64,222 matches
-
Își începe cariera universitară în 1942, la Catedra de literatură veche, continuând-o la secția de slavistică, până în 1973, când este numit profesor consultant. În același timp lucrează și la Institutul de Istorie Literară și Folclor (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”), de la înființarea acestuia, îndeplinind diverse funcții, de la secretar științific (1949) până la șef de secție (1953), fiind, alături de Al. Dima, și coordonator al dicționarului cronologic Literatura română (1979). Membru al mai multor asociații și societăți științifice din țară
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
a lui Aurel Popescu, funcționar. Urmează, la București, Liceul „Gh. Șincai” și Facultatea de Filologie (1961-1966), unde s-a specializat în limba și literatura cehă și în limba și literatura română. Este, din 1966, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, iar din 1975 cercetător la Muzeul Literaturii Române din capitală. Colaborează la „România literară”, „Revista de istorie și teorie literară” și „Manuscriptum”. A debutat în „Revista de istorie și teorie literară” cu un studiu despre poetul ceh
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
și literatura cehă și în limba și literatura română. Este, din 1966, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, iar din 1975 cercetător la Muzeul Literaturii Române din capitală. Colaborează la „România literară”, „Revista de istorie și teorie literară” și „Manuscriptum”. A debutat în „Revista de istorie și teorie literară” cu un studiu despre poetul ceh Petr Bezruc. Două sunt domeniile sale de activitate: editarea unor pagini de mare interes din literatura română și traducerile din literatura cehă
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
1966, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, iar din 1975 cercetător la Muzeul Literaturii Române din capitală. Colaborează la „România literară”, „Revista de istorie și teorie literară” și „Manuscriptum”. A debutat în „Revista de istorie și teorie literară” cu un studiu despre poetul ceh Petr Bezruc. Două sunt domeniile sale de activitate: editarea unor pagini de mare interes din literatura română și traducerile din literatura cehă și din limba franceză, semnificativă fiind transpunerea unor scrieri ale lui
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
jurnalist independent în Luxemburg, unde s-a stabilit prin căsătorie. Și-a luat doctoratul în științe filologice cu teza Hermeneutica răului în literatura română (1991). Colaborează la „România literară”, „Orizont”, „Viața românească”, „Limbă și literatură”, „Euresis”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Les Nouveaux cahiers de l’Est” ș.a. Cărțile publicate în Luxemburg sunt semnate Corina Mersch. A debutat în „România literară” (1985) și editorial cu volumul Pragmatica personajului (1992; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), care reunește studii de pragmatică
CIOCARLIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286253_a_287582]
-
loc. Procedeul e „preluat” de la Camil Petrescu, dar e practicat de pe o „bază teoretică” înnoită, proprie prozei anilor ’80. Personajul, așadar, colaborează cu „Autorul”, iar versiunile lor despre aceleași evenimente sunt deseori divergente, contradictorii, oricum diferite. Considerațiile de naratologie, de teorie a literaturii dublează consistent expunerea, fragmentară și destructurată cronologic. Rămânând fidel unei discreții deja caracteristice, într-o formulă mai puțin „țipătoare” decât cele alese de alți optzeciști și nouăzeciști, asemănătoare mai degrabă cu romanele-anchetă de tip Michel Butor (L’Emploi
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
Facultatea de Drept din București, după întreruperi, în 1957. A debutat în 1942, la revista de poezie „Claviaturi” din Brașov. A fost, pe rând, redactor la „Luceafărul”, corector la Editura pentru Literatură, secretar de redacție la „Revista de istorie și teorie literară”, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, editorialist, după 1989, la ziarul „Dreptatea”. A colaborat cu poezii, studii, articole, recenzii, la „Kalende”, „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
A debutat în 1942, la revista de poezie „Claviaturi” din Brașov. A fost, pe rând, redactor la „Luceafărul”, corector la Editura pentru Literatură, secretar de redacție la „Revista de istorie și teorie literară”, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, editorialist, după 1989, la ziarul „Dreptatea”. A colaborat cu poezii, studii, articole, recenzii, la „Kalende”, „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Secolul 20”, „Apostrof”, „Contrapunct”. A fost
