52,956 matches
-
fost la fel de importantă pentru destinul viitorului dramaturg. În toată această perioadă, scriitorul face acumulări, Își pregătește cariera, Își formează stilul, menit să-l impună conștiiței publice, Într-o manieră foarte controversată, dar se știe că numai oamenii celebri se pot bucura de un asemenea privilegiu. În 1878, Teatrul Național din București pune În scenă „Roma Învinsă” de Alexandru Parodi, Într-o excelentă traducere a lui I. L. Caragiale și se pare că, tot din acești ani, datează și o piesă originală scrisă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
suficiente, iar vina aparține conducerii teatrului. În primul articol publicat sub genericul „Cercetare critică asupra teatrului românesc” (titlul are ceva din formulările celebre ale lui Titu Maiorescu, intitulat „Critica teatrală și presa noastră”, I. L. Caragiale arată că presa, deși se bucură de o libertate absolută, nu a adus nici un serviciu teatrului „ajuns astăzi În desăvârșită decădere”. Critica are o funcție constructivă „asupra mersului lucrurilor publice”, dacă aceasta este cinstită cu adevărat. Lipsa de profesionalism a gazetarilor, uneori chiar lipsa onestității este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comercială, industrială, juridică, administrativă, politică, igienă socială și demografie, culturală, teorie politică și socială, politică externă, sociologie, probleme feminine. Secțiile țineau ședințe de dezbateri, analize pe probleme, acordau consultații și formulau proiecte de legi. Reputația deosebită de care s-a bucurat ISR pe plan intern și extern în cele peste două decenii de existență s-a datorat îndeosebi ciclurilor prestigioase de dezbateri publice organizate de acesta pe teme arzătoare în perioada interbelică. Pentru cititorul de astăzi pot fi foarte sugestive criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intern. (Randall, 1988, p. 96) Întreprinderile mai slabe dau faliment sau sunt preluate de competitori; mondializarea crește și capitalizarea este centralizată, pregătind calea pentru o nouă expansiune. În plus, stagnarea producției în „centru” diminuează condițiile favorabile de care s-au bucurat altădată muncitorii din „metropolă”. Cum șomajul crește și veniturile scad, izbucnește conflictul de clasă. Guvernanții încearcă să-l reprime și adesea își pierd poziția. (Ă) Eventual, sunt făcute concesii muncitorilor sub forma unei redistribuiri economice. Aceasta sporește din nou cererea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
60, nr. 2, mai, p. 225. O viziune globală a dezvoltării sociale Mircea Malița Elena Gheorghiu Printre centrele de reflecție asupra problemelor globale ale omenirii - printre care și dezvoltarea socială - Clubul de la Roma a ocupat o poziție distinctă și remarcabilă, bucurându-se de ecou și influență. Scopul acestui capitol este de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
libertatea de circulație a muncitorilor. Următorul pas l-a reprezentat elaborarea și implementarea Normelor Uniunii Europene 1408/1971 și 574/1972, privind „exportabilitatea” prestațiilor familiale și a alocațiilor familiale între statele membre. Concret, un cetățean al unui stat membru se bucură de drepturile pe care le are indiferent de statul unde locuiește în cadrul spațiului european. Principiile generale ale reglementărilor UE care sunt respectate în acest caz sunt: principiul exportabilității, principiul aplicării legislației, principiul nondiscriminării și cel al totalizării. (Jorens, 2005, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evaluare a politicilor ce duc la dezvoltare. Chiar dacă un anumit tip de politică generează dezvoltare socială, lipsa de suport din partea populației face dificil sau imposibil de implementat respectiva politică. În acest context este foarte important ca o politică să se bucure de suport social și să promoveze o serie de măsuri care sunt în concordanță cu valorile și aspirațiile populației. Domeniul politicilor sociale are o importanță aparte pentru domeniul dezvoltării sociale, deoarece creează fundamentul pe care se poate realiza dezvoltarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
precum rolul statului în furnizarea bunăstării, suportul pentru finanțarea diferitelor programe sociale, legitimarea politicilor de combatere a sărăciei. În fapt, problematica abordată vizează legitimitatea politicilor sociale prin care se contribuie la dezvoltarea socială și suportul social de care aceasta se bucură în România. În analiza legitimității am optat pentru o definiție a conceptului, larg acceptată în științele sociale, conform căreia „legitimitatea presupune capacitatea sistemului politic de a produce și a menține credința că instituțiile politice existente sunt cele mai potrivite sau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care recesiunea economică a afectat larg societatea românească și oamenii au experimentat direct sau indirect sărăcia și șomajul, era