53,076 matches
-
est, pentru a se varsă în Prahova. În cursul superior, mare parte din parau este sec (că și micii lui afluenți) sau are puțină apă, dar în regiunea în care își schimbă direcția, începe să aibă apă și își mărește debitul, așa încât la vărsare apare că un parau viguros, capabil să transporte și să depună mari cantități de aluviuni. Pâraiele de la exteriorul Bucegilor aparțin bazinelor Prahova și Oltului. Pâraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
constituiți din argile nisipoase, brăzdați de vâlcele și ravene, cu multe cariere de extragere a calcarelor, valorificate în bună parte sub terenuri agricole, înierbați. Lângă satele Moșana, Plop și Maramonovca la talpa versanților apar la lumina zilei izvoare cu un debit de 1,0-2,5 l/s. Lunca este bilaterală, cu lățimea de 0,1-0,8 km, netedă, uscată, constituită din argile nisipoase, cu vegetație de pajiște, pe alocuri cu terenuri înmlăștinite. Suprafața bazinului rîului prezintă o câmpie deluroasă, străbătută de
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
lunii februarie—începutul lunii martie. Pe toată perioada de observații au durat în medie 25 de zile, maxim 49 de zile (anul 1974) și minim - 12 zile (1990). Nivelul maxim de apă constituie 214 cm peste NCA (anii 1977, 1980). Debitul maxim de apă - 57,4 mVs s-a fixat în anul 1969, minim de 1,37 mVs în anul 1991. În perioada apelor mari de primăvară, prin albia râului trec cea 18% din scurgerea anuală cu stratul sumarse repetă de
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
în anul 1969, minim de 1,37 mVs în anul 1991. În perioada apelor mari de primăvară, prin albia râului trec cea 18% din scurgerea anuală cu stratul sumarse repetă de câteva ori pe an, predominant în perioada de vară-toamnă. Debitul maxim observat pe toată perioada de măsurători instrumentale a constituit 59,6 mVs (anul 1985). De regulă, durata viiturilor este de 9 zile, fazelor de creștere și descreștere revenindu-le câte 3 și, respectiv, 6 zile. Stratul maxim al scurgerii
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
Etiajul poate fi împărțit în cel de vară-toamnă și cel de iarnă. Din cauza moinelor frecvente iarna și a ploilor abundente vara, el este foarte instabil și, de regulă, durează nu mai mult de o singură lună. În perioada albiei deschise, debitul de apă minim cu durata de 30 de zile constituie în medie 0,72 mVs, ma¬xim — 1,77 mVs (în anul 1980), minim - 0,081 mVs (anul 1980). Debitul minim diurn constituie 0,4 mVs, maxim -1,46 mVs
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
mai mult de o singură lună. În perioada albiei deschise, debitul de apă minim cu durata de 30 de zile constituie în medie 0,72 mVs, ma¬xim — 1,77 mVs (în anul 1980), minim - 0,081 mVs (anul 1980). Debitul minim diurn constituie 0,4 mVs, maxim -1,46 mVs, minim - 0,030 mVs (1990). Formarea gheții începe în primele cinci zile ale lunii decembrie și se sfârșește la începutul lunii martie. Durata medie a podului de gheață este de
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
bună calitate a fost obținut din lemn de fag care au fost recoltați din împrejurimile Govăjdiei. În ciuda acestor avantaje furnalul de la Govăjdia a prezentat rezultate mai proaste decât furnalul de la Toplița din cauza unor erori de proiectare a foalelor astfel că debitul aerului suflat în furnal a fost cam redusă astfel că exploatarea furnalului de la Govăjdia pe lângă furnalul de la Toplița a fost mai dezavantajat și de faptul că la Govăjdia se producea doar fontă cenușie care nu se putea afâna la fel de ușor
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
VEI = 2), cu flăcări și replici de cutremure mici, și a fost considerată ca făcând parte din erupția din 1815. În jurul anului 1880 ± 30 de ani, Tambora a intrat în erupție din nou, dar numai în interiorul calderei. Aceasta a creat debite mici de lavă și extrudări ale cupolelor de lavă. Această erupție (VEI = 2) a creat conul parazitar Doro Api Toi din interiorul calderei. Muntele Tambora este încă activ. Minore cupole de lavă și curgeri au fost extrudate pe podeaua calderei
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
