54,815 matches
-
prevedea o repetare a Planlui Schlieffen din 1914 - un atac prin Belgia (în noua variantă și prin Olanda) împotriva Franței. Belgienii au privit la început cu suspiciune planurile, pe care le-au considerat o cursă întinsă de servciile se spionaj germane, dar aliații occidentali le-au considerat valabile. Contrainformațiile belgiene și atașatul militar din Köln au intuit în mod corect că germanii nu vor declanșa invazia conform acestui plan. Ei au sugerat că germanii vor încerca să atace prin Ardenii belgieni
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
aliat. Regele Leopold și generalul Raoul Van Overstraeten, aghiotantul regal, i-au prezentat lui Gamelin temerile belgienilor pe 8 martie și, mai apoi, pe 14 aprilie. Gamelin a ignorat punctele de vedere ale belgienilor. Planul belgia, "în eventualiatea unei agresiuni germane" (cu italice în documentul original) prevedea etapele: (a) Poziția de-a lungul Canalului Albert, de la Anvers la Liège și de la Liège la namur, care trebuia apărată pentru întârzierea atacului german suficient de mult timp ca să permită forțelor franceze și britanice
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
de vedere ale belgienilor. Planul belgia, "în eventualiatea unei agresiuni germane" (cu italice în documentul original) prevedea etapele: (a) Poziția de-a lungul Canalului Albert, de la Anvers la Liège și de la Liège la namur, care trebuia apărată pentru întârzierea atacului german suficient de mult timp ca să permită forțelor franceze și britanice să ocupe linia Anvers-Namur-Givet. Se considera că forțele puterilor garante aveau să intre în acțiune a treia zi după declanșarea invazie. (b) Retragere pe linia Anvers-Namur. (c) Armata belgiană urma
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
urma să fie apărată de belgieni. Armata a VII-a franceză trebuia să ajungă la Zeeland ori Breda, pe frontiera olandeză. Francezii trebuiau astfel să apere flancul stâng al armatei belgiene de la Anvers și să amenințe flancul nordic al frontului german. Mai departe, spre est, pozițiile defensive belgiene erau construite în zona tactică imediată de-a lungul Canalului Albert, care făcea legătura cu fortificațiile de pe Meuse la vest de Maastricht. Linia își schimba direcția spre sud și continua spre Liege. Sectorul
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
Armata a IX-a franceză acoperea frontul de la axa Givet-Dinant până la râul Meuse. Armata a II-a franceză era responsabilă pentru ultimii 100 km de front - Sedan, cursul inferior al Meuse, frontiera belgiano-luxemburgheză și capărtul nordic al Liniei Maginot. Planul german prevedea ca Heeresgruppe B (Grupul de Armată B) să înainteze și să atragă Grupul de Armată Aliat I în Belgia centrală, în vreme ce Heeresgruppe A urma să declanșeze un atac surpiză prin Ardeni. Frontul din Belgia urma să fie un de
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
unități blindate și motorizate, cea mai mare parte a efectivelor fiind formate din infanteriști. După ce germanii ar fi atins Canalul Mânecii, toate diviziile Panzer ale Heeresgruppe B trebuiau să fie transferate la Grupul de Armate A, pentru întărirea liniilor de comunicație germane și pentru respingerea oricărei tentative de spargere a încercuirii de către unitățile aliate. Acest plan putea să se încheie cu un eșec, dacă germanii nu ar fi reușit să înainteze suficient de repede în Belgia, astfel încât să îi preseze pe aliați
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
eșec, dacă germanii nu ar fi reușit să înainteze suficient de repede în Belgia, astfel încât să îi preseze pe aliați între două fronturi. Canalul Albert și Frotul Eben-Emael erau cele două puncte ale defensivei de care se puteau împiedica atacul german. Cucerirea a trei poduri peste Canalul Albert erau de importanță vitală pentru păstrarea vitezei mari operaționale ale Grupului de Armată B. Podurile de la Veldwezelt, Vroenhoven și Kanne din Belgia și orașul Maastricht din Olanda erau principalele ținte ale atacului german
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
german. Cucerirea a trei poduri peste Canalul Albert erau de importanță vitală pentru păstrarea vitezei mari operaționale ale Grupului de Armată B. Podurile de la Veldwezelt, Vroenhoven și Kanne din Belgia și orașul Maastricht din Olanda erau principalele ținte ale atacului german inițial. Dacă germanii nu ar fi cucerit cele trei poduri, Armata a VI-a germană ar fi rămas prinsă în capcană în regiunea dintre Canalul Albert și Maastricht, supusă tirurilor din Frotul Eben-Emael. Fortul trebuia cucerit și distrus primul. Adolf
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
