53,240 matches
-
sa ascunzătoare se află un pian dar este forțat să păstreze liniștea, de asemenea el suferă de icter. În august 1944, rezistența poloneză începe Insurecția din Varșovia, atacând o clădire germană aflată vizavi de ascunzătoarea lui Szpilman. Un tanc distruge apartamentul său și este forțat să fugă și să se ascundă în altă parte în timp ce lupta se dezlănțuie în jur. De-a lungul următoarele luni orașul este distrus și golit de populație iar Szpilman, care nu mai are pe nimeni, caută
Pianistul () [Corola-website/Science/328185_a_329514]
-
de pe fundal pot fi văzute castelul și biserica Sf. Kajetan. De asemenea, în 1977 Monetăria austriacă a emis o monedă pentru aniversarea a 900 de ani a castelului Hohensalzburg. Fortăreața este formată din mai multe aripi și o curte interioară. Apartamentele prințului-episcop se află în așa-numitul "Hoher Stock" (etajul superior). Turnul Kraut ("Krautturm") adăpostește un aerofon mare cu peste 200 de tuburi, care este denumit "Taurul din Salzburg" ("Salzburger Stier"). Această imensă orgă mecanică a fost construită în 1502 de către
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
cetate ca un semn al activității de construcții a prințului-arhiepiscop Keutschach. În peretele de nord al capelei există două deschideri care făceau posibilă participarea la slujba religioasă din camera laterală. Începând din 1498, arhiepiscopul Leonhard von Keutschach a avut magnificele apartamente de stat instalate la etajul al treilea. Camerele în care locuiau arhiepiscopii se aflau cu un etaj mai jos. Apartamentele de stat au fost utilizate în principal pentru scopuri reprezentative și pentru festivități. Sala de Aur a fost bogat decorată
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
care făceau posibilă participarea la slujba religioasă din camera laterală. Începând din 1498, arhiepiscopul Leonhard von Keutschach a avut magnificele apartamente de stat instalate la etajul al treilea. Camerele în care locuiau arhiepiscopii se aflau cu un etaj mai jos. Apartamentele de stat au fost utilizate în principal pentru scopuri reprezentative și pentru festivități. Sala de Aur a fost bogat decorată și indică faptul că cetatea a servit arhiepiscopilor nu doar ca un refugiu în vremuri de criză, ci și ca
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
tavanul. Stema lui Leonhard von Keutschach, împreună cu cele ale Sfântului Imperiu Roman, ale celor mai puternice orașelor germane germane și ale episcopiilor care depindeau de Salzburg sunt pictate pe ea. Camera de Aur este cea mai magnific mobilată cameră a apartamentului princiar. Lângă cei doi pereți lungi se aflau bănci, care sunt bogat decorate cu viță de vie, struguri, frunze și animale. Aceste bănci erau acoperite de obicei cu material textil sau piele, dar tapiseria nu a supraviețuit până în epoca modernă
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
obicei cu material textil sau piele, dar tapiseria nu a supraviețuit până în epoca modernă. Pereții, de asemenea, erau acoperiți cu tapiserie din piele cu decorațiuni aurite care împodobea partea de jos a peretelui. Dormitorul este camera cea mai intimă a apartamentului princiar. Mobilierul original și textilele prețioase, cum ar fi tapiseria, au fost înlocuite în decursul timpului de unele mai "moderne". Lambriul elaborat pentru a proteja camera de frig este încă o mărturie a splendorii trecutului. Partea superioară a panourilor este
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
în timpul ducelui Sigismund, a fost conservată până în prezent. După distrugerile din cel de-al doilea război mondial castelul a fost reconstruit. Porțiuni din acesta (Lorenzistock, Pfisterstock și Brunnenstock) au fost reamenajate în 2005/2006 pentru a servi ca birouri și apartamente de lux. Castelul găzduiește, de asemenea, un "centru de informare turistică despre castelele bavareze". Un arc aflat în partea de nord face legătura între castel și o clădire în stil renascentist, care a servit inițial pentru grajdurile ducale și colecțiile
Alter Hof () [Corola-website/Science/328364_a_329693]
-
de puterea maximă de ieșire). Repetoarele GSM pot veni în seturi complete ce conțin: amplificator de semnal, antenă donor (montată în exterior), antenă interioară de retransmitere și accesorii (cabluri, mufe, opțional distribuitoare). Aceste seturi sunt destinate spațiilor mici de tip apartamente, vile sau spații comerciale. Amplificatoarele retransmit semnalele celulare din exteriorul clădirii spre interiorul ei. Sistemul utilizează o antenă externă pentru a colecta semnalul celular, care este direcționat prin cablul coaxial spre amplificator. Acesta amplifică semnalul și îl retransmite pe plan
Amplificator GSM () [Corola-website/Science/328374_a_329703]
-
