Este unic și incomparabil. La împlinirea vîrstei de 70 de ani, România literară îi consacră lui Johnny Răducanu, maestrul jazzului românesc, două pagini la care colaborează cîteva personalități culturale, muzicieni, artiști. în ce mă privește, nu mă voi pronunța asupra muzicianului, deopotrivă compozitor și interpret. Cel mai
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
noapte după zece ore de alergătură în capitala Moldovei. L-am rugat să-mi "scrie" tema muzicală a campaniei. A compus una dintre cele mai frumoase melodii pe care le-am auzit. în 1999, cînd am împlinit și eu o vîrstă "rotundă", a venit cu mine la Tescani, lîngă Bacău, în plină iarnă, și a dat un concert. Ce să mai zic? Pe Johnny, prietenii lui nu trebuie să-l roage nimic. îi copleșește de fiecare dată. Am făcut cu el
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir sînt autorii unei cărți care ar trebui să facă ceva valuri în presa noastră culturală. Patru scriitori tineri ("scriitor", o etichetă comodă pentru niște oameni care scriu în registre diferite, cu ținte diferite), cu vîrste cuprinse între 28 și 33 de ani, au dorit să semneze împreună o carte despre comunism: în căutarea comunismului pierdut. Volumul cuprinde eseuri destul de greu de prins într-un gen anume: studii culturale, mentalități, critică literară, memorialistică etc. Mobilitatea registrelor
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
destul de greu de prins într-un gen anume: studii culturale, mentalități, critică literară, memorialistică etc. Mobilitatea registrelor compensează o anumită rigiditate a subiectului: texte propagandistice comuniste: de la proletcultism pînă la benzile desenate din Cutezătorii. Prima întrebare este generată chiar de vîrsta biologică a autorilor. Pînă acum n-am văzut decît răfuieli între scriitori care s-au format, s-au afirmat în acele vremi. Revizuirile sînt deocamdată memorialistică, mai mult decît analiză obiectivă. Și atunci, cu ce "spate" biografic vin acești tineri
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
în prim plan (compromisul etic, profesional, politic) sînt esențiale. Copilăria și adolescența lor ar fi fost profund afectate de acel regim. Imbecilizarea ideologică ar fi avut consecințe importante asupra dezvoltării lor. Comunismul apare astfel ca un rău organic, injectat de la vîrste fragede. Cam asta ar fi imaginea de ansamblu a cărții. Cei patru doresc, în fond, să închidă o etapă, aceea a memoriei martorilor comunismului și să deschidă etapa analizei reci, crude, a aceleiași perioade. Ei sînt ultima generație de "martori
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
pasaje, așa cum era ușor să rupi portretul tovarășului de pe prima pagină a unei reviste literare foarte bune. Paul Cernat scrie: "Pentru regimul ceaușist, ca și pentru orice regim totalitar, lupta în vederea colonizării minților și afectelor cetățenilor trebuie să înceapă de la vîrstele cele mai fragede." O afirmație general valabilă, dar simplificatoare. Este foarte greu să răzbați în mintea copilului și a adolescentului - toate materialele lor propagandistice aveau mai multe tăișuri; ele scăpau din mînă celor care le lansau. Un om care se
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
sale - aș zice pe nedrept - artificiale". Douăzeci de ani sau chiar mai mult trecuseră de cînd funcționau sunetele ceasornicului. Mașina aceasta n-a fost niciodată bolnavă și dacă lucrurile s-ar fi desfășurat la fel bătrînul îngrijitor ar fi căpătat vîrsta lumii și ar fi trăit la nsfîrșit. Dar într-o dimineață bătrînul îngrijitor așteptă zadarnic bătaia sonoră a ceasornicului, al cărui minutar se mișca totuși. Ceva rău intervenise în funcțiunile delicatului mecanism. Cu o supremă încordare, urcă schela interioară și
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
scriem tinerilor critici textele, se mint singuri. Oglinda e alta decît în trecut. Să se privească atent în ea. E o recomandare, aceasta, deloc malițioasă. Tineri sînt și cei care comentează în mod curent teatrul, filmul și artele. Media de vîrstă a colaboratorilor permanenți nu depășește 30 de ani, chiar dacă ne punem în balanță pe regretatul Z. Ornea, pe Gh. Grigurcu sau pe mine, ca editorialist. În sfîrșit, ținem la două lucruri: la discernămînt, la spirit critic, adică, și la pluralitatea
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
fizic, a suportat 18 ani de pușcărie, după 23 august 1944, dintre care 11 ani singur în celulă și i-a fost dat să supraviețuiască și după 1964 (anul grațierii), murind tîrziu și tot dîrz, deabia în noiembrie 1976 la vîrsta înaintată de 81 de ani. Și-a scris, în 1945, niște Memorii, pe care le-a publicat. Cum tot avea vreme și era liber a mai scris Amintiri, care astăzi sînt publicate de Fundația Academia Civică (editor dl Romulus Rusan
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
oficializat, câtuși de puțin drenat din sângele consumatorului. Nirvana pe dos 13. Vidul interior: când în centru stă nu individul, ci constanta lui suprimare, mergând adeseori până la cea fizică (prin înfometare și abandon). Criminalitatea naivă, inabilă și tulburată, la o vârstă minoră: iată acoperirea sub care ea continuă.
