53,335 matches
-
număr consistent de migranți români, este probabil ca, odată cu trecerea de la statutul de clandestin la migrant legal, tipul acesta de deplasări să fi (re)căpătat consistență în migrația românească. Lipsa „șanselor” de migrație este posibil să fi creat o „masă critică” de indivizi cu o capacitate ridicată de asumare a riscului, capabili să joace rolul de „pionieri” în inițierea unei migrații. Migrație de oportunitate s-ar putea numi perioada de început a ceea ce mai târziu va deveni o veritabilă migrație pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
promovabilitatea la capacitate este de 68%, în cazul celor 63 de școli predominant roma care au răspuns la această întrebare (123 de școli nu au răspuns), promovabilitatea la examenul de capacitate este de numai 44,55% și indică o situație critică în ceea ce privește resursele acestor școli de a pregăti elevii pentru forme superioare de școlarizare: mai mult de jumătate din elevii școlilor predominant roma care se prezintă la examen nu reușesc să depășească acest prag. c) Rata repetenției este un indicator care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
actului de guvernare, de la administrarea reactivă a problemelor curente la formularea unor strategii coerente, a contribuit, probabil, la creșterea accentului pus pe paradigma dezvoltării sociale și, în cadrul ei, la creșterea importanței sistemelor de măsurare a dezvoltării. Studiul intenționează să analizeze critic diferitele metodologii de măsurare a dezvoltării sociale, integrând și preocupările particulare în acest sens din literatura de specialitate românească. În prima secțiune, sunt punctate câteva dintre cele mai importante reuniuni internaționale din ultimul timp pe tematica dezvoltării sociale, consecvent cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lista documentelor, lista abrevierilor existente în documente, documentele propriu-zise (în număr de 454), anexe, indice. Documentele, în marea lor majoritate inedite, sunt publicate în ordine cronologică, indicându-se de fiecare dată sursa de proveniență. Ele sunt însoțite de un aparat critic vast peste 1600 note explicative ce au menirea de a înlesni cititorului/specialistului înțelegerea conținutului, de a corecta/completa anumite informații, respectiv de a oferi date cu privire la persoanele și evenimentele menționate. Ca și în cazul volumelor de documente editate anterior
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
corecta/completa anumite informații, respectiv de a oferi date cu privire la persoanele și evenimentele menționate. Ca și în cazul volumelor de documente editate anterior, în pregătirea pentru publicare a prezentei lucrări partea cea mai dificilă a fost reprezentată de elaborarea aparatului critic, respectiv identificarea cu exactitate și obținerea informațiilor referitoare la persoanele menționate în documente (ofițeri, polițiști, jandarmi, etc). În acest sens ne facem o datorie de onoare în a adresa mulțumirile noastre următoarelor instituții și persoane care au contribuit cu informații
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
executarea acestora de către autoritățile germane. George Tomaziu, un pictor român trimis în 1942 să lucreze pentru Opera Română din Odessa, a fost martor ocular al asasinării acestui grup de evrei (George Tomaziu, Jurnalul unui figurant, București, 1995, pp.64-70.) Aparatul critic și bibliografia, migălos intocmite de editor, impresionează prin cantitatea și varietatea surselor citate, conferând acestui volum o valoare științifică deosebită. Documentele de arhivă descoperite și editate în acest volum de Ottmar Trașcă relevă, într-o manieră lipsită de echivoc, răspunderea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
autorităților, capătă mai mult îndrăzneală și vor continua să se pregătească mai bine. De altfel, în rândurile populației românești, domnește o stare de spirit încordată. Majoritatea românilor sunt indignați de felul cum autoritățile își execută îndatoririle în timpuri așa de critice ca acele de acum, când bolșevismul caută să submineze ordinea internă. În unele cercuri se vorbește despre un memoriu adresat Dlui General Ion Antonescu, Conducătorul Statului, prin care să se arate situația dela Iași. COMANDANTUL COMANDAMENTULUI 4 TERITORIAL GENERAL, C.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare. Acești comisari au fost numiți la toate întreprinderile evreești, precum și la unele întreprinderi românești sau minoritare. Ei au funcționat până la 18 Ianuarie 1941, provocând în multe cazuri critici cu privire la activitatea lor și au fost desființați prin: 2. Decretul-Lege pentru abrogarea Decretului-Lege din 5 Octombrie 1940 și instituirea controlului Ministerului Economiei Naționale asupra întreprinderilor comerciale și industriale din 19 Ianuarie 1941 (Monitorul Oficial No. 16)578. În expunerea de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
