52,877 matches
-
dintre toate josniciile la care se dedă lumea în universitate, aceasta este, într-adevăr, cea mai scîrbavnică. Adesea, soția tîmplarului sau unul din copii îl lua pe bietul om la cîmp sau la vie, unde el se așeza pe o piatră și aștepta pînă venea vremea să se întoarcă acasă. Trebuie spus că se purtau cu el cum te porți cu un copil pentru ca el să nu devină îndărătnic. înaintea unei astfel de ieșiri, îl rugau să se spele și să
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Mai întâi au fost munții. Apoi oamenii, care seamănă cu munții. Doar că nu sunt de piatră. Dar sunt, metaforic vorbind, aproape la fel de înalți ca ei. În Muntenegru, rar dacă vezi un om mărunt de statură. Cum sunt în jur de 650 de mii de locuitori, poți spune că-n câteva săptămâni ai șansa să-i vezi
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
ești nevoit să mergi mai tot timpul cu cerul la o jumătate de palmă desupra capului. Numai că nu prea poți să-l atingi, pentru că trebuie să fii atent la șosea, care se încolăcește ca un șarpe printre povârnișuri de piatră, țâșnește spre prăpăstii amețitoare peste care treci cu inima exact cât un purice. Și mai sunt și alții ca tine, fiecare cu puricele lui, zbătându-i-se, între spaimă și admirație mută, în piept. Cuiburi de sfințenie Chiar de cum intri
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
dinspre Serbia, după vreo jumătate de ceas de mers, te ia în primire canionul Moraca, unul dintre cele mai spectaculoase din lume. Preț de câteva zeci de kilometri pășești cu picioarele de cauciuc ale mașinii pe marginea unei căldări de piatră în care fierbe apa unui râu de culoarea cerului, dar și a pădurilor din apropiere, adică albastră-verzuie, nu poți distinge prea bine, te înfrigurezi când privești, căci sunt sute de metri până jos! Tot așa și atunci când o iei în
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
adevărată, multe sculpturi fiindu-i achiziționate. Asta nu înseamnă că a fost scutit de conflictele cu obtuzitatea oficialilor. Este celebru procesul său cu Vama USA referitor la calitatea lucrărilor introduse pe teritoriul american. Vama susținea că sunt simple blocuri de piatră, fără dimensiune artistică, ceea ce însemna o degradare, o scoatere din discuție a valorii financiare, dar și plastice, a acestora. Astăzi, lucrările lui Brâncuși sunt gloria și onoarea marilor muzee americane ca „Metropolitan Museum” New York, „Guggenheim Gallery” ori „Paul Getty Foundation
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
copii, cum venea și bunicul meu, Constantin Moisil, cu familia. Am apucat Mangalia veche în anii imediat de după război, dar peste puțină vreme zona a fost interzisă civililor și, în 1959-1960, când am putut reveni, n-am mai recunoscut decât pietrele incintei grecești, în rest spațiul era înregimentat în șiruri de blocuri. Nu pot să închei aceste reflecții fără a spune că, în anii de după cel de-al doilea război mondial, vilegiatura șă vacanțele balneare au devenit, pentru prima dată în
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
Revoluția Franceză și misiunea, și dubla lor vocație - de depozitari ai evidenței documentare și de furnizori de informații despre trecut - ca și modul propriu de gestionare a patrimoniului arhivistic. Din punctul de vedere al istoricilor, Arhivele devin în sec. XIX piatra unghiulară nu doar a cercetării, ci și a veridicității datelor regăsite în documentele scrise: arhiva reprezintă garantul adevărului istoric. casetă De-a lungul timpului, prestigioși oameni de cultură ai României au fost în slujba Arhivelor Naționale: Gheorghe Asachi, Ion Heliade
Un garant al adevărului istoric by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296469_a_297798]
-