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
și teorie literară”, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, editorialist, după 1989, la ziarul „Dreptatea”. A colaborat cu poezii, studii, articole, recenzii, la „Kalende”, „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Secolul 20”, „Apostrof”, „Contrapunct”. A fost distins în anul 1947 cu Premiul „Ion Minulescu” pentru volumul de versuri Steaua Păstorului (rămas în manuscris, din cauza cenzurii proletcultiste) și în 1995 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Opere
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
moderne (1924-1925) și Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). Criticul combate ideologia socială a junimismului, dar preia principiile estetice maioresciene. Sub stindardul modernismului, gruparea din jurul „Sburătorului” ajunge, în perioada interbelică, continuatoarea, susținătoarea și reprezentanta, pe noi baze, a autonomiei esteticului. Iar teoria sincronismului și a diferențierii, subiectivizarea poeziei, evoluția prozei de la rural la urban și de la subiectiv la obiectiv apar ca idei indisociabile de manifestările literare și culturale ale epocii, pe care E. Lovinescu le urmărește cu tenacitate. „Primul critic român integral
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Ralea între 1932 și 1934), „Revista Fundațiilor Regale”,„Jurnalul literar” (1939, publicație editată de el însuși; a doua serie în 1947-1948), „Cuvântul”, „Iașul”, „Mișcarea”, „Politica”, „Ecoul”, „Vestul”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (devenită „Revista de istorie și teorie literară”), „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Steaua”, „Teatrul” etc. A mai semnat Gh. Călinescu, Călin, G. Călin, Sportiv, Ovidius, Al., Aristarc (cel mai constant pseudonim), Nostradamus. Prima carte a lui C. este studiul Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Cuza, Epoca domnitorului Carol) și de marii creatori (Vasile Alecsandri. Poezia oficială, Poetul național M. Eminescu). Pentru secolul XX, el fixează „momente” semnificative, care generează o anumită stare de spirit, o direcție, o estetică: momentul 1901 (Tendința națională), momentul 1906 (Teoria specificului național), momentul 1919 (Moderniștii. Sburătorul. Fenomenul arghezian), momentul 1926 (Ortodoxiștii), momentul 1928 (Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici), momentul 1933 (Noua generație) ș.a. Dar acestea sunt deduse nu din programele revistelor, ci din analiza creației, unde se descoperă personalitatea dominantă, fapt ce
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
societăți internaționale pentru cercetarea Evului Mediu. A debutat în „Studii clasice” (1968), iar editorial, în calitate de coautor la volumul Antologie de literatură universală (Antichitate, Evul Mediu și Renaștere), editat de Al. Dima. Colaborează la periodicele „Studii clasice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue des études latines”, „Rhetorica” „Mittellatinisches Jahrbuch”, „Hermes” ș.a. Prezent cu comunicări în actele unor congrese, are, de asemenea, studii în volume colective. Este traducător în limba română și comentator al unor scrieri de Platon. Lucrările sale au fost
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
Știința învățării: de la teorie la practică Tabla de materiitc "Tabla de materii" Prefață 11 PARTEA I Teorii semnificative 1. Teoria conexionistă a învățării 15 1.1. Viața și opera lui E.L. Thorndike 15 1.2. Aventura sistemului conexionist 17 1.3. Teoria originii naturale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Știința învățării: de la teorie la practică Tabla de materiitc "Tabla de materii" Prefață 11 PARTEA I Teorii semnificative 1. Teoria conexionistă a învățării 15 1.1. Viața și opera lui E.L. Thorndike 15 1.2. Aventura sistemului conexionist 17 1.3. Teoria originii naturale a dorințelor, intereselor și motivelor 18 1.4. Legea pregătirii 20 1.5
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Știința învățării: de la teorie la practică Tabla de materiitc "Tabla de materii" Prefață 11 PARTEA I Teorii semnificative 1. Teoria conexionistă a învățării 15 1.1. Viața și opera lui E.L. Thorndike 15 1.2. Aventura sistemului conexionist 17 1.3. Teoria originii naturale a dorințelor, intereselor și motivelor 18 1.4. Legea pregătirii 20 1.5. Legea exercițiului 22
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