de așteptat să fie mai suportivi față de programe sociale ce le servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de suport foarte mare din partea populației, sprijinul acordat șomerilor, și săraci, este mai redus. Doar 51% dintre respondenți sunt total de acord ca statul să cheltuie mai mult pentru săraci și 59% acceptă fără rezerve cheltuieli bugetare crescute pentru șomeri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al doilea caz șomerii au prioritate în fața altor categorii sociale. Diferența de răspuns se datorează formulării diferite a întrebărilor. Prima întrebare punea ajutorul acordat șomerilor pe același plan cu suportul financiar pentru servicii universale precum sănătatea și educația, care se bucură, evident, de mai mult suport din partea populației, așa cum anticipam anterior. A doua întrebare „îl forțează” pe respondent să aleagă dintre o serie de categorii sociale pe cei care necesită neapărat suport. În acest caz, nu mai este vorba despre combinarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vârsta a treia. Populația României este înclinată să atribuie, în mare măsură, existența sărăciei structurii sociale și inegalităților care există între grupurile sociale, ceea ce indică un suport crescut pentru politici generoase de suport pentru săraci. Celelalte două explicații care se bucură de susținere crescută sunt lipsa de ajutor din partea statului și vinovăția individuală. Analiza în perspectivă dinamică a datelor indică o creștere a preferințelor populației pentru explicația bazată pe structura socială în ultimii zece ani. Se poate concluziona că idealul spre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a bunăstării unde statul trebuie să joacă un rol marcant, însă și individul trebuie să aibă o contribuție importantă. Românii susțin o serie de politici sociale de tip universalist care au implicații foarte importante pentru dezvoltarea socială, educația și sănătatea bucurându-se de larga susținere a colectivității. În plus, românii sunt mai degrabă susținătorii unor politici generoase destinate celor aflați în nevoie. Toate acestea conduc la ideea că un regim al bunăstării de tip universalist este considerat a fi modelul optim
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru comunitate. Ideologia comunistă, prin neglijarea constantă a problemelor individului, a dus treptat la desființarea asistenței sociale ca profesie bazată pe servicii de suport personalizate. În România, asistența socială, atât ca formare profesională, cât și ca intervenție socială, s-a bucurat în perioada 1927-1969 de o dezvoltare rapidă în cadrul Școlii sociologice de la București, coordonată de profesorii Dimitrie Gusti și Henri Stahl, pe baza unor standarde mondiale de vârf. În acea perioadă, asistența socială a devenit o profesie cu un statut bine
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu trimiterea banilor. În mod paradoxal, tocmai migrația către segmentul secundar al pieței forței de muncă a țării de destinație (slujbele mai prost plătite) este cea care antrenează sumele cele mai mari. Migrația definitivă, a celor înalt calificați, care se bucură de sprijinul țărilor de destinație, nu este, de regulă, asociată cu un comportament puternic de trimitere a banilor în țara de origine. Migrația pentru întregirea familiei este un tip a cărui apariție semnalează maturizarea unui flux și indică orientarea interesului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lărgire a capacității de opțiune a oamenilor. Alegerile pot fi în diverse domenii: libertatea politică și participarea în viața comunității, a fi educat și a avea libertate de exprimare, a supraviețui și a duce o viață sănătoasă sau a se bucura de un standard de viață decent.” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>UNDP (Romania)</Author><Year>2005</Year><RecNum>14</RecNum><record><rec-number>14</rec-number><ref-type name="Report">27</ref-type><contributors><authors><author><style face="normal" font="default" size="100
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune/incluziune socială</style></title></titles><dates><year>2004 </year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" size="100%">Bucure</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ști</style></pub-location><publisher><style face="normal" font="default" size="100%">Institutul Na</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">țional de Statistică</style><style face="normal
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune/incluziune socială</style></title></titles><dates><year>2004 </year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" size="100%">Bucure</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ști</style></pub-location><publisher><style face="normal" font="default" size="100%">Institutul Na</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">țional de Statistică</style><style face="normal
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