legătură cu cei din țară, nu pot primi nici un ajutor dela ei, nu au nici un ban. Cu toate sforțările făcute de administrație, hrana care li se dă este insuficientă și ei sunt expuși, acum cu venirea iernei, unei situații destul de critice, în afară de faptul că bolile contagioase pot să apară dintr-un moment într-altul. Noi nu avem posibilitatea ca să hrănim un număr atât de mare de oameni fără ca aceștia să ne presteze un serviciu. Când Ministerul de Interne ni i-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În acest model, cercetarea își vede autonom de drumul ei și-i sensibilizează periodic pe toți cei interesați (factorii de decizie, sistemul școlar, marele public etc.), prin comunicate, articole de popularizare, emisiuni etc. Uneori, aceste inițiative pot provoca o masă critică, iar aceasta poate determina introducerea experimentală și/sau generalizată a soluțiilor respective în practica educativă. d)Modelul interacțiunii generale, care ia în considerare că oricare dintre partenerii sociali (factorii de decizie, cercetarea, practica școlară) poate avea inițiativa, participînd în deplină
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interculturale/transculturale, așa cum aminteam, presupun compararea unor loturi de subiecți provenind din diferite culturi în ceea ce privește anumite caracteristici. De exemplu, comparînd stilurile de predare din țări ce aparțin culturilor occidentale cu țări aparținînd culturilor orientale, am putea observa că stimularea gîndirii critice a elevilor de către profesori, de exemplu, este mai prezentă în culturile occidentale decît în cele orientale. Diferențele obținute pot fi atribuite fie proceselor de socializare, de mediu familial sau educațional, fie unor factori de natură genetică. Am putea compara, de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
rapoartele de activitate realizate de cadrele didactice, referatele despre cărți și chiar cele metodice nu sînt cercetări propriu-zise, chiar dacă sînt redactate cu rigoare didactică și chiar acribie științifică. De asemenea, nu reprezintă cercetări conferințele, îndrumarele metodice ori recenziile sau studiile critice despre cercetările propriu-zise. Nici măcar lucrările de licență, disertațiile de masterat și chiar lucrările de doctorat nu sînt cercetări științifice dacă se mărginesc la prezentarea, oricît de ingenioasă, a unor aspecte deja cunoscute despre tema abordată. Acestea pot fi strălucite sinteze
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
propriu-zise. Nici măcar lucrările de licență, disertațiile de masterat și chiar lucrările de doctorat nu sînt cercetări științifice dacă se mărginesc la prezentarea, oricît de ingenioasă, a unor aspecte deja cunoscute despre tema abordată. Acestea pot fi strălucite sinteze, chiar sinteze critice - utile, desigur, evoluției cunoașterii într-un domeniu sau altul - sau analize amănunțite, dar nu cercetări științifice. În sensul cel mai precis al termenului, înțelegem prin cercetare științifică o investigație precis delimitată ca temă ce încearcă să răspundă unei întrebări precis
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
instrumentului de a anticipa comportamente și fenomene viitoare. În acest caz, coeficientul de validitate exprimă corelația între un predictor (valorile unui instrument de cercetare) și valorile criteriului. Pentru evaluarea coeficientului de validitate se pot utiliza coeficientul de regresie și punctajele critice multiple (cut offs) (Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002, pp. 182-183). Validitatea criterială, în ambele sale forme, este influențată de natura criteriului ales și de caracteristicile eșantionului. De aceea, raportarea coeficienților de validitate pentru un instrument de cercetare trebuie însoțită
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
au constituit repere în proiectarea și realizarea cercetării, cu condiția să surprindă informațiile cu adevărat relevante. Această secțiune trebuie să asigure un echilibru între perspectiva strict teoretică asupra problemei și ilustrarea acesteia în cercetări similare celei desfășurate de către cercetător. Analiza critică și construirea unor alternative explicative, precum și sesizarea posibilelor erori în studiile anterioare pot constitui argumente pentru cercetarea prezentată și reprezintă un semn al maturității profesionale în lectura literaturii de specialitate. Există și situații în care autorul propune un model teoretic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
literatura de specialitate invocată în raport cu maximă atenție și rigurozitate, evitînd redundanțele și respectînd specificul temei de cercetare. -Prezentați perspectivele teoretice cît mai echilibrat, fără a intra în detalii irelevante, dar și fără a face generalizări abuzive. -Faceți apel la considerații critice și puncte de vedere personale asupra materialului citat, ilustrînd preocuparea pentru fenomenul studiat. -Identificați erorile din studiile anterioare și explicați modul în care cercetarea prezentată le evită. De asemenea, specificați ce element de noutate aduce cercetarea dumneavoastră în contextul discutat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