învățării: de la teorie la practică Tabla de materiitc "Tabla de materii" Prefață 11 PARTEA I Teorii semnificative 1. Teoria conexionistă a învățării 15 1.1. Viața și opera lui E.L. Thorndike 15 1.2. Aventura sistemului conexionist 17 1.3. Teoria originii naturale a dorințelor, intereselor și motivelor 18 1.4. Legea pregătirii 20 1.5. Legea exercițiului 22 1.6. Legea efectului 23 1.7. Legile subsidiare ale efectului 25 1.8. Controlul învățării 27 1.9. Apartenența 28 1
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și motivelor 18 1.4. Legea pregătirii 20 1.5. Legea exercițiului 22 1.6. Legea efectului 23 1.7. Legile subsidiare ale efectului 25 1.8. Controlul învățării 27 1.9. Apartenența 28 1.10. Principiul polarității 29 2. Teoria învățării prin contiguitate 31 2.1. Viața și opera lui Edwin Guthrie 31 2.2. Teoria învățării prin contiguitate 33 2.3. Teoria inhibiției asociative 35 2.4. Teoria uitării 39 2.5. Teoria motivației 40 3. Teoria condiționării operante
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
efectului 23 1.7. Legile subsidiare ale efectului 25 1.8. Controlul învățării 27 1.9. Apartenența 28 1.10. Principiul polarității 29 2. Teoria învățării prin contiguitate 31 2.1. Viața și opera lui Edwin Guthrie 31 2.2. Teoria învățării prin contiguitate 33 2.3. Teoria inhibiției asociative 35 2.4. Teoria uitării 39 2.5. Teoria motivației 40 3. Teoria condiționării operante și a instruirii programate 43 3.1. Viața și opera lui B.F. Skinner 43 3.2
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
efectului 25 1.8. Controlul învățării 27 1.9. Apartenența 28 1.10. Principiul polarității 29 2. Teoria învățării prin contiguitate 31 2.1. Viața și opera lui Edwin Guthrie 31 2.2. Teoria învățării prin contiguitate 33 2.3. Teoria inhibiției asociative 35 2.4. Teoria uitării 39 2.5. Teoria motivației 40 3. Teoria condiționării operante și a instruirii programate 43 3.1. Viața și opera lui B.F. Skinner 43 3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului” 44 3.3
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
27 1.9. Apartenența 28 1.10. Principiul polarității 29 2. Teoria învățării prin contiguitate 31 2.1. Viața și opera lui Edwin Guthrie 31 2.2. Teoria învățării prin contiguitate 33 2.3. Teoria inhibiției asociative 35 2.4. Teoria uitării 39 2.5. Teoria motivației 40 3. Teoria condiționării operante și a instruirii programate 43 3.1. Viața și opera lui B.F. Skinner 43 3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului” 44 3.3. Teoria probabilităților de consolidare 46 3
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1.10. Principiul polarității 29 2. Teoria învățării prin contiguitate 31 2.1. Viața și opera lui Edwin Guthrie 31 2.2. Teoria învățării prin contiguitate 33 2.3. Teoria inhibiției asociative 35 2.4. Teoria uitării 39 2.5. Teoria motivației 40 3. Teoria condiționării operante și a instruirii programate 43 3.1. Viața și opera lui B.F. Skinner 43 3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului” 44 3.3. Teoria probabilităților de consolidare 46 3.4. Teoria comportamentului operator 49
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
29 2. Teoria învățării prin contiguitate 31 2.1. Viața și opera lui Edwin Guthrie 31 2.2. Teoria învățării prin contiguitate 33 2.3. Teoria inhibiției asociative 35 2.4. Teoria uitării 39 2.5. Teoria motivației 40 3. Teoria condiționării operante și a instruirii programate 43 3.1. Viața și opera lui B.F. Skinner 43 3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului” 44 3.3. Teoria probabilităților de consolidare 46 3.4. Teoria comportamentului operator 49 3.5. Teoria celor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
inhibiției asociative 35 2.4. Teoria uitării 39 2.5. Teoria motivației 40 3. Teoria condiționării operante și a instruirii programate 43 3.1. Viața și opera lui B.F. Skinner 43 3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului” 44 3.3. Teoria probabilităților de consolidare 46 3.4. Teoria comportamentului operator 49 3.5. Teoria celor două tipuri de condiționare și de stingere 51 3.6. Legile dinamice ale forței reflexului 52 3.7. Teoria întăririi 54 3.8. Programe de întărire
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
39 2.5. Teoria motivației 40 3. Teoria condiționării operante și a instruirii programate 43 3.1. Viața și opera lui B.F. Skinner 43 3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului” 44 3.3. Teoria probabilităților de consolidare 46 3.4. Teoria comportamentului operator 49 3.5. Teoria celor două tipuri de condiționare și de stingere 51 3.6. Legile dinamice ale forței reflexului 52 3.7. Teoria întăririi 54 3.8. Programe de întărire 55 3.9. Teoria manipulării 58 3
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]