53,440 matches
-
Pictures a realizat această peliculă folosind cele mai avansate capacități de procesare disponibile în momentul producției. O "fermă de randare" (en. "render farm ") formată din 960 de stații de lucru a fost însărcinată cu realizarea tuturor celor 141.964 de cadre ale filmului. A fost nevoie de un personal de 200 de oameni și aproximativ patru ani pentru a finaliza filmul. Square Pictures a intenționat ca personajul Aki Ross să fie prima actriță din lume foto-realistică animată pe calculator, plănuind ca
Final Fantasy: Spiritele ascunse () [Corola-website/Science/329005_a_330334]
-
și butonul de căutare, care lansează o casetă de căutare Bing. Cameră foto are 8 megapixeli cu rezoluția maximă de 3264×2448 pixeli, optică Carl Zeiss, focalizare automată, două blițuri LED, stabilizare video care filmează la 720p cu 30 de cadre pe secundă. Cameră frontală are 1 megapixel care filmează VGA cu 15 cadre pe secundă. Ecranul este un ClearBlack AMOLED de 4.3 țoli cu rezoluție de 480 x 800 pixeli. Ecranul este protejat de Gorilla Glass. Lumia 900 are
Nokia Lumia 900 () [Corola-website/Science/325488_a_326817]
-
are 8 megapixeli cu rezoluția maximă de 3264×2448 pixeli, optică Carl Zeiss, focalizare automată, două blițuri LED, stabilizare video care filmează la 720p cu 30 de cadre pe secundă. Cameră frontală are 1 megapixel care filmează VGA cu 15 cadre pe secundă. Ecranul este un ClearBlack AMOLED de 4.3 țoli cu rezoluție de 480 x 800 pixeli. Ecranul este protejat de Gorilla Glass. Lumia 900 are un procesor cu Qualcomm APQ8055 Snapdragon tactat la 1.4 GHz. Cipul grafic
Nokia Lumia 900 () [Corola-website/Science/325488_a_326817]
-
camerei nu sunt protejate împotriva zgârieturilor. E72 are o cameră de 5 megapixeli cu rezoluția maximă de 2592 x 1944 pixeli cu focalizare automată și bliț LED. Înregistrarea video este VGA cu rezoluția de 640 x 480 pixeli și 15 cadre pe secundă. Cameră frontală este VGA cu rezoluția de 640 x 480 pixeli. Radioul FM este stereo cu RDS și aplicația Visual Radio permite ascultarea posturilor online dacă există o conexiune internet. Player-ul de muzică recunoaște formatele MP3/WMA
Nokia E72 () [Corola-website/Science/325880_a_327209]
-
K2RIW, au raportat recepționarea semnalelor radio de la Apollo 16 cu echipament construit artizanal. Observatorul Bochum din Germania a urmărit și a recepționat semnale de televiziune de la Apollo 16. Imaginea a fost reînregistrată în alb-negru în standardul TV 625 linii/25 cadre pe o bandă video de 2 inch folosind unică lor mașină quad. Transmisiile sunt doar ale astronauților și nu conțin nicio voce de la Houston, deoarece semnalul recepționat venea numai de pe Lună. Benzile video sunt păstrate la observator. Sven Grahn descrie
Dovezi independente privind aselenizările Apollo () [Corola-website/Science/325957_a_327286]
-
Filmul a intrat în faza de producție la 5 ianuarie 1976. "Marele singuratic" a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Filmările au avut loc în perioada 1 aprilie - 1 iunie 1976 și au durat 38 de zile. Cadrele filmului au fost filmate la Mogoșoaia, Constanța și Sinaia. O parte din filmări au avut loc la Palatul de la Mogoșoaia. Filmul a fost vizionat de conducerea Casei de Filme 4 la 13 iulie 1976, fiind constatate "„lipsuri care provin din
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
toate secvențele de flash-back care ilustrează viața satului, copilăria și tinerețea lui Niculae Moromete sunt nereprezentative pentru opera sa, iar "„modul de relatare a poveștii de dragoste este defectuos, incoerent”". El a solicitat refilmarea secvențelor de amintire, precum și adăugarea unor cadre și secvențe care să dea coerență povestirii. Studioul a refuzat să realizeze filmări noi fără un scenariu modificat și deviz suplimentar, apelându-se la unele soluții necorespunzătoare. Directorul casei de filme, Dumitru Ghișe, recomanda la 18 septembrie 1976 efectuarea de
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
film, fără acordul Casei, materialul respins la vizionările anterioare, referitor la abuzurile comise la adresa personajului Valache, judecarea, condamnarea și moartea acestuia”". Filmul a fost vizionat din nou la 19 și 31 martie 1977, făcându-se propunerea de eliminare a unor cadre și replici. În cele din urmă, conducerea C.C.E.S. a aprobat la 2 iunie 1977 începerea lucrărilor de laborator pentru efectuarea copiei standard. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.969.000 lei. Muzica din film a fost interpretată de
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