periodical><pages>567-580</pages><volume>7</volume><number>6</number><dates><year>1979</year></dates><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Hicks, Streeten, 1979). În ciuda succesului repurtat la data apariției, el este astăzi puțin folosit. De un real succes s-a bucurat însă Indicele Dezvoltării Umane propus de ONU, care agregă trei categorii de indici: speranța de viață (indicator al condițiilor de viață și sănătății); rata analfabetismului combinată cu includerea în învățământul primar, secundar și terțiar; PIB real pe cap de locuitor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sale au fost împărtășite de mulți economiști și intelectuali est-europeni (și occidentali), chiar dacă nu au fost neapărat inspirate din lucrările acestuia. Probabil cel mai celebru reprezentant al acestei categorii este Ion Țiriac, un fost mare tenisman român, care s-a bucurat de o popularitate uriașă în primii ani ai tranziției. Succesul afacerilor sale românești l-au propulsat la nivelul marelui capital, iar popularitatea i-a mai scăzut. Tratată ideologic, corelația „capital străin - reforme economice” este interpretată cauzal „reformele aduc investiții străine
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perioada celui de-al doilea război mondial, precum legislația antisemită, măsurile de deportare, ghetoizare și exterminare adoptate și transpuse în practică de regimul politic patronat de mareșalul Ion Antonescu în anii 1941-1944, prezentarea muncii obligatorii prestate de evrei s-a bucurat de un interes relativ scăzut din partea istoricilor, contribuțiile istoriografice referitoare la acest subiect fiind insignifiante din punct de vedere cantitativ 87. O posibilă explicație pentru acest neajuns ar putea fi reprezentată de absența cercetărilor în arhivele militare române, dat fiind
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
C.F.R. (carnet 0845) se pretează la acest serviciu, în schimbul unor sume de bani ce primește dela evrei. Acest oficiu se spune că este făcut și de către unii funcționari de stat. Asemenea se semnalează că evreii din lagărul P. Iloaei se bucură de anumite avantaje, cari sunt în contradicție cu scopul pentru care au fost internați. Astfel: Se adună în grupuri mari pe străzile din Podul Iloaei și discută diferite chestiuni, cu evreii localnici. Primesc pachete dela rudele lor din Iași fără
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Jandarmeriei către MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Cabinet Am onoarea a raporta următoarele: După retragerea trupelor sovietice și recucerirea Basarabiei și Bucovinei de Nord, au rămas în localitățile cu populația de origine ucraineană foarte mulți indivizi care sub ocupația bolșevică s'au bucurat de un tratament privilegiat, fiind câștigați chiar de bolșevici pentru ideile comuniste. Parte din aceștia au ocupat chiar unele funcțiuni administrative pe timpul ocupației. Prin rămânerea lor pe loc, aceste elemente prezintă un real pericol pentru siguranța și opera de reorganizare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în cadrul muncii de interes obștesc au aceleași drepturi ca și ceilalți titrați evrei, adică hrană sau hrană în bani. b) După efectuarea perioadei de obligațiune a muncii de inters obștesc medicii evrei pot fi rechiziționați; în această situație ei se bucură de drepturile prevăzute în deciziile speciale (soldă mărită și uniformă). Rog dispuneți de urmare. /ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, ss. N. Mazarini Mazarini / ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss. I. Georgescu Georgescu Comunicat: Cdte. Teritoriale, Cercuri de Recrutare, Dir. G-rală
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Ungaria revizionistă, este plătit prin o serie de concesiuni făcute Evreimei și printr'un tratament de favoare nemaiîntâlnit astăzi în nici un stat european. Pentru ilustrarea acestui tratament, dăm alăturat în fotocopie 3 documente, edificatoare în ce privește libertățile de care se bucură Evreii din Ungaria și anume: două cărți poștale ilustrate, cu felicitări de Anul Nou evreesc, una reprezentând simbolic învierea lui Israel, iar cealaltă o masă rituală evreească. o carte poștală neilustrată, de asemenea cu urări de Anul Nou evreesc 501
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru Președinția Consiliului de Miniștri și pentru Ministerul Propagandei). * În lumina acestor fapte reale, măsurile antievreiești anunțate din când în când de către presa și Guvernul ungar, nu au alt scop, decât să ascundă adevăratul tratament de favoare, de care se bucură Evreimea în Ungaria, contrar obligațiunilor ce-i revin ca aderentă la Pactul Tripartit. -------------- COMUNICAT ȘI: Ministerul Propagandei Sursă de încredere Serv. inf. german II II II italian AMR, fond 5475-Secretariatul General al MAN, dosar nr. 2925, f. 138-139. Documentul nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]