cauză adepților ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, efectele acestui joc cu miză uriașă nu contenesc să apară. Dacă din punct de vedere economico-financiar, efectele „Brexit” par să genereze îndeosebi o stagnare a creșterii și dezvoltării întregului continent, manifestându-se ca o piatră de moară agățată de gâtul mai tuturor statelor europene și al celor partenere comercial cu Marea Britanie, pentru Londra înseamnă o pierdere simbolică a statutului de capitală financiară europeană. Din punct de vedere politic, lucrurile sunt, însă, și mai încurcate. Marea Britanie
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
numeroase statui, unele chiar impozante, montate în centrul capitalei sau în reședințe de județ, altele în diferite orășele sau târguri, după putirința financiară locală. Că fiecare regim politic ce s-a succedat s-a războit mai întâi cu stanele de piatră - ca la noi la nimenea! - asta e o chestiune ce ține de moralitatea noastră publică și de posibilitățile noastre de a înțelege istoria. Bunăoară, comuniștii l-au dat jos pe I. C. Brătianu de la Universitate, în timp ce „noua orânduire” a ras cât
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
tehnocrat Cioloș i se cuvine, în mod indiscutabil, o statuie... defilând sub faldurile unui drapel franțuzesc-românesc-european în fruntea unei armate de tehnocrați ce asigură supraviețuirea guvernului prin schimburi de zi și de noapte. Ar mai fi un cuplu nostim de piatră - supla Gorghiu alături de voinicosul Blaga, în haine îndoliate, în spatele unui dric (și ne ferim să sugerăm mai departe...). Ar mai fi o statuie impozantă cu liderii Dragnea și Ponta îmbrătișându-se frățește, pitind la spate câte un... (să ghicească cititorul!). Sau
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
putea și ce nu fostul său șef de partid? În orice caz... încă mai poate! Stau în colțul meu și cuget: stâncă avem, aramă avem, aluminiu avem... Avem și o mulțime de candidați ce ar dori să se întrupeze în piatra veșniciei. Ce mai, la lucru, fraților, să statornicim pentru eternitate aceste chipuri de piatră!
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
poate! Stau în colțul meu și cuget: stâncă avem, aramă avem, aluminiu avem... Avem și o mulțime de candidați ce ar dori să se întrupeze în piatra veșniciei. Ce mai, la lucru, fraților, să statornicim pentru eternitate aceste chipuri de piatră!
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
numeroase statui, unele chiar impozante, plasate în centrul capitalei sau în centre de județ, altele în diferite orășele sau târguri, după putirința financiară locală. Că fiecare regim politic ce s-a succedat s-a războit mai întâi cu stanele de piatră - ca la noi la nimenea! - asta e o chestiune ce ține de moralitatea noastră publică și de posibilitățile noastre de a înțelege istoria. Bunăoară, comuniștii l-au dat jos pe I.C. Brătianu de la Universitate, în timp ce „noua orânduire” a râs cât
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extrași subiectiv din marea comunitate valorică națională enunțată mai sus. Mai întâi mi-am îngăduit să îmi imaginez statuia din piatră ponce a tehnocratului Cioloș, om cu fața inertă purtând în mână, cu mândrie ca semn distinct o ruletă aurie... pentru a măsura competența guvernului său. Doamna Gorghiu, fostă lideră de partid aș vedea-o suflând într-un trombon uriaș, ros
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
societății. Printre „victimele” filmate s-a aflat Petre Roman și Theodor Stolojan. Nu știm ce doreau să afle. La aflarea tărășeniei, Theodor Stolojan, a zâmbit cu îngăduință: „ Ar fi culmea să mă vadă colegii de Parlament în budigăi...”. În concluzie: piatră avem, aramă avem, aluminiu avem... După cum se vede avem și o mulțime de personaje faimoase despre care credem că ar merita și chiar ar dori să se întrupeze în piatra veșniciei.
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
să mă vadă colegii de Parlament în budigăi...”. În concluzie: piatră avem, aramă avem, aluminiu avem... După cum se vede avem și o mulțime de personaje faimoase despre care credem că ar merita și chiar ar dori să se întrupeze în piatra veșniciei.
