53,335 matches
-
posibile în știință, în timp ce instrumentele ratificării și promulgării se situează dincolo de sfera de posibilitate a oamenilor de știință. Asumarea Raportului Tismăneanu de către președintele republicii în numele statului român și pronunțarea publică a condamnării regimului comunist în Parlamentul României a constituit momentul critic, punctul de cotitură care a marcat rebalansarea raportului de forțe în politica și cultura românească cu privire la moștenirea comunismului. Două narative divergente, cu tente antagonice, au definit principalele modalități de raportare la trecut: i) narativa conservatoristă, îmbrățișată de elita politică postcomunistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să taie legăturile cu trecutul în calea consacrării democratice. Doar că populația românească continuă să fie legată de trecutul comunist prin foarte puternice punți atitudinale, exprimate sub forma nostalgiei colective. În paralel cu lupta elitelor anticomuniste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintre respondenți au evaluat pozitiv regimul comunist. Această distribuție a datelor este dificil de explicat, pentru lămurirea ei fiind necesare investigații suplimentare și de o mai mare profunzime. Toate datele indică faptul că un procent masiv (apropiindu-se de pragul critic de 50 la sută) din populația României are atitudini pozitive față de trecutul comunist. Mai mult, sentimentele nostalgice sunt în plină evoluție. În plus față de datele prezentate sub formă tabelară, 45 la sută dintre respondenții sondajului IRES din 2010 regretă căderea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formelor specifice de administrare a trecutului Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de povara necurată a trecutului comunist. Subjugarea trecutului prin criminalizare, judecare și condamnare nu este singura modalitate de reglare a conturilor cu trecutul. Asumarea reflexivă a trecutului (eng. Working through the past, germ. Aufarbeitung der Vergangen) presupune o continuă autoexaminare critică a trecutului (Olick, 1998, p. 548). Într-o luare de poziție datând din 1959, T.W. Adorno (1986, p. 115) pleda pentru o reglare a conturilor cu trecutul nazist în Germania ca urmare a unei "perlaborări serioase a trecutului", care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fostului regim. În locul unei analize sine ira et studio, fără ură și părtinire, Raportul Tismăneanu a intentat un proces pasional regimului pe care l-a condamnat in corpore în tribunal politic al istoriei ca ilegitim și criminal. În locul unei examinări critice, fundamentată pe o sobrietate analitică și precizie terminologică, Raportul Tismăneanu reflectă mai degrabă o pasionalitate revanșardă de a pune la punct regimul comunist. Spre deosebire de condamnarea a priori a comunismului, comisionată politic de președintele României, și livrată de Raportul Tismăneanu, asumarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nazist (Cioflâncă, 2007). Reticența de a confrunta trecutul a fost alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-a datorat și unor motive sociopsihologice: generația postbelică a fost cea care l-a votat pe Hitler în 1933 și a susținut (explicit sau implicit, fervent ori prin non-intervenție) regimul nazist până la prăbușirea sa din 1945. Participarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care a supraviețuit războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mari în 1918; iii) săvârșirea României Mari în postludiul "Războiului de Întregire a Neamului" a avut ca efect ideologic o bifurcație a naționalismului între o variantă radicală, a unui românism xenofob ("fanatism naționalistic") și o variantă moderată, a unui "naționalism critic". Pe fondul acestui "consens naționalist" cu valențe duale s-a consolidat memoria națională în interbelicul românesc, absorbind atât accente fanatice cât și elemente critice auto-reflexive; iv) al Doilea Război Mondial s-a sfârșit prin răsturnarea regimului monarhic ereditar, sămânțat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