emigrase din Elveția. Cuplul nu a avut copii. Tot în 1957, pe când lucra ca angajat într-un birou al DAMC, în cartierul Wall Street, căsătorit fiind, Alfred Gong s-a mutat în prima locuință mai acătării, și anume într-un apartament de pe strada 57, aproape de redacția publicației "„Aufbau”", în care edita articole. A publicat proză și poezie în cele două publicații de limbă germană ce apăreau în New York, "„Aufbau”" și "„Staats-Zeitung und Herold”". În anii 1964-1966 a fost consultant și critic
Alfred Gong () [Corola-website/Science/328385_a_329714]
-
și pentru că îngreunează astfel accesul foarte multor oameni la cele mai noi rezultate ale cercetării științifice americane. Risca o amendă de maximum 1 milion de dolari și peste 35 de ani în închisoare. Swartz s-a sinucis prin spânzurare în apartamentul său din Brooklin. După moartea sa, peste 40 de mii de oameni au semnat o petiție online pe pagina de internet a Casei Albe, cerând înlăturarea procuroarei Carmen Ortiz, pentru reacția excesivă și disproporțională la faptele lui Swartz. s-a
Aaron Swartz () [Corola-website/Science/328387_a_329716]
-
înființată numai în 1918. Edificiul religios a fost așezat pe colțul străzii Baros Gábor (azi "Horea"), pe Piața Trandafirilor, în vecinătatea Palatului Culturii. Construcția simplă a fost realizată în stil neogotic și cuprindea atât săli de învățământ, cât și un apartament pentru familia preotului. După sistematizarea Centrului, multe clădiri istorice au fost demolate. Astfel pe locul bisericii luterane a fost construit un bloc cu patru etaje. Comunitatea a primit însă o casă cu teren aferent pe strada Spitalului Vechi, în zona
Biserica Evanghelică din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/327529_a_328858]
-
de Andrei Blaier. Rolurile principale sunt interpretate de Horațiu Mălăele, Emilia Popescu, Dorina Lazăr, Gheorghe Dinică, Andrei Finți și Coca Bloos. Subiectul filmului îl reprezintă un proces de divorț intentat de doi tineri soți pentru a putea locui singuri în apartamentul pe care abia îl cumpăraseră și în care autoritățile României comuniste le repartizaseră cu forța un chiriaș. Acțiunea filmului se petrece în ultimii ani ai României comuniste. Cu ajutorul financiar al părinților și prin vânzarea unei Dacii din 1985, tinerii soți
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
comuniste le repartizaseră cu forța un chiriaș. Acțiunea filmului se petrece în ultimii ani ai României comuniste. Cu ajutorul financiar al părinților și prin vânzarea unei Dacii din 1985, tinerii soți Dan (Horațiu Mălăele) și Angela Cantemir (Emilia Popescu) cumpără un apartament cu patru camere într-un bloc din București și se mută acolo. La scurtă vreme după mutarea lor, în timp ce aveau musafiri invitați, la ușa apartamentului sosește sergentul-major de miliție Bordea (Alexandru Bindea) împreună cu coafeza Florentina Leu (Marela Anghel). Cei doi
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
Dacii din 1985, tinerii soți Dan (Horațiu Mălăele) și Angela Cantemir (Emilia Popescu) cumpără un apartament cu patru camere într-un bloc din București și se mută acolo. La scurtă vreme după mutarea lor, în timp ce aveau musafiri invitați, la ușa apartamentului sosește sergentul-major de miliție Bordea (Alexandru Bindea) împreună cu coafeza Florentina Leu (Marela Anghel). Cei doi analizează apartamentul, iar Florentina se declară mulțumită, fără ca ceilalți să știe din ce motiv. A doua zi, soții primesc o citație și se prezintă la
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
patru camere într-un bloc din București și se mută acolo. La scurtă vreme după mutarea lor, în timp ce aveau musafiri invitați, la ușa apartamentului sosește sergentul-major de miliție Bordea (Alexandru Bindea) împreună cu coafeza Florentina Leu (Marela Anghel). Cei doi analizează apartamentul, iar Florentina se declară mulțumită, fără ca ceilalți să știe din ce motiv. A doua zi, soții primesc o citație și se prezintă la Direcția Spațiului Locativ din cadrul Consiliului Popular al Sectorului 4. Funcționarul de acolo îi informează că în conformitate cu legile
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
duc la o clinică de boli psihice. Medicul Eduard Mezincu (Andrei Finți), care le era prieten, le face cunoștință celor doi cu avocata Nicoleta Dumitriu (Dorina Lazăr). Aceasta din urmă le sugerează să divorțeze pentru a avea astfel drept la apartamentul cu patru camere. După o discuție scurtă, Dan și Angela consimt să divorțeze de formă. Judecătoarea (Coca Bloos) refuză să desfacă mariajul și, afirmând că statul socialist apără familia, le spune că motivele invocate de soți (refuzul matematicianului Dan de
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