pe oameni în robie, precum și cireada de vite și turma de oi, atacul călărimii și pedestrimii Moldovei și lupta crâncenă între cele două oști. Mircea Drăgan a purtat discuții și cu conducerea Mănăstirii Dragomirna. În încăperile mănăstirii au fost filmate cadrele în care avea loc sfatul domnesc a lui Ștefan cel Mare cu boierii și comandanții de oști. Scena care avea loc în interiorul hanului ținut de neamțul Iohan Roșu a fost filmată la Hanul Ancuței. Decorurile au fost realizate de arhitectul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
fie interpretat de Vanessa Redgrave. Tudor ajungea la bătrânețe "„un spion deplorabil, care dispare și reapare în jocul unor interese neclare”". Filmările la "Povestea unui secol" au avut loc în septembrie - noiembrie 2007 și au durat 60 de zile. Primele cadre au fost filmate la 3 septembrie, la Sinaia, pe platoul Valea lui Bogdan. S-a filmat apoi la Căciulați, Căldărușani, pe litoralul Mării Negre și în studiourile Media Pro de la Buftea. La 2 octombrie 2007 au avut loc filmări pe faleza
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
litoralul Mării Negre și în studiourile Media Pro de la Buftea. La 2 octombrie 2007 au avut loc filmări pe faleza Cazinoului din Constanța, fiind aduse trăsuri din timpul celui de-al doilea război mondial, dar și costume din acea perioadă. Alte cadre au fost filmate pe podul de la Năvodari, dar și în localitatea Vadu. Regizorul s-a declarat mulțumit de lucrul cu actorii străini, afirmând că nu a fost nevoie să le dea prea multe indicații. În plus, el a recunoscut că
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
multe indicații. În plus, el a recunoscut că Michael Ironside i-a sugerat mai multe idei. Actrița britanică Vanessa Redgrave (n. 1937), laureată a unui premiu Oscar și a două Globuri de Aur, urma să filmeze în luna noiembrie ultimele cadre ale filmului. Regizorul a declarat că a ales-o pentru că "„i se potrivește rolul”". Deși și-a dat acordul să apară în film, actrița a solicitat ca filmările sa fie amânate din cauza faptului că se simțea extrem de obosită după turneul
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
următorul comentariu: "„Doi ofițeri români, ce trebuie să dinamiteze, în 1944, un viaduct, sunt capturați de inamic și vor plăti cu viața misiunea de pe muntele Sf. Tereza. Obișnuitele coincidențe „emoționante”, care mobilează dramaturgia scriitorului-cineast, asezonate cu stridențe: compoziții aberante ale cadrelor și banalități triviale ale dialogului aduc a improvizație de cămin cultural uitat de lume.”"
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
intrat în faza de producție la 25 februarie 1966. El a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările s-au desfășurat în perioada 28 aprilie - 16 august 1966 și au avut loc la Turnu Măgurele (județul Teleorman) (cadrele exterioare) și la Buftea (cadrele interioare). Cadrele au fost filmate în primele 15 zile de operatorul Alexandru David, acesta fiind înlocuit apoi cu Nicu Stan. Regizor secund a fost Dimitrios Sukas, iar filmările combinate au fost realizate de Mircea Sterescu
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
la 25 februarie 1966. El a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările s-au desfășurat în perioada 28 aprilie - 16 august 1966 și au avut loc la Turnu Măgurele (județul Teleorman) (cadrele exterioare) și la Buftea (cadrele interioare). Cadrele au fost filmate în primele 15 zile de operatorul Alexandru David, acesta fiind înlocuit apoi cu Nicu Stan. Regizor secund a fost Dimitrios Sukas, iar filmările combinate au fost realizate de Mircea Sterescu. Șef de producție a fost
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
februarie 1966. El a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările s-au desfășurat în perioada 28 aprilie - 16 august 1966 și au avut loc la Turnu Măgurele (județul Teleorman) (cadrele exterioare) și la Buftea (cadrele interioare). Cadrele au fost filmate în primele 15 zile de operatorul Alexandru David, acesta fiind înlocuit apoi cu Nicu Stan. Regizor secund a fost Dimitrios Sukas, iar filmările combinate au fost realizate de Mircea Sterescu. Șef de producție a fost Sigismund Klein
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
ușoară acceptă oferta unui impresar dubios ale cărui „aranjamente” nu-i pot împiedica triumful pe Litoral. Pretinsă șarjă, previzibilă în story, la adresa „șușanelelor” din muzica ușoară. Nul pe plan dramaturgic ca și pe cel muzical. Nici măcar Costineștiul nu strălucește!”" Câteva cadre din "Melodii, melodii" (scena în care Grecu cântă în ambulanță alături de orchestra Mecet, cea în care membrii orchestrei cântă deghizați în spectacolul "Carmen" și cea a probei susținute la O.S.B.) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
