5,522 matches
-
ori este denumită glacis sau pediment (când este mai puțin înclinat și foarte extins). Contactul sau cu abruptul se face, foarte rar în unghi și cel mai adesea printr-o ruptură de pantă concavă, formă care se imprimă întregului versant. Versanții de tip concav sunt cei care domină la suprafață Pământului, datorită faptului că eroziunea în adâncime este limitată de nivelul de baza, iar mișcările de înălțare de asemenea se sting cu timpul. Prin extinderea acestui tip de versant se produce
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
întregului versant. Versanții de tip concav sunt cei care domină la suprafață Pământului, datorită faptului că eroziunea în adâncime este limitată de nivelul de baza, iar mișcările de înălțare de asemenea se sting cu timpul. Prin extinderea acestui tip de versant se produce nivelarea zonelor înalte, nivelarea versanților înșiși. Procesul de nivelare îmbracă două forme : a) reducerea aproape totală a suprafețelor cu pante abrupte și înlocuirea lor cu pante de tip pediment; b) micșorarea continuă a pantei glacisurilor. a)Abrupturile se
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
cei care domină la suprafață Pământului, datorită faptului că eroziunea în adâncime este limitată de nivelul de baza, iar mișcările de înălțare de asemenea se sting cu timpul. Prin extinderea acestui tip de versant se produce nivelarea zonelor înalte, nivelarea versanților înșiși. Procesul de nivelare îmbracă două forme : a) reducerea aproape totală a suprafețelor cu pante abrupte și înlocuirea lor cu pante de tip pediment; b) micșorarea continuă a pantei glacisurilor. a)Abrupturile se restrâng prin retragere către părțile superioare. Coborârea
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
suprafețelor cu pante abrupte și înlocuirea lor cu pante de tip pediment; b) micșorarea continuă a pantei glacisurilor. a)Abrupturile se restrâng prin retragere către părțile superioare. Coborârea altitudinilor, inclusiv a celor absolute, capătă viteză maximă din momentul în care versanții văilor vecine se întâlnesc pe cumpăna și dau crește. Este perioada când cumpăna se dezintegrează, apar înșeuări, iar între ele se detașează masive ce capătă tot mai mult aspect de insule, numite inselberg. b)Al doilea aspect al nivelării privește
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
unor foste unități înalte, relieful capătă aspect de peneplenă (aproape - câmpie) sau de suprafață reziduală finală (W.Penck, 1924). Mai recent L. King (1951) denumește o astfel de suprafață pediplenă, pornind de la același concept al lui Penck, retragerea paralelă a versanților și formarea de pedimente. Glacisul este o formă de relief cu pantă redusă, ușor înclinată (2-5 grade), care mărginește un abrupt sau un versant înclinat. Reprezintă forme de tranziție, cu profil general concav. În funcție de origine se disting: glacis de eroziune
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
denumește o astfel de suprafață pediplenă, pornind de la același concept al lui Penck, retragerea paralelă a versanților și formarea de pedimente. Glacisul este o formă de relief cu pantă redusă, ușor înclinată (2-5 grade), care mărginește un abrupt sau un versant înclinat. Reprezintă forme de tranziție, cu profil general concav. În funcție de origine se disting: glacis de eroziune¬ - format prin eroziunea unor roci friabile la baza unor abrupturi; glacis de acumulare (aluvial, coluvial, proluvial) - format prin acumulare la baza unui versant. Coluviile
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
un versant înclinat. Reprezintă forme de tranziție, cu profil general concav. În funcție de origine se disting: glacis de eroziune¬ - format prin eroziunea unor roci friabile la baza unor abrupturi; glacis de acumulare (aluvial, coluvial, proluvial) - format prin acumulare la baza unui versant. Coluviile sunt materiale acumulate la baza versantului, rezultate prin spălare în suprafață, șiroire, procese gravitaționale; sunt formate în general din materiale fine. Proluviile sunt depozite sub formă de con, ce se acumulează la baza versanților sau în sectoarele cu pantă
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
cu profil general concav. În funcție de origine se disting: glacis de eroziune¬ - format prin eroziunea unor roci friabile la baza unor abrupturi; glacis de acumulare (aluvial, coluvial, proluvial) - format prin acumulare la baza unui versant. Coluviile sunt materiale acumulate la baza versantului, rezultate prin spălare în suprafață, șiroire, procese gravitaționale; sunt formate în general din materiale fine. Proluviile sunt depozite sub formă de con, ce se acumulează la baza versanților sau în sectoarele cu pantă redusă ale acestora; sunt formate din materiale
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