mari operaționale ale Grupului de Armată B. Podurile de la Veldwezelt, Vroenhoven și Kanne din Belgia și orașul Maastricht din Olanda erau principalele ținte ale atacului german inițial. Dacă germanii nu ar fi cucerit cele trei poduri, Armata a VI-a germană ar fi rămas prinsă în capcană în regiunea dintre Canalul Albert și Maastricht, supusă tirurilor din Frotul Eben-Emael. Fortul trebuia cucerit și distrus primul. Adolf Hitler l-a convocat pe generalul Kurt Student, comandatul "7. Flieger-Division" (Divia a 7-a
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
convocat pe generalul Kurt Student, comandatul "7. Flieger-Division" (Divia a 7-a aeriană), pentru găsirea unei soluții. S-a discutat pentru început un atac clasic al parașutiștilor, care ar fi atacat și distrus tunurile fortului, mai înainte ca forțele terestre germane să intre în raza lor de acțiune. Această soluție a fost respinsă. Avioanele de transport Junkers Ju 52 aveau o viteză prea mică și erau vulnerabile la atacul artileriei antiaeriene belgiene și olandeze. Student a mai pus probleme condițiilor meteo
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
trebuiau să apere „breșa” Gembloux. Unitățile de blindate erau dotate cu 176 tancuri grele SOMUA S35 și 239 tancuri ușoare Hotchkiss H35. Ambele tipuri de tancuri franceze erau superioare la capitolele blindaj și putere de foc celor mai multe tipuri de tancuri germane. Doar 3e DLM avea în dotare 90 tancuri S35 și 140 H35s. Armata a 7-a franceză trebuia să apere sectorul nordic extrem al frontului aliat. Era compusă din Divizia I ușoară mecanizată (1e DLM) și douădivizii motorizate - a 9
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
Sedan. În continuare spre sud, pe teritoriul francez, era staționată Armata a 2-a franceză, care apăra frontiera franco-belgiană de la Sedan la Montmédy. Cele mai slabe aramate franceze aveau să fie cele care au trebuit să suporte greul atacului principal german. Britanicii au contribuit cu cele mai puține forțe la apărarea belgiei. Corpul Expediționar Britanic comandat de generalul Lord Gort era compus din doar 152.000 de militari organizați în două corpuri de armată a câte două divizii fiecare. Britanicii plănuiseră
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
30 era la Oldenburg iar baza III. Gruppe era la Marx (lângă Wilhelmshaven). În dimineața zilei de 9 mai, atașatul militar belgian la Berlin a sugerat că germanii intenționează să atace a doua zi. Fuseseră descoperite mișcări ale trupelor ofensive germane la graniță. La ora 00:10 pe 10 mai 1940, a fost dată alarma la Cartierul general belgian de către o unitate nespecificată. La ora 1:30 a fost declarată alarma generală. Forțele belgiene au intrat în pozițiile de luptă. În
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
fost anihilarea forțelor aeriene belgiene. La ora 4:00 dimineața a fost declanșat primele raiduri aerine împotriva aeroporturilor și centrelor de comunicații. Impactul avut asupra AéMI a fost uriaș, belgienii dispunând doar de 179 de avioane pe 10 mai. Succesele germanilor au fost datorate în principal subordonaților lui Richthofen, în special celor din KG 77 și a comandantul Johann-Volkmar Fisser, a cărui contribuție a fost subliniată de generalul Wilhelm Speidel. KG 77 a distrus principalele baze ale AéMI, la aceasta contribuind
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
aeroportul Nivelles, alte 13 avioane CR42 au fost distruse. KG 27 a reușit să distrugă opt avioane la Belesle. În timpul luptelor aeriene, scorul a fost de asemenea în favoarea germanilor. Două avioane He 111, două Do 17 și trei Bf 109 germane au fost doborâte de avioanele de vânătoare Gloster Gladiator și Hurricane. Belgienii au pierdut opt avioane Gladiator, cinci Fairey Fox și unul CR42. Escacadrila 18 RAF a trimis două bombardiere Bristol Blenheim în misiune în spațiul aerian belgian, ambele doborâte
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
doborâte de avioanele de vânătoare Gloster Gladiator și Hurricane. Belgienii au pierdut opt avioane Gladiator, cinci Fairey Fox și unul CR42. Escacadrila 18 RAF a trimis două bombardiere Bristol Blenheim în misiune în spațiul aerian belgian, ambele doborâte de vânătoarea germană. Până la sfârșitul zilei de 10 mai 1940, rapoartele oficiale germane indicau 30 de avioane belgiene distruse la sol, și paisprezece (plus două bombardiere RAF) doborâte în lupte aeriene față de zece aparate proprii pierute. Victoriile revendicate de germani par să fie
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
au pierdut opt avioane Gladiator, cinci Fairey Fox și unul CR42. Escacadrila 18 RAF a trimis două bombardiere Bristol Blenheim în misiune în spațiul aerian belgian, ambele doborâte de vânătoarea germană. Până la sfârșitul zilei de 10 mai 1940, rapoartele oficiale germane indicau 30 de avioane belgiene distruse la sol, și paisprezece (plus două bombardiere RAF) doborâte în lupte aeriene față de zece aparate proprii pierute. Victoriile revendicate de germani par să fie subevaluate. Rapoartele belgiene mentionează 83 de avioane distruse, în special