ea își înșală soțul. În același timp, Dan apelează la inginerul Codin Mocanu (Theodor Danetti), un pensionar ce-și rotunjea veniturile dând mărturii false la tribunal. În seara în care Eduard a venit în vizită la Angela au sosit în apartamentul lăsat intenționat descuiat atât prietenii, cât și Dan cu inginerul Mocanu, precum și sergentul Bordea cu coafeza. Văzându-și soția cu medicul, Dan îl ia pe acesta la bătaie și anunță că va divorța de-adevăratelea. La înfățișarea de la proces, prietenii
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
trai din statul socialist. A doua zi, coafeza vine și le spune că nu se mai mută deoarece și-a găsit un logodnic arab cu bani mulți. Dan așteaptă să fie arestat, cu bagajul pregătit, în timp ce Angela plânge. La ușa apartamentului bat cei doi securiști în civil care-l iau pe Dan cu ei. Scenariul filmului a fost scris de Titus Popovici și Mircea Cornișteanu, după o idee a lui Andrei Blaier. Acesta a fost filmul de debut în scenaristică al
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
nebunii cocoțați în copacii din parcul spitalului de boli psihice. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„După căsătorie, un cuplu e obligat să pună la dispoziția „Spațiului locativ” o cameră din apartamentul proprietate personală. Numai divorțul le-ar putea garanta intimitatea, revenindu-i fiecăruia câte două încăperi. În lupta cu tribunalul, divorțul ia dimensiuni imprevizibile. Regia promovează caricatura groasă, convențională, în stilul scheciurilor TV. Remarcabilă doar Bloos în rolul judecătoarei.”". Pentru interpretarea
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
După două anticamere, se intră în camera de paradă unde se văd de o parte și de alta a patului două uși care duceau în camera unde se îmbrăca regele și în sala de toaletă, apoi în Sala de Consiliu. Apartamentele de stat se deschid spre Sala Oglinzilor, având la capetele sale saloanele păcii și a războiului, care ocupă partea întreagă din fața palatului, cu o lungime totală de 98 metri, cu 25 de metri mai mare decât modelul original de la Versailles
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
de stat se deschid spre Sala Oglinzilor, având la capetele sale saloanele păcii și a războiului, care ocupă partea întreagă din fața palatului, cu o lungime totală de 98 metri, cu 25 de metri mai mare decât modelul original de la Versailles. Apartamentele includ o baie privată, o sufragerie ornată cu un candelabru din porțelan de Meissen și cu o masă care se cobora și urca în subsol printr-un mecanism hidraulic. Scara Ambasadorilor este replica celei de la Versailles, care a fost demolată
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
el cu florile, ea îi recomandă să le pună acasă într-o vază sau să ofere unei alte persoane. Pavel ia același taxi și se plimbă cu el prin București, gândindu-se ce să facă cu florile. El ajunge la apartamentul din Titan unde locuiesc fosta lui soție și fiica lor, dar este primit rece pentru că nu mai trecuse pe acolo de multă vreme și nu se mai interesase de soarta lor. Fiica sa îi reproșează că îi trimisese lunar pensia
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
nouă viață. După intrarea în tură, Pascu se duce să-l ia pe dr. Pavel de la locuința fratelui său și observă că acesta se întoarce cu buchetul de flori. Ajuns acasă, medicul lasă florile pe scările blocului și intră în apartament, unde-l aștepta fiica sa. Aceasta își dăduse seama că tatăl ei avusese o zi grea și-i adusese un buchet de flori. Pavel începe să reflecteze cu privire la viața sa. Amintirile medicului se termină aici, iar acesta iese din bar
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
la Creștinism, și mutată în Bergen în 1883, a fost incendiată și arsă. La început focul a fost atribuit unui scurtcircuit electric. În ianuarie 1993, Varg Vikernes, cunoscut și ca "Count Grishnackh", a fost intervievat de un jurnalist local în apartamentul său decorat cu simboluri naziste, arme și simboluri satanice. Conform lui Vikernes, fanii bleck metal au declarat război creștinismului și societății norvegiene și erau responsabili pentru opt incendieri ale bisericilor ca parte a unei campanii teroriste în desfășurare. A folosit
Anticreștinism () [Corola-website/Science/327709_a_329038]
-
cu numele de Ionescu, singura sa cunoștință din București. Liniile telefonice făceau atingere din cauza ploii și apelurile telefonice ale femeii ajungeau la telefonul tânărului inginer. Femeia îi spune lui Radu că sună de la un telefon public din imediata apropiere a apartamentului său și îl roagă s-o ajute să dea de Ionescu. Tânărul îl sună pe Ionescu, dar, fiindcă era aproape 12 noaptea și afară ploua torențial, acesta din urmă îi spune să-i transmită femeii că nu l-a găsit
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]