prin acumulare la baza unui versant. Coluviile sunt materiale acumulate la baza versantului, rezultate prin spălare în suprafață, șiroire, procese gravitaționale; sunt formate în general din materiale fine. Proluviile sunt depozite sub formă de con, ce se acumulează la baza versanților sau în sectoarele cu pantă redusă ale acestora; sunt formate din materiale grosiere, de regulă pietrisuri, nisipuri și argile depuse de torenți și ravene la gurile lor; că formă de relief corespund conurilor de dejecție. În funcție de poziție și formă se
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
formă de relief corespund conurilor de dejecție. În funcție de poziție și formă se deosebesc glacisuri: de front structural (în zonele de cuestă sau cu suprafețe strucurale), de piemont (la poalele muntelui), de vale (la contactul lunca-frunte de terasă; lunca-versant) și glacis versant (versanții concavi și scurți care mărginesc o vale). În funcție de materialele dominante la suprafață întâlnim glacisuri: în roca, detritice (domină materialele alohtone) și mixte. Pedimentul este o suprafață de eroziune ușor înclinată și dezvoltată pe roci dure. Se disting două elemente
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
de relief corespund conurilor de dejecție. În funcție de poziție și formă se deosebesc glacisuri: de front structural (în zonele de cuestă sau cu suprafețe strucurale), de piemont (la poalele muntelui), de vale (la contactul lunca-frunte de terasă; lunca-versant) și glacis versant (versanții concavi și scurți care mărginesc o vale). În funcție de materialele dominante la suprafață întâlnim glacisuri: în roca, detritice (domină materialele alohtone) și mixte. Pedimentul este o suprafață de eroziune ușor înclinată și dezvoltată pe roci dure. Se disting două elemente: inselbergul
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
această este una din cele mai discutate probleme generale ale geomorfologiei. Că noțiune peneplenă are întâietate, fiind prima fondată și documentată de către W. Davis, și „apărată” de H. Bauling (1950). Această „aproape -câmpie” se formează prin lărgirea văilor, micșorarea pantei versanților de sus în jos și scăderea altitudinii relative a interfluviilor, în condițiile unei lungi perioade de stabilitate tectonică. La finele ciclului ea se prezintă larg ondulată și cu o serie de „martori de eroziune” (monadnokuri) mai înălțați care se axează
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
ea se prezintă larg ondulată și cu o serie de „martori de eroziune” (monadnokuri) mai înălțați care se axează pe rocile cele mai dure. Pediplenă, în schimb, se realizează treptat, prin așa numitul proces de pedimentare, pornind de la baza fiecărui versant ce se retrage paralel cu el însuși. Pedimentele se substituie unele pe altele (cele joase pe cele mai înalte) și se unesc continuu unele cu altele, astfel că în final creează o vastă pediplenă. Ea este mult mai netedă decât
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
cu altele, astfel că în final creează o vastă pediplenă. Ea este mult mai netedă decât peneplenă și prezintă o serie de martori (inselbeguri), ce tasnesc brusc peste suprafețele bine nivelate. Inselbergurile nu se axează neapărat pe rocile dure, iar versanții lor au app. înclinarea inițială a versanților masivului. Și pediplenă, că suprafață finală, are nevoie pentru a se perfectă de stabilitate tectonică. Pediplenă caracterizează climatul arid și semiarid. Ciclul eroziunii - de la munte la peneplenă Într-o regiune muntoasă, eroziunea este
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
o vastă pediplenă. Ea este mult mai netedă decât peneplenă și prezintă o serie de martori (inselbeguri), ce tasnesc brusc peste suprafețele bine nivelate. Inselbergurile nu se axează neapărat pe rocile dure, iar versanții lor au app. înclinarea inițială a versanților masivului. Și pediplenă, că suprafață finală, are nevoie pentru a se perfectă de stabilitate tectonică. Pediplenă caracterizează climatul arid și semiarid. Ciclul eroziunii - de la munte la peneplenă Într-o regiune muntoasă, eroziunea este acerbă, văile se adâncesc, creând un relief
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
pediplenă, că suprafață finală, are nevoie pentru a se perfectă de stabilitate tectonică. Pediplenă caracterizează climatul arid și semiarid. Ciclul eroziunii - de la munte la peneplenă Într-o regiune muntoasă, eroziunea este acerbă, văile se adâncesc, creând un relief viguros, cu versanți înalți și abrupți; se consideră că relieful și eroziunea sunt în stadiul de tinerețe. Când râurile ating profilul de echilibru, văile se lărgesc, versanții se întretaie sub nivelul vechilor cumpene de ape și se domolesc că pantă, căpătând și ei
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
peneplenă Într-o regiune muntoasă, eroziunea este acerbă, văile se adâncesc, creând un relief viguros, cu versanți înalți și abrupți; se consideră că relieful și eroziunea sunt în stadiul de tinerețe. Când râurile ating profilul de echilibru, văile se lărgesc, versanții se întretaie sub nivelul vechilor cumpene de ape și se domolesc că pantă, căpătând și ei un profil de echilibru. Este stadiul de maturitate, când relieful evoluează mai încet și mai echilibrat. După sute de mii sau milioane de ani