pe patru roți care să funcționeze cu benzină a fost realizat de englezul Frederick William Lanchester în 1895, care a introdus ca inovație frâna cu disc. Norvegianul John J. Tokheim inventează pompa de benzină, invenție brevetată în 1901, prin intermediul căreia debitul de carburant se menține constant și astfel crește randamentul motorului. Frații Édouard și André Michelin inventează anvelopa pneumatică, iar în 1895 construiesc primul autovehicul dotat cu pneuri la roți. Încă din 1845 scoțianul Robert William Thomson introduce bandajul din cauciuc
Istoria automobilului () [Corola-website/Science/322394_a_323723]
-
nisipuri și pietrișuri sub care se găsesc argile și calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din calcare cochilifere, relativ dure. Suprațata bazinului hidrografic a râului Prut în secțiunea Stînca-Costești este de cca 12.000 km², iar debitul mediu multianual este de 81 m³/s. Valorile debitelor maxime sunt de 4.700 m³/sec la asigurarea de 0.1% de 2.940 m³/s la asigurarea de 1%. Debitul minim observat este de 2,5 m³/s. Nodul
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din calcare cochilifere, relativ dure. Suprațata bazinului hidrografic a râului Prut în secțiunea Stînca-Costești este de cca 12.000 km², iar debitul mediu multianual este de 81 m³/s. Valorile debitelor maxime sunt de 4.700 m³/sec la asigurarea de 0.1% de 2.940 m³/s la asigurarea de 1%. Debitul minim observat este de 2,5 m³/s. Nodul hidrotehnic are ca folosințe principale combaterea inundațiilor unui râu
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
secțiunea Stînca-Costești este de cca 12.000 km², iar debitul mediu multianual este de 81 m³/s. Valorile debitelor maxime sunt de 4.700 m³/sec la asigurarea de 0.1% de 2.940 m³/s la asigurarea de 1%. Debitul minim observat este de 2,5 m³/s. Nodul hidrotehnic are ca folosințe principale combaterea inundațiilor unui râu capricios, irigațiile, alimentările cu apă, hidroenergia și piscicultura. - Lacul de acumulare cu un volum total de 1.400 mil m³, al doilea
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
s și împreună cu îndiguirile din aval, scoaterea de sub inundații a 100.000 ha terenuri din luncă. - Irigațiile se pot dezvolta pe o suprafață de 140.000 ha, câte 70.000 ha de fiecare parte. - Alimentarea cu apă se asigură prin debite de 10 - 16 m³/s pentru riveranii din aval. - Energia se exploatează prin 2 centrale cu câte un agregat de 15 MW, la debitul de 2 x 65 m³/sec, cu o energie medie anuală de 2 x 65 GWh
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
140.000 ha, câte 70.000 ha de fiecare parte. - Alimentarea cu apă se asigură prin debite de 10 - 16 m³/s pentru riveranii din aval. - Energia se exploatează prin 2 centrale cu câte un agregat de 15 MW, la debitul de 2 x 65 m³/sec, cu o energie medie anuală de 2 x 65 GWh. Graficul de exploatare a centralelor hidroelectrice este subordonat celorlalte folosințe. Nodul hidrotehnic Stînca-Costești este constituit din principalele obiecte: - frontul de retenție: barajul principal, deversorul
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari, centralele hidroelectrice cu bazine de liniștire și deznisipatoare, lacul de compensare, stăvilarul lacului de compensare; - lucrările de protecție, etanșare, drenaj și consolidare a frontului de retenție; - consolidări de mal, lucrări anexe, amenajări. - Cu o înălțime maxima de 47 m
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
37 m lungime, 34,5 m lațime și 48,5 m înălțime; este de tip turn de beton armat monolit parțial inclusă în baraj și fundată pe calcar. Este prevazută cu 6 deschideri, 2 pentru centrale și 4 pentru evacuarea debitelor de viitură și goliri de fund. Parțial au fost folosite și pentru devierea apelor în timpul execuției lucrărilor. Galeriile de alimentare a centralelor și golirile de fund sunt unite într-un bloc monolit și sunt fundate pe calcar. - Clădirea centralelor hidroelectrice
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
000 m³ și permite o variație de nivel de 2 m. Taluzurile lacului sunt protejate cu dale de beton armat. În zona aval s-a prevăzut un stăvilar de evacuare a apelor în Prut, prin care se asigură atât regularizarea debitelor lacului de compensare cât și scurgerea debitelor de viitură atenuate. Stăvilarul are 3 deschideri de 10,0 m echipate cu stavile segment și un prag deversant de 25 m lungime. - În scopul asigurării furnizării debitelor necesare pe Prut, în perioadele