structura lucrării, rezumînd conținutul capitolelor. b)Cadrul teoretic al problemei studiate va fi inclus în unul sau două capitole, astfel încît să nu depășească 50% din numărul de pagini al lucrării. Această parte a lucrării trebuie să includă o evaluare critică a literaturii de specialitate, relevantă pentru tema cercetată. Prin conținutul său, partea teoretică a lucrării trebuie să se centreze pe fundamentarea ipotezelor avansate și să demonstreze capacitatea de a selecta cele mai relevante surse bibliografice, de a le analiza critic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
critică a literaturii de specialitate, relevantă pentru tema cercetată. Prin conținutul său, partea teoretică a lucrării trebuie să se centreze pe fundamentarea ipotezelor avansate și să demonstreze capacitatea de a selecta cele mai relevante surse bibliografice, de a le analiza critic și de a formula un punct de vedere personal asupra subiectului studiat. c)Obiectivele și metodologia cercetării. Această secțiune trebuie să ofere informații cu privire la natura demersului investigativ pentru care s-a optat, menționîndu-se următoarele aspecte: formularea coerentă a obiectivelor și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
, Alexandru (pseudonim al lui George-Alexandru Georgescu; 6.IV.1930, București), prozator, eseist, critic și istoric literar, traducător. Este fiul Elizei (n. Constantinescu) și al lui lui George Georgescu (care moare când viitorul scriitor avea șase ani), funcționari la Banca Națională a României și descendenți ai unor familii de negustori și antreprenori. Copilăria și-a petrecut-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Bălan, N. Tertulian și Georgeta Horodincă, Petre Sălcudeanu și Z. Ornea sau Marcel Petrișor și Paul Goma”. După 1970 a publicat peste douăzeci de volume proprii, traduceri - unele însoțite de prefețe sau studii introductive -, a întocmit antologii, a îngrijit ediții critice. Colaborează frecvent, uneori regulat, la diferite publicații literare sau culturale, „România literară”, „Contemporanul” și, în special „Viața românească”, unde, la începutul anilor ’80, e titularul cronicii literare pentru cartea de critică și eseu; în anii ’90, după o prezență activă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
pentru Oameni și umbre, glasuri și tăceri, 1996), Premiul Național „Tudor Arghezi” - Târgu Jiu, Cărbunești, 1998 ș.a. Ca prozator, G. poate fi plasat între scriitorii livrești, erudiți, fanteziști și ludici, alături de alți autori pe care el însuși, în postură de critic, îi așază în „categoria debutanților tardivi și bine socotiți” (Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
la reconsiderarea polemică a exegezei argheziene. În jurul lui E. Lovinescu (1975) oferă o nouă lectură a operei unui autor față de care comentatorul vădește o afinitate certă; analiza e lipsită de preconcepții și supusă la obiect, fără obnubilări hagiografice ale spiritului critic: pe adevăratul Lovinescu, după părerea exegetului, „îl descoperim în aplicațiile lui practice, în confruntarea cu operele, nu în declarațiile teoretice”. Pe Mateiu I. Caragiale criticul îl abordează în volumul din 1981 cu evidentă simpatie, însă fără gesticulația idolatriei „mateine”, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
în aplicațiile lui practice, în confruntarea cu operele, nu în declarațiile teoretice”. Pe Mateiu I. Caragiale criticul îl abordează în volumul din 1981 cu evidentă simpatie, însă fără gesticulația idolatriei „mateine”, în maniera sa raționalist-analitică obișnuită. Cartea este un eseu critic și, în același timp, o biografie comentată; G. îl „apără”, argumentat, pe Mateiu I. Caragiale de detractori sau de cei care l-au minimalizat (Șerban Cioculescu în special, combătut cordial) și examinează pertinent felul în care se cade să fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
decenii, 1975-1995) care, după părerea autorului, „deși e atât de succintă, depășește simpla încercuire monografică”: unghiul analizei e amplificat astfel încât să cuprindă, pe lângă literar, socialul și culturalul, demersul vizând chestiuni de mentalitate obștească și de istorie a civilizației. În activitatea critică „la zi” - în textele adunate în seria La sfârșitul lecturii (I-IV, 1973-1993) și în alte scrieri asemănătoare -, G. glosează nuanțat asupra fenomenului literar și a întruchipărilor sale, risipește confuzii, îndreaptă erori, interpretează judicios detalii anterior neglijate, contrazice locuri comune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
a făcut posibile revelarea și manifestarea abundentă, cvasipletorică, a potențialului lui G. în domeniul publicisticii pe teme socio-politico-culturale. Această ipostază, prin forța lucrurilor nouă, nu a fost de natură să surprindă. Venea, firesc, în continuarea - ori în completarea - celei de critic literar, fiindcă, după cum remarca însuși scriitorul, el se afirmase și până atunci „ca un critic de idei (în sens să zicem gourmontian), preocupat de chestiuni controversabile, de probleme de aspect ideologic, dar și politic și social”. Spirit raționalist și democrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]