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
noroi sau tundra mlăștinoasa (molisolul) ce alunecă chiar pe panțe mici (solifluxiune) Acțiunea zăpezii (nivația) deși pare neînsemnata, este destul de complexă, evidențiind procese de eroziune mecanică (avalanșe), dizolvare (apele de topire), protejarea solului și a rocii (sub acumulări nivoeoliene). Pe versanții cu pantă accentuată (peste 30ș), care permit acumularea zăpezii se produc avalanșe. Prin repetarea procesului se creează culoare de avalanșe care sunt formate din: circ sau pâlnie nivală la partea superioară; culoar (pe traseul transportului zăpezii) și morene nivale formate
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
blocurile cele mai mari se dispun la exterior, iar cele mai fine către partea superioară a acumulării și mai ales în centrul ei. În etajul alpin caracteristice sunt râurile de pietre sau torenții de pietre; gelifractele desprinse din partea superioară a versanților, se dirijează pe mici văiugi, pe care adesea le astupa complet. Cand numărul lor este mare versantul capătă aspectul unor panglici de gelifracție, aproape paralele, terminate în conuri sau poale de grohotiș. Grézes-litées-urile numite și „rostogoliri ordonate” se dezvoltă la
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
și mai ales în centrul ei. În etajul alpin caracteristice sunt râurile de pietre sau torenții de pietre; gelifractele desprinse din partea superioară a versanților, se dirijează pe mici văiugi, pe care adesea le astupa complet. Cand numărul lor este mare versantul capătă aspectul unor panglici de gelifracție, aproape paralele, terminate în conuri sau poale de grohotiș. Grézes-litées-urile numite și „rostogoliri ordonate” se dezvoltă la baza versanților cu înclinare mică, si sunt formate din elemente de dimensiuni diferite, dispuse stratificat. În secțiune
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
dirijează pe mici văiugi, pe care adesea le astupa complet. Cand numărul lor este mare versantul capătă aspectul unor panglici de gelifracție, aproape paralele, terminate în conuri sau poale de grohotiș. Grézes-litées-urile numite și „rostogoliri ordonate” se dezvoltă la baza versanților cu înclinare mică, si sunt formate din elemente de dimensiuni diferite, dispuse stratificat. În secțiune apar alternante de nisipuri fine și grosiere. Depozitele de versant ritmic stratificate (litage periodique) sunt tot acumulări de materiale cu dimensiuni variabile, depuse la baza
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
în conuri sau poale de grohotiș. Grézes-litées-urile numite și „rostogoliri ordonate” se dezvoltă la baza versanților cu înclinare mică, si sunt formate din elemente de dimensiuni diferite, dispuse stratificat. În secțiune apar alternante de nisipuri fine și grosiere. Depozitele de versant ritmic stratificate (litage periodique) sunt tot acumulări de materiale cu dimensiuni variabile, depuse la baza versanților de către gelifluxie, șiroire și vânt. Sunt mult mai grosiere și în general necimentete în raport cu grézes- litées-urile. Sunt citate în Ungaria, unde umplu văiugile largi
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
cu înclinare mică, si sunt formate din elemente de dimensiuni diferite, dispuse stratificat. În secțiune apar alternante de nisipuri fine și grosiere. Depozitele de versant ritmic stratificate (litage periodique) sunt tot acumulări de materiale cu dimensiuni variabile, depuse la baza versanților de către gelifluxie, șiroire și vânt. Sunt mult mai grosiere și în general necimentete în raport cu grézes- litées-urile. Sunt citate în Ungaria, unde umplu văiugile largi. Blocurile glisante sunt fragmente de rocă, de dimensiuni mari ce se deplasează lent pe versanții munților
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
baza versanților de către gelifluxie, șiroire și vânt. Sunt mult mai grosiere și în general necimentete în raport cu grézes- litées-urile. Sunt citate în Ungaria, unde umplu văiugile largi. Blocurile glisante sunt fragmente de rocă, de dimensiuni mari ce se deplasează lent pe versanții munților cu înclinare redusă, pe care nu se pot produce rostogoliri; deplasarea este „grăbita” primăvară datorită procesului inghet-dezghet, dar și prin supraumectarea solului; în spatele se formează o microdepresiune. Treptele și umerii de antiplanatie iau naștere pe versanții stratificați, în special
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
deplasează lent pe versanții munților cu înclinare redusă, pe care nu se pot produce rostogoliri; deplasarea este „grăbita” primăvară datorită procesului inghet-dezghet, dar și prin supraumectarea solului; în spatele se formează o microdepresiune. Treptele și umerii de antiplanatie iau naștere pe versanții stratificați, în special în partea lor superioară. Este o îmbinare de panțe reduse, poduri, separate de panțe accentuate (20-50ș), frunți sau taluzuri. Rezultă prin procese de gelivație și nivație pe versanții cu strate neomogene dispuse orizontal. Terasetele sunt trepte de
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]