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
nivel de 2 m. Taluzurile lacului sunt protejate cu dale de beton armat. În zona aval s-a prevăzut un stăvilar de evacuare a apelor în Prut, prin care se asigură atât regularizarea debitelor lacului de compensare cât și scurgerea debitelor de viitură atenuate. Stăvilarul are 3 deschideri de 10,0 m echipate cu stavile segment și un prag deversant de 25 m lungime. - În scopul asigurării furnizării debitelor necesare pe Prut, în perioadele de nefuncționare a nodului de presiune sau
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
care se asigură atât regularizarea debitelor lacului de compensare cât și scurgerea debitelor de viitură atenuate. Stăvilarul are 3 deschideri de 10,0 m echipate cu stavile segment și un prag deversant de 25 m lungime. - În scopul asigurării furnizării debitelor necesare pe Prut, în perioadele de nefuncționare a nodului de presiune sau efectuării de reparații la lacul de compensare, s-a prevăzut o priză de rezervă pentru captarea unui debit de 35 m³/sec, situată în plotul 9 a barajului
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
prag deversant de 25 m lungime. - În scopul asigurării furnizării debitelor necesare pe Prut, în perioadele de nefuncționare a nodului de presiune sau efectuării de reparații la lacul de compensare, s-a prevăzut o priză de rezervă pentru captarea unui debit de 35 m³/sec, situată în plotul 9 a barajului de închidere mal drept, echipată cu o vană plană acționată hidraulic, o galerie de evacuare de 5 m² și construcția de debușare în rîul Prut. Lucrările au început în anul
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
și Beit Shemesh, precum și aria în jurul așezării Ofra, unde s-au găsit fosile de floră și fauna preistorica. În Munții Iudeei, în partea lui centrală, se află circa 70-80 izvoare care curg pe straturi impermeabile și se caracterizează printr-un debit anual redus. În vechime apă lor era de foarte bună calitate. Din perioada Primului Templu și până la începutul secolului al XX-lea, în absența unor mijloace de pompare și transport, aceste izvoare au servit drept principala sursă de apă și
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
principala sursă de apă și în jurul lor se concentrau așezările umane și terenurile agricole Pentru a folosi apă acestor izvoare pentru băut și sisteme de irigație, locuitorii s-au ajutat de mijloace precum tuneluri adânci și canale (pentru izvoarele cu debit mai restrâns), rezervoare de suprafață sau subterane pentru acumulare și utilizare pentru perioade scurte, și terenuri în terase cu sisteme de conducere a apei din bazine de acumulare spre terenurile agricole. În epoca modernă și-au pierdut însemnătatea și majoritatea
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
evacuarea elementelor fine duce la dezvoltarea unui peisaj de câmpuri de pietre și blocuri, asemănătoare ergurilor. Acțiunea fluviatila (fluvio-periglaciatia, gelifluviatia) este prezentă o perioadă foarte scurtă și are un efect limitat în geneză reliefului. Rețeaua hidrografica este slab organizată; regimul debitelor este influențat de natură climatului și de stratul înghețat al solului. În multe situații scurgerea se efectuează pe un pat înghețat. Vară sunt caracteristice inundațiile de mare proporție și transportul masiv de aluviuni. Aporturile laterale de aluviuni formează acumulări în
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
naturală constituită pe șisturi cristaline acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
În multe țări, băncile cer taxe / comisioane pentru utilizarea "ATM"-urilor lor. De cele mai multe ori, aceste comisioane sunt percepute nemembrilor, cu toate că acestea pot fi percepute tuturor utilizatorilor. În Regatul Unit, aceste comisioane au fost desființate. Uneori, în cazul cardurilor de debit, încărcate în mod regulat cu sume de bani reprezentând salarii, pensii etc, prin contracte încheiate între băncile emitente și angajatori, respectiv casele naționale de pensii, utilizatorii acestor carduri sunt scutiți de plata comisioanelor / taxelor de utilizare a bancomatelor. În România
Bancomat () [Corola-website/Science/323779_a_325108]