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
Fortului Eben-Emael în sistemul de apărare belgian. Ei au decis să organizeze aterizarea forțelor aeropurtate ("Fallschirmjäger") în perimetrul fortăreței folosind planoare. Unitățile "Fallschirmjäger" au folosit dispozitive explozive și aruncătoare de flăcări pentru anihilarea apărării. În timpul bătăliei care a urmat, infanteria germană a copleșit apărarea belgiană (Divizia a 7-a de infanterie) în 24 de ore. Principala linie defensivă belgiană a fost străpunsă, iar Armata a 18-a germană a depășit aceste poziții rapid. În plus, infanteriștii germani au cucerit câteva capete
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
și aruncătoare de flăcări pentru anihilarea apărării. În timpul bătăliei care a urmat, infanteria germană a copleșit apărarea belgiană (Divizia a 7-a de infanterie) în 24 de ore. Principala linie defensivă belgiană a fost străpunsă, iar Armata a 18-a germană a depășit aceste poziții rapid. În plus, infanteriștii germani au cucerit câteva capete de pod peste Canalul Albert mai înainte ca britanicii să ajungă în zonă 48 de ore mai târziu. "Chasseurs Ardennais", care luptau mai la sud, s-au
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
care a urmat, infanteria germană a copleșit apărarea belgiană (Divizia a 7-a de infanterie) în 24 de ore. Principala linie defensivă belgiană a fost străpunsă, iar Armata a 18-a germană a depășit aceste poziții rapid. În plus, infanteriștii germani au cucerit câteva capete de pod peste Canalul Albert mai înainte ca britanicii să ajungă în zonă 48 de ore mai târziu. "Chasseurs Ardennais", care luptau mai la sud, s-au retras peste râul Meuse, distrugând mai multe poduri în
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
peste Canalul Albert mai înainte ca britanicii să ajungă în zonă 48 de ore mai târziu. "Chasseurs Ardennais", care luptau mai la sud, s-au retras peste râul Meuse, distrugând mai multe poduri în acest timp. Mai multe operațiuni aeropurtate germane s-au desfășurat cu succes în Luxemburg, unde a fost preluat controlul asupra a cinci poduri și căi de comunicație spre Franța. Ofensiva, la care au participat 125 de voluntari ai Diviziei a 34-a de infanterie sub comanda lui
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
prevăzut folosirea a unui avion de transport Junkers Ju 52, dar în final s-a optat pentru 200 de avioane Fi 156. Aceste avioane aveau avantajul unei distanțe foarte reduse de aterizare - 27 m. Obiectivele acestei misiuni au fost: Infanteria germană a fost atacată de patrule belgiene echipate cu vehicule blindate. Contraatacurile belgine au fost respinse, printre cele mai importante fiind atacul Diviziei I "Chasseurs Ardennais". Atacul Diviziei a 5-a cavalerie franceză trimisă în zonă de generalul Charles Huntziger a
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
patrule belgiene echipate cu vehicule blindate. Contraatacurile belgine au fost respinse, printre cele mai importante fiind atacul Diviziei I "Chasseurs Ardennais". Atacul Diviziei a 5-a cavalerie franceză trimisă în zonă de generalul Charles Huntziger a reușit să oblige infanteria germană nesprijinită de tancuri sau artilerie să se retragă. Francezii nu au reușit să exploateze în continuare acest succes pentru că nu au plecat în urmărirea germanilor aflați în retragere. A doua zi, Divizia a 2-a Panzer a ajuns în regiune
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
Distrugerea liniilor telefonice i-a împiedicat pe comandanții belgieni să comunice cu unitățile de pe frontieră. Divizia I "Chasseurs Ardennais" nu a primit astfel comanda de retragere. În schimb, această mare unitate a continuat să lupte grele cu unitățile de tancuri germane, reușind să le încetinească înaintarea. Eșecul forțelor franco-belgiene să apere poarta Ardenilor a s-a dovedit fatal. Belgienii s-au retras lateral în fața atacului inițial și au demolat și blocat rutele de înaintare, ceea ce a dus la oprirea unităților Armatei
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
nord spre Namur și Huy. Geniștii germani, care nu au întâmpinat nicio rezistență notabilă, au curățat ruta de înaintare fără să poată fi opriți. Întârzierea pe care ar fi putut-o provoca "Chasseurs Ardennais", considerată o unitate de elită, blindatelor germane a fost dovedită în timpul luptelor pentru apărarea localității Bodange, unde Divizia I Panzer a fost oprită timp de opt ore. Această bătălie a fost un rezultat al distrugerii liniilor de comunicație belgiene și nu se înscrisese în intențiile operaționale ale
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]