antinațională, al cărei artizan principal a fost M. Roller, s-a dovedit a fi o "revoluție abortivă", eșuată în cele din urmă din cauza radicalității cu care a suprimat spiritul național care a definit istoricește conștiința istorică românească. Al treilea moment critic din dinamica memoriei istorice românești a venit ca urmare a torsiunii naționaliste a comunismului, inițiată în anii '60, intensificată pe lungimea anilor '70 și hiperbolizată de-a lungul anilor '80. Fără să aibă caracterul abrupt și radical al rupturii produse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
des Valaques Transdanubiens, Tome premiere, Histoire de la Dacie, des Valaques Transdanubiens et de la Valachie. (1241-1792), Berlin: Librarie de B. Behr. Kogălniceanu, M. (1883). Dorințele Partidei Naționale din Moldova. Iași: Tipografia Națională. Kogălniceanu, M. (1946). Opere. Tomul I: Scrieri istorice. Ediție critică adnotată cu o introducere și note de Andrei Oțetea, București: Fundația regală pentru Literatură și Artă. Laurian, A.T. (1853). Istoria Romaniloru. 3 volume, Iași [Cu alfabet de tranziție]. Lovinescu, E. (1997). Istoria civilizației române moderne. București: Minerva. Maior, P.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mishler, W. (2007). New Europe Barometer VII, 2004-2005. Colchester, Essex: UK Data Archive. SN: 5243. Lucrări de specialitate Abraham, F. (2008). Raportul Comisiei Tismăneanu: analiză istoriografică. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.). Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 7-42), Chișinău: Cartier. Adler, P.A. și Adler, P. (1998). Moving Backwards în Ethnography at the Edge: Crime, Deviance, and Field Research. Evanston, IL: Northwestern University Press. Administrația Prezidențială, Comunicat de presă, 20 Aprilie 2006, disponibil online
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
G. Eley și R.G. Suny (coord.). Becoming National: A Reader (pp. 132-150), Oxford și New York: Oxford University Press. Barbu, D. (2008). O istoria naturală a comunismului. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.), Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 71-104), Chișinău: Cartier. Băban, A. (2002). Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Bădescu, G., Comșa, M., Gheorghiță, A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea. Benavot, A. și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
and Detachment. The British Journal of Sociology, 7(3), 226-252. Elster, J. (2004). Closing the Books: Transitional Justice in Historical Perspective. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Ernu, V., Rogozanu, C., Siulea, C. și Tichindeleanu, O. (coord.). 2008. Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu. Chișinău: Cartier. Evans, R.J. (1997). In Defence of History. Londra: Granta Books. Febvre, L. (1982). The Problem of Unbelief in the Sixteenth Century: The Religion of Rabelais. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Febvre, L. și Martin, H.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
of politics: the case of Targu-Mures, 1990. Teză de disertație, Los Angeles: University of California, Los Angeles. Goody, J. (2006). The Theft of History. Cambridge: Cambridge University Press. Goția, A. (1989). Studiu lingvistic. În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 94-120). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Greenfeld, L. (1992). Nationalism: Five Roads to Modernity. Cambridge, MA: Harvard University Press. Grice, H.P. (1975). Logic and conversation. În P. Cole și J.L. Morgan (coord.), Syntax and Semantics, Volume 3: Speech Acts (pp. 41-58
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
folosite la școlile din Transilvania între mijlocul secolului al XVIII-lea și mijlocul secolului al XIX-lea. Sargetia, XVI-XVII, 577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H. (1934). Mind Self and Society: From the Standpoint of a Social Behaviorist. Chicago: The University of Chicago Press. Merton, R.K. (1973). The Normative Structure of Science. În The Sociology of Science: Theoretical and
