KorAP: Find »[drukola/base=faptă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2112 2113 2114 ...2165 >

54,110 matches

Corola-website/Law/271665_a_272994

demnității "persoanelor") implică și singularul acestuia. În cazul dispozițiilor art. 371 din Codul penal, legiuitorul nu reglementează separat singularul și pluralul și nici nu utilizează o formulă cantitativă de excludere. Așadar, dispozițiile art. 371 din Codul penal sunt aplicabile atât faptei persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanei ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanei, tulbură ordinea și liniștea publică, cât și faptei persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor ori prin amenințări sau atingeri

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
formulă cantitativă de excludere. Așadar, dispozițiile art. 371 din Codul penal sunt aplicabile atât faptei persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanei ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanei, tulbură ordinea și liniștea publică, cât și faptei persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică. În Partea specială a Codului penal, pluralitatea de persoane este reglementată de legiuitor prin utilizarea expresiilor "două

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi. Dezincriminarea unei infracțiuni operează, de obicei, prin abrogarea expresă a dispozițiilor de incriminare, însă trebuie apreciată în concret, fiind posibil ca în legea nouă fapta să constituie infracțiune, dar sub o altă denumire sau să fie absorbită de o altă infracțiune. Dezincriminarea va opera numai atunci când fapta comisă de inculpat, potrivit legii noi, nu mai atrage răspunderea penală, respectiv persoana nu mai poate fi constrânsă

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
prin abrogarea expresă a dispozițiilor de incriminare, însă trebuie apreciată în concret, fiind posibil ca în legea nouă fapta să constituie infracțiune, dar sub o altă denumire sau să fie absorbită de o altă infracțiune. Dezincriminarea va opera numai atunci când fapta comisă de inculpat, potrivit legii noi, nu mai atrage răspunderea penală, respectiv persoana nu mai poate fi constrânsă să răspundă în fața organelor de urmărire penală sau instanțelor de judecată. În acest sens s-a statuat că: suntem în prezența legii

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
prezența legii de dezincriminare în două situații: atunci când legea nouă suprimă o incriminare, aceasta nemaiavând un corespondent în legea nouă; și, respectiv, în ipoteza în care, prin prevederile noii legi, se restrânge sfera de incidență a unui anumit text, astfel încât fapta concretă comisă de inculpat nu mai întrunește condițiile impuse de acesta. În acest sens s-a statuat că: "Suntem în prezența legii de dezincriminare în două situații: a) atunci când legea nouă suprimă o incriminare, aceasta nemaiavând un corespondent în legea

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
prezența legii de dezincriminare în două situații: a) atunci când legea nouă suprimă o incriminare, aceasta nemaiavând un corespondent în legea nouă; ... b) în ipoteza în care, prin prevederile noii legi, se restrânge sfera de incidență a unui anumit text, astfel încât fapta concretă comisă de inculpat nu mai întrunește condițiile impuse de acesta." ... Nu există dezincriminare atunci când, deși norma de incriminare din legea veche nu se mai regăsește în legea nouă, conținutul ei a fost preluat de o altă normă din Codul

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
o incriminare generală existentă. Față de considerentele anterioare, își găsesc incidența dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 , conform cărora dispozițiile art. 4 din Codul penal referitoare la legea de dezincriminare nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire. În ipoteza în care violențele, amenințările sau atingerile grave aduse demnității persoanei, care tulbură ordinea și liniștea publică, au fost comise, în public

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
Corola-website/Law/271747_a_273076

condițiile grupului infracțional organizat prevăzut de art. 367 alin. (6) din Codul penal: ... (i) infracțiunile prevăzute la art. 210-211, art. 217 cu referire la art. 210-211, art. 303, art. 309 cu referire la art. 303, art. 325, art. 328, dacă fapta privește infracțiunea prevăzută de art. 325, art. 360-366, art. 374, art. 394-412 din Codul penal; (ii) infracțiunile prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, cu modificările și completările ulterioare; (iii) infracțiunile prevăzute de Legea nr. 111

LEGE nr. 508 din 17 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/271747_a_273076]
prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, aceștia au obligația de a înainta de îndată dosarul procurorului competent. ... (2) Dacă în cursul efectuării activităților specifice de investigare organele de poliție constată că fapta care formează obiectul cauzei este una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acestea au obligația de a înainta de îndată lucrarea procurorului competent. ... Articolul 15 Direcția de Investigare

LEGE nr. 508 din 17 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/271747_a_273076]
Corola-website/Law/271793_a_273122

persoane neautorizate, atunci când această activitate nu este una singulară, ci realizată în mod obișnuit, repetat, așa încât să devină o ocupație. Se susține, de asemenea, că faptul că prevederile art. 351 din Codul penal nu prevăd de câte ori trebuie să fie repetată fapta pentru a constitui infracțiunea de camătă nu este de natură a afecta claritatea, precizia sau previzibilitatea normei. În ceea ce privește prevederile art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală se arată că nici acestea nu încalcă standardele de calitate a legii

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 351 din Codul penal este neîntemeiată, iar excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. Cu privire la prevederile art. 351 din Codul penal se arată că acestea sancționează fapta de dare de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată să desfășoare activități de creditare, iar obiectul juridic al acestei infracțiuni îl reprezintă relațiile sociale referitoare la regimul juridic aplicabil activității de creditare, care poate fi desfășurată numai