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
Ianțu, de la ,,Prima", altfel un tânăr agreabil, atașant, își tutuiește interlocutorii și o face fără discriminări: de la copilașii convocați pentru a spune ,,lucruri trăznite" până la persoane venerabile, cu părul alb ca neaua, doritoare să încaseze miliardul. Unele dintre acestea, după vârstă, i-ar putea fi domnului Ianțu părinți și chiar bunici. Dar, la urma urmei, cine acceptă să-i fie de bine, înseamnă că-i face plăcere. Mai sunt însă unii cărora nu le face plăcere și printre ei mă prenumăr
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
Maria Simionescu, Mirela Teodorescu și încă alții". Z. Ornea are toate motivele să fie ,,nostalgic" în aceste rînduri de acum mai bine de un deceniu; mai întîi pentru că și astăzi cei amintiți (cărora li se adaugă tot... cei de-o vîrstă ori, din păcate, numai amintirea lor, din alte centre culturale: ieșenii N.A. Ursu, Al. Andriescu și Liviu Leonte, clujenii Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Ion Pop, Mircea Muthu) au rămas editorii noștri activi, la care, în decurs de cîteva decenii, așadar
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
acestui tip de activitate vitală pentru orice spațiu cultural, necesitatea însușirii (prin studiu îndelungat) a normelor științifice, a asumării instrumentelor, cum se spune, alternativa (singura!) de a frecventa zilnic (și cu folos) sălile de lectură ale bibliotecilor (unde media de vîrstă a cititorilor e în continuă creștere) - iată cîteva motive pentru care meșteșugul versificării, însăilarea unor povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur că nu am în vedere aici pe cei realmente talentați, care - s-
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
și, de aceea, riscăm (riscul e de pe acum o realitate îngrijorătoare!) ca în imediatul apropiat să nu mai avem competențe apte pentru truda elaborării unor ediții. Cu oarecari excepții mai toți editorii excelenți de astăzi au trecut de mult de vîrsta mijlocie. Și provin mai toți, fie din învățămîntul universitar, din corpul de foști sau acutali redactori ai editurilor specializate în editarea clasicilor și din cercetători ai institutelor specializate. Această muncă, parafrazîndu-l pe Creangă, care nu e de talent, ci de
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
graniță inofensivă se dă mereu în vileag în aceste stihuri proaspete și totuși umbrite de inexorabila melancolie a conștiinței. Poetul e un copil uneori trist care se silește a-și învinge tristețea prin imaginar, adică printr-o potențare a resurselor vîrstei dintîi: ,,pe obraz mi-au crescut dungile tigrului pe inimă mi s-au încrustat dungile tigrului pe organul meu bărbătesc au înflorit dungile tigrului/ și gura mea uite dona juana seamănă cu gura tigrului și cuvintele mele mai noi seamănă
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
putut substitui aspirației profunde și atîția ani reprimate a manifestării solidare și a precizării identității în planul larg al ansamblului social. Renașterea Salonului național marchează tocmai această revigorare a conștiinței de sine a artei românești, intrarea ei într-o altă vîrstă și într-un alt tip de relație cu spațiul public și cu mediul social, dar mai semnifică și altceva: o clarificare a structurilor de reprezentare, în speță a Uniunii Artiștilor Plastici, pentru că perioada absenței Salonului... ca instituție națională, fie înainte
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
autorității morale și administrative a singurului organism profesional în funcțiune. Deși primul pas a fost acum făcut, și el chiar este unul decisiv, deși tinerii, care nu au cunoscut nici stereotipul comunist și nici vocația complicității a generațiilor mai în vîrstă, participă la expoziție într-un număr destul de mare, deși reprezentarea geografică are o anumită substanță și varietatea genurilor și a stilurilor este cea obișnuită pentru acet tip de manifestări, mai este încă mult pînă la reprezentativitatea Salonului... pentru întregul fenomen
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]