de Artă „Iosif Keber” fiind una dintre cele mai importante și mai ample din țară. Din cauză că spațiul pe care îl are sala ce poartă numele “Iosif Keber” din cadrul Muzeului de Artă este prea mic, iar numărul lucrărilor prea mare, cei cadre se ocupă cu administrarea acestuia sunt nevoiți să expună prin rotație lucrările și obiectele personale ale pictorului după al cărui nume a fost botezată sala respectivă. În amintirea sa, o stradă din Târgu Jiu a primit numele de Strada Iosif
Iosif Keber () [Corola-website/Science/326941_a_328270]
-
un ordin, în care amintea că „legionarii servesc ca auxiliari ai Poliției de stat, dacă sunt împuterniciți cu acte în regulă, emanate de la organele Ministerului de Interne sau de la prefecții de județ”, iar „Poliția de stat poate face apel la cadrele legionare oricând va fi necesar”. Polițiștii legionari aveau birouri în clădirea Prefecturii Poliției Capitalei, li s-au amenajat dormitoare pentru 140 de persoane, aveau acces la documente secrete, participau la acțiuni polițienești, puneau în executare măsuri specifice, beneficiau de baza
Poliția Legionară () [Corola-website/Science/326979_a_328308]
-
pe istoricul Nicolae Iorga și pe economistul Virgil Madgearu, Ion Antonescu a trecut la măsuri drastice. La 29 noiembrie, Antonescu a ordonat dezarmarea Poliției Legionare. Efectele ordinului său au fost, totuși, atenuate de ministrul de interne, care a ordonat transferul „cadrelor competente” de la Poliția Legionară la unitățile de poliție regulate. La 2 decembrie 1940, Antonescu a desființat Poliția Legionară, iar cu două zile înainte de Crăciun l-a destituit pe ministrul de externe legionar Mihail R. Sturdza. Cu toate acestea, Poliția Legionară
Poliția Legionară () [Corola-website/Science/326979_a_328308]
-
aprobat scenariul în 1963. "Haiducii" a reprezentat filmul de debut al regizorului Dinu Cocea în lungmetrajul de ficțiune. Filmul a intrat în faza de producție la 1 decembrie 1964. Filmările au avut loc în perioada 1 iulie - 31 octombrie 1965, cadrele exterioare fiind filmate la Slănic Prahova și Sinaia, iar cele interioare la Mogoșoaia, Golești și Buftea. O parte din secvențe au fost filmate la Palatul domnesc de la Mogoșoaia și la Mănăstirea Suzana (unde călugărițele au cazat gratis echipa de filmare
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
prin Sinaia împreună cu mama ei. Cele două femei au fost oprite pe stradă de către regizor, care i-a oferit fetei un rol în filmul "Haiducii". Filmul a fost vizionat de responsabilii cu cinematografia care au fost nemulțumiți că în unele cadre apăreau preoți, biserici și cântece religioase. Dinu Cocea le-a replicat: "„Asta-i istoria”". A doua zi, regizorul a primit un telefon și i s-a spus că Nicolae Ceaușescu a cerut să vadă filmul. Potrivit proiecționistului, secretarul general al
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Democrat Ovidiu Șincai are următoarele obiective: Institutul este structurat pe patru departamente de lucru (Cercetare Științifică, Analiza și Prognoză; Învățământ; Relații Internaționale; Editorial) și o direcție de secretariat-administrație. În cadrul departamentelor se desfasoara activitățile curente ale Fundației, în care sunt implicate cadre didactice universitare, personalități publice și voluntari. Institutul desfășoară o amplă activitate de formare și pregătire educațională pentru cei interesați de valorile și principiile democrației, din dorința de a contribui la profesionalizarea clasei politice românești. Începând cu 18 iunie 2004 Institutul
Institutul Social-Democrat „Ovidiu Șincai” () [Corola-website/Science/326478_a_327807]
-
educativă, rămân de semnalat atmosfera teatrului, conflictele și sensibilitățile actorilor.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor debutant în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera că filmul "Premiera" se înscrie printre filmele care prezintă „un univers fictiv, o Românie paralelă”. Câteva cadre din "Premiera" (repetițiile de la piesa "Othello") sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
unor imagini întunecate și a unor sunete macabre, care au rol premonitoriu. Coloana sonoră este considerată excelentă, iar unele dialoguri sunt foarte intense (relatarea violului de către Katalin). Printre punctele slabe descoperite de Fulger se află prezența unui număr mare de cadre de legătură ca urmare a materiei epice insuficiente, unele dialoguri par banale și prea explicite (diferența dintre „soțul meu” și „tatăl tău” sau discursul ucigașului din finalul filmului), iar o parte din scene nu sunt suficient de puternice. Criticul literar
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]