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Siani-Davies, P. (2006). Revoluția română din decembrie 1989. Humanitas: București. Smith, A.D. (1986). The Ethnic Origins of the Nations. Oxford: Blackwell Publishing. Smith, A.D. (1991). National Identity. Londra și New York: Penguin Books. Smith, A.D. (2002). Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiune și naționalism. Chișinău: Epigraf. Sommer, D. (1989). Foundational Fictions: When History Was Romance in Latin America. Salmagundi, 82/83, 111-141. Southgate, B. (2001). History: What & Why? Ancient, Modern, and Postmodern Perspectives. Ediția a doua. Londra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revoluții culturale, în centrul căreia se afla cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Ideile comuniste au fost puse la baza realizărilor intelectuale, artistice, economice etc. Produsul acestei revoluții trebuia să fie „omul nou” devotat regimului care se caracteriza prin absența spiritului critic și a inițiativei, gata oricând să aprobe politica dictatorului. Momentul 1989 reprezintă revenirea spre democrație și o nouă șansă pentru afirmarea dimensiunii europene a culturii române. 5. Studiu de caz: Grigore Gafencu și unitatea europeană a) Grigore Gafencu (1892-1957) scurtă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ariei curriculare); * organizarea obiectului de studiu (disciplina de învățat); * legătura obiectului de studiu cu alte discipline și cu lumea reală; * activitatea de investigare a specialiștilor în domeniu; * cultivă în rândul elevilor, cunoașterea riguroasă a disciplinei în paralel cu dezvoltarea gândirii critice asupra acesteia; * manifestarea unor anumite atitudini, conduite și calități umane. Componentă a procesului didactic predarea implică: * abilitatea de a judeca și de a privi lucrurile în complexitatea lor; * abilitatea de a fi creativ; * abilitatea de a-și asuma riscuri; * abilitatea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și de a privi lucrurile în complexitatea lor; * abilitatea de a fi creativ; * abilitatea de a-și asuma riscuri; * abilitatea de a se orienta către experiment și rezolvare de probleme (situații); * abilitatea de a induce elevilor următoarele atitudini: curiozitate, spirit critic, onestitate, corectitudine, toleranță, fa*r-pla*, respect pentru diversitate. Managementul educațional, conferă predării semnificația unui proces decizional (teoria deciziei), considerând-o ,,un ansamblu de decizii care preced, însoțesc și urmează activitatea de predare învățare”. Deciziile privesc răspunsurile la următoarele întrebări: ,,Ce
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
din perspective multiple, de a fi creator și de a-și asuma riscuri, ca și abilitatea de a adopta o orientare către experiment și rezolvare de probleme. Predarea implică atitudinile pe care profesorul dorește să le inducă elevilor: curiozitate, spirit critic, toleranță, respect față de colegi și/sau adversari. Conținutul activităților de predare tind să se axeze, ca și întreg procesul educațional cognitiv, pe două din cele trei direcții prioritare ale acestuia, centrânduse pe „a ști” și pe „a ști să faci
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază, mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
-le din perspectiva acestei gramatici și arătând care ar fi, după părerea noastră, soluția pe care ar putea-o adopta o descriere de acest tip pentru a defini satisfăcător relația dintre subiect și predicat în limba română contemporană. În prezentarea critică a părerilor diverșilor cercetători care au abordat problema în discuție, vom examina, mai întâi, teoriile în care relația subiect-predicat este considerată drept un raport sintactic special, de un tip aparte, identificabil numai în cazul celor două părți de propoziție în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
orientare rațională, a fost și o orientare afectivă, o intuiție sensibilă pentru asemenea piscuri. Sigur că în cercetare, în lucrările pe care le-am făcut, am urmărit fenomene, am urmărit concepte și am încercat să le prezint dintr-o perspectivă critică, așa cum se întâmplă și cum trebuie să facă oricine, dar dacă aș putea să spun că am avut un model, dincolo de cele de care v am pomenit, un model durabil,acela a fost tatăl meu. A fost un țăran cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nativă pe care o aveam, urmărind cu stăruință fenomenul poetic, scriind cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, aș fi îngroșat rândurile celor mediocri. La ce bun? Tot atunci, dar în Gaudeamus, ai debutat și în ipostaza de critic, publicând o recenzie la romanul Coborând, de Paul Georgescu. Judecând după ce ai încredințat până acum tiparului, se pare că poetul din tine a pierdut definitiv bătălia cu criticul, chiar dacă oaze de lirism se mai găsesc prin textele tale. Ce anume
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]