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
undeva departe în mijlocul urletelor, tu care obișnuiai să-i înebunești și pe meșterii și pe femeile care alunecau sub degetele tale. Poți veni să aranjezi alimentele și minciunile dinaintea chipului meu. De ce îți schingiuiești tu limba scobită de asprimea unor pietre ponce, de ce te deschizi să primești implacabilele semințe sau parazite grăunțele? Ai putea cânta în mâinile mele dar te renegi mai presus de propria-ți frumusețe. Mult mai bine ai face de te-ai apropia. Incredulul locuiește într-o lume
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
cărbuni, pânzeturi acoperind porțelanuri împurpurate... Toate semnele apasă pe inima mea în vreme ce fiicele mele vorbesc în oglinzi, dar vârsta este ca vasul remușcărilor. Iată lichidul pe care urmează să-l bea buzele mele. Fiecare distanță are tăcerea ei și are pietre tombale vizitate de animale purtătoare de calciu până mult după moarte. Și îți aduci aminte de greutatea lor mai mult decât de mânia din spiritul tău. Oare mai țipă-n răcoarea serii acele neobosite păsări? Nu, nu sunt ele și
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
-se deasupra cadavrelor prea iubite după cum nu sunt nici alcovurile iluminate până în zorii zilei. Ni e niciunul din acele voaluri pe care le puneai peste inimă. Înconjurate de muguri negri, ca frasinul în zilele jelaniei sale, vezi acele mormane de pietre al căror contur e subliniat de ferestrele închisorii, vezi marginile stingerii, iar puritatea erorii se desenează cu o lentoare de aripi ce sunt mai transparente decât propriul lor elan, cu o încetineală mai lividă decât acele substanțe transmise din generație
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
asta eu sunt zid s-ar zice. Sunt Țuțuroi, fac oale și ibrice. Închipuiți-vă că am, ca zid, Destule crăpături ce se deschid Taman ca Thisbe și Pyram în noapte Să-și spună, pe furiș, diverse șoapte. Sper huma, piatra, tinciul fisurat S-arate că sunt zid adevărat Iar prin spărturi, ce le vedeți aici, Își pot vorbi cei doi sperioși amici. TEZEU: Ar putea o humă împâslită cu păr1 să vorbească mai frumos? DEMETRIUS: Cred că e cărămida cea
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
Tu, zidule, ia crapă-te nițel Să bag un ochi prin găurica ta. Zidul îi arată crăpătura Să ti proteje zeii pentru asta. Da’ ce zăresc? Pi Thisbe nu, oricum. Of, zid viclean izbească-te-ar năpasta. Să-ți fie piatra blestemat-acum. TEZEU: Mă tem că zidul, fiind așa de simțitor, ar trebui să-l blesteme și el. MOSOR:Nu, domnule, nici vorbă. „Blestemată-acum” e taman replica pi cari se ivește Thisbe. Eu o s-o bunghesc prin zid pi dânsa. O să
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
O să vedeți că totul se va pitrece taman cum v-am spus. Intră Fluieraș ca Thisbe FLUIERAȘ: (ca Thisbe) Of, zid, adesea mă auzi jelind. De Pyram mă desparți și de iubire. Ți-am sărutat atât de des, tânjind, Și piatra 3 și mortaru-armat cu fire. MOSOR: (Ca Pyram) E glasul ei. M-apropii de fisură Și-o să aud a Thisbei dulce față. FLUIERAȘ: (ca Thisbe) E scumpul meu. I-aud iubita gură? MOSOR: (Ca Pyram) Bine grăiești: sunt el. Și
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
Argila, folosită ca liant, se arma cu fire de păr. 2 cărămida cea mai izbutită - În original jocul de cuvinte este prin termenul „partition” care semnifică și un zid dar și o secțiune a unei cărți, aici a piesei. 3 piatra - În original e pluralul „thy stones” și s-a sugerat că ar fi o aluzie licențioasă pe care personajul o face involuntar, „stones” însemnând la figurat și „testicule”. 4 Lemandru - Mosor vrea să se refere la Leandru care a traversat
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
absorbi pentru mai mult de trei luni, interval la capătul căruia autorul va acuza cele două simptome ale împlinirii artistice: epuizare și deopotrivă fericire. Dinu Pillat își percepe ființa ca fiind golită și totuși împlinită, simțind că își luase o piatră de pe inimă, căci intuia că dăduse ființă unei cărți care nu numai că îl exprima ca artist, dar deopotrivă îi reda stupefacția ominoasă pe care i-o provocase etosul legionar. Ce a urmat apoi ține de destinul aparte al acestei
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
cu care acest autor atît de lirico-idilic, cum este Dinu Pillat, a redat febra ideilor care răscolea lumea interbelică. E lesne de intuit încărcătura zilelor petrecute la Miorcani, cînd, scriind cartea, știa că pune pe hîrtie o temă clandestină. Cum piatra de încercare a onestității unui intelectual român este fenomenul legionar, Dinu Pillat trece proba libertății de conștiință, prețul plătit pentru scrierea romanului fiind cel știut. De aceea, valoarea lui simbolică o întrece pe cea literară. Avînd însă centrul de greutate
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]