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
a numărului în care trebuie înfăptuite pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii de camătă nu conferă normei un caracter echivoc, imprecis sau imprevizibil, ci, dimpotrivă, subliniază că repetarea unui act de dare de bani cu dobândă determină caracterul penal al faptei. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv, la hotărârile din 23 septembrie 1998 și 29 martie 2000, pronunțate în cauzele Rotaru împotriva României și Petra împotriva României. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani."; - Art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală: "Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există; ... b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; ... c) nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea; ... d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate; ... e) lipsește

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
6 luni la 5 ani."; - Art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală: "Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există; ... b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; ... c) nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea; ... d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate; ... e) lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
o persoană neautorizată, ca îndeletnicire. Curtea reține că legiuitorul nu a definit, în mod expres, în cuprinsul legii penale noțiunea de "îndeletnicire", neindicând cu exactitate frecvența actelor materiale pe care aceasta o presupune. Sintagma utilizată de legiuitor, "ca îndeletnicire", califică fapta ca fiind o infracțiune de obicei, prin urmare, numărul actelor materiale de dare de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, trebuie să fie suficient de mare pentru a denota comiterea acestora în mod frecvent sau constant. Astfel, legiuitorul a

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
comise pentru ca organele judiciare să poată reține această infracțiune și fără a face referire la un anumit nivel al dobânzii, superior celui legal, denotă faptul că legiuitorul a avut în vedere cu prilejul reglementării textului criticat pericolul social sporit al faptei de a da bani cu împrumut atunci când autorul ei nu deține o autorizație în acest sens. 16. De asemenea, Curtea reține că prevederile art. 351 din Codul penal constituie rezultatul unei anumite dinamici a nevoilor de protecție a relațiilor sociale

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
art. 11 pct. 2, adică în cazurile prevăzute de art. 10 alin. 1 lit. a)-e). Cazul de achitare prevăzut la art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală din 1968 se referea la situația în care faptei îi lipsea unul din elementele constitutive ale infracțiunii. Potrivit art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală, achitarea inculpatului se pronunță în cazul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. a)-d). Dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
penală, achitarea inculpatului se pronunță în cazul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. a)-d). Dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală nu mai prevăd expres, ca temei pentru achitare, situația în care faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii. Astfel, art. 16 alin. (1) lit. a)-d) se referă la situațiile în care: a) fapta nu există; b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
din Codul de procedură penală nu mai prevăd expres, ca temei pentru achitare, situația în care faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii. Astfel, art. 16 alin. (1) lit. a)-d) se referă la situațiile în care: a) fapta nu există; b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; c) nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea; d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate. 19. Din

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
penală nu mai prevăd expres, ca temei pentru achitare, situația în care faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii. Astfel, art. 16 alin. (1) lit. a)-d) se referă la situațiile în care: a) fapta nu există; b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; c) nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea; d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate. 19. Din această perspectivă, având în

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
Curtea a reținut că prin elementele constitutive ale unei infracțiuni se înțelege atât realizarea condițiilor preexistente infracțiunii, cât și a conținutului constitutiv propriu-zis - latura obiectivă și latura subiectivă. Potrivit art. 17 alin. 1 din Codul penal din 1969, "Infracțiune este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală". În ceea ce privește Codul penal actual, acesta la art. 15 definește infracțiunea ca fiind "fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
și latura subiectivă. Potrivit art. 17 alin. 1 din Codul penal din 1969, "Infracțiune este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală". În ceea ce privește Codul penal actual, acesta la art. 15 definește infracțiunea ca fiind "fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o". 20. Plecând de la noua reglementare a infracțiunii și modul în care aceasta a fost redată în doctrină, Curtea a reținut că, în prezent, trăsăturile esențiale

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o". 20. Plecând de la noua reglementare a infracțiunii și modul în care aceasta a fost redată în doctrină, Curtea a reținut că, în prezent, trăsăturile esențiale ale infracțiunii sunt prevederea faptei de legea penală (tipicitatea), caracterul nejustificat (cauzele justificative) și caracterul imputabil (cauzele de neimputabilitate). În doctrină s-a arătat că prin norma de incriminare se stabilește un model abstract al faptei. Pentru a fi relevante penal, faptele trebuie să corespundă

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
că, în prezent, trăsăturile esențiale ale infracțiunii sunt prevederea faptei de legea penală (tipicitatea), caracterul nejustificat (cauzele justificative) și caracterul imputabil (cauzele de neimputabilitate). În doctrină s-a arătat că prin norma de incriminare se stabilește un model abstract al faptei. Pentru a fi relevante penal, faptele trebuie să corespundă descrierii sau modelului abstract din norma de incriminare, adică trebuie să fie tipice. Tipicitatea este tocmai această corespondență, concordanță între trăsăturile faptei concrete și modelul abstract (tip) prevăzut de norma de

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]
norma de incriminare se stabilește un model abstract al faptei. Pentru a fi relevante penal, faptele trebuie să corespundă descrierii sau modelului abstract din norma de incriminare, adică trebuie să fie tipice. Tipicitatea este tocmai această corespondență, concordanță între trăsăturile faptei concrete și modelul abstract (tip) prevăzut de norma de incriminare. Tipicitatea apare, așadar, în trăsătura esențială a prevederii faptei de legea penală. 21. Referitor la prevederea faptei de legea penală, ca trăsătură esențială a infracțiunii, Curtea a apreciat că aceasta

DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271793_a_273122]