53,076 matches
-
face prin adăugarea opt extra 8-bit bus care permite controlerului grafic să emite noi cereri AGP și comenzi în același timp cu alte date care curg prin liniile principale de 32 adresa/date (AD). Această duce la îmbunătățierea generală a debitului de date AGP. În plus, pentru a încărca o textura, o placă grafică PCI trebuie să o copieze de pe sistemul RAM cu ajutorul adresei tabelului restabilit, care reproporționează memoria principala după cum este necesar, pentru stocare texturii, permițând că placă grafică să
Accelerated Graphics Port () [Corola-website/Science/326050_a_327379]
-
brațe mari și mici, canale și râușoare. Brațele cele mai mari sunt: Bahtemir, Kamîziak, Staraia Volga, Bolda, Buzan, Ahtuba și Kigaci. Ele formează un sistem de cursuri mai mici (cu o lățime de 30-40 de metri și o rată a debitului de cel puțin de 50 m/s), care constituie baza rețelei hidrografice a deltei în întregime. Este o delta relativ nouă, care crește într-un ritm susținut. Dacă în anul 1880, acoperea o suprafațăa de doar 3.222 km ², astăzi
Delta Volgăi () [Corola-website/Science/326084_a_327413]
-
(în engleză: "circuit switching"), numită și comutație sincronă, este o tehnologie de telecomunicații care asigură pentru fiecare comunicație un debit constant, prin asocierea de canale temporale prin care informația circulă periodic. Spre deosebire de tehnica de comutație de pachete ("packet switching"), în rețelele cu comutație de circuite traseul de conexiune este fix pe durata comunicației și este alocat exclusiv pentru o comunicație
Comutație de circuite () [Corola-website/Science/322550_a_323879]
-
pentru cumpărarea de bilete în spații publice pentru evenimente de divertisment și educație, dar și transport în comun. Chioșcul pentru donație folosit de organizațiile non-profit pentru strângerea de fonduri securizata. Unele chioșcuri de donație accepta cărți de credit și de debit pe baza PIN, încasări de imprimare și confirmă donația prin transmiterea unui email către donator. Chioșcuri de gestionare și securitate cu sisteme de verificare acces vizitatori în diverse spații publice, de la întreprinderi, școli, la orice mediu de acces controlat. Design
Chioșc interactiv () [Corola-website/Science/322686_a_324015]
-
unei scări de piatră cu cabluri de asigurare. Înainte, în firul văii, se ridică o treaptă stîncoasa înaltă peste care apele Văii Jepilor formează Cascadă Caraimanului (sau Vînturișul Caraimanului), impresionantă mai ales primăvară și la începutul verii, cînd valea are debit mare de apă. În stînga, pește vale, versantul Jepilnr Mici este acoperit cu o vegetație bogată întreruptă de tancuri, pereți și vîlcele stîncoase. În contrast cu acest versant sălbatic și întunecat, în dreapta și deasupra noastră se deschid fetele luminoase ale Caraimanului, cu
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
strat de aglomerate de 25-30 m grosime, si de un strat de diluviu de 3 : 8 m grosime s-a executat un dig de anrocamente fundat pe stratul de diluviu. Situat în aval de barajul Strâmtori, asigură regularizarea zilnică a debitelor uzinate de hidrocentrala Strâmtori la orele de vârf; este prevăzut cu o priză de apă dela care pleacă aducțiunea Strâmtori - Baia Mare, pentru debitele necesare alimentarii cu apă. Berdu este un baraj de anrocamente cu înălțimea de 15 m. Asigura tranzitarea
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
de anrocamente fundat pe stratul de diluviu. Situat în aval de barajul Strâmtori, asigură regularizarea zilnică a debitelor uzinate de hidrocentrala Strâmtori la orele de vârf; este prevăzut cu o priză de apă dela care pleacă aducțiunea Strâmtori - Baia Mare, pentru debitele necesare alimentarii cu apă. Berdu este un baraj de anrocamente cu înălțimea de 15 m. Asigura tranzitarea debitelor regularizate de acumularea barajului Strimtori și barajul Berdu pînă la nodul de presiune Vicleanul Mare dela Baia Mare, unde are loc distribuirea debitelor
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
uzinate de hidrocentrala Strâmtori la orele de vârf; este prevăzut cu o priză de apă dela care pleacă aducțiunea Strâmtori - Baia Mare, pentru debitele necesare alimentarii cu apă. Berdu este un baraj de anrocamente cu înălțimea de 15 m. Asigura tranzitarea debitelor regularizate de acumularea barajului Strimtori și barajul Berdu pînă la nodul de presiune Vicleanul Mare dela Baia Mare, unde are loc distribuirea debitelor pentru alimentarea cu apă . Lungimea totală a aducțiunii este de 4,5 km. Majoritatea traseului este în galerie
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
debitele necesare alimentarii cu apă. Berdu este un baraj de anrocamente cu înălțimea de 15 m. Asigura tranzitarea debitelor regularizate de acumularea barajului Strimtori și barajul Berdu pînă la nodul de presiune Vicleanul Mare dela Baia Mare, unde are loc distribuirea debitelor pentru alimentarea cu apă . Lungimea totală a aducțiunii este de 4,5 km. Majoritatea traseului este în galerie, betonata, de 2.0 m. Valea dela Vicleanul Mic este traversata cu un apeduct . Barajul Mesteacănul, situat pe Oltul superior a fost
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
și o lungime la coronament de 110,00 m și realizează un lac de acumulare cu un volum de 0,8 milioane m Cu toate proporțiile sale relativ modeste, determinate de amplasarea să în zona de formare a Oltului, cu debite reduse, sistemul hidrotehnic Bălan a marcat o etapă în dezvoltarea lucrărilor de gospodărire a apelor din România, fiind prima lucrare de gospodărire a apelor promovată în cadrul celor identificate prin planurile de amenajare a apelor, toate lucrările anterioare fiind realizate în cadrul
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
și a versanților au rămas în limite admisibile. Lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descărcător de suprafață de tip pâlnie, cu turnul fundat pe platforma mâlului stâng. La baza acestuia sunt dispuse două goliri de semi-adâncime simetrice. Debitele debușează printr-un puț în galeria de bază, utilizată în perioada
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descărcător de suprafață de tip pâlnie, cu turnul fundat pe platforma mâlului stâng. La baza acestuia sunt dispuse două goliri de semi-adâncime simetrice. Debitele debușează printr-un puț în galeria de bază, utilizată în perioada de execuție la devierea apelor. În afară de priză hidrocentralei,si golirea de fund inițială, de la bază barajului, capacitatea de golire s-a suplimentat, în a doua etapă cu a doua
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
în a doua etapă cu a doua golirie de fund,cu o capacitate de 50 mc/sec, instalată în galeria de deviere: casă vanelor acestei goliri e amplasată subteran, imediat amonte de puțul derscarcatorului de ape mari, utilizind pentru evacuarea debitelor galeria acestuiagolire La piciorul barajului s-a executat o centrală hidroelectrica cu o putere instalată de 10 MW. Centrală este echipată cu două turbine de tip Francis. Barajul Ighiș este situat pe râul Ighiș, afluent al Târnavei Mari, și are
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
de anrocamente. Volumul umpluturilor în corpul barajului e de cca 6 milioane m. Evacuatorul de ape mari tip pilnie de pe malul drept, se continuă cu o casetă din beton armat ce traversează corpul barajului , si apoi cu canalul rapid aval; debitul de verificare cu asigurarea de 0,1% este de 1200 mc/sec. Două goliri de semiadincime cu capacitatea de 200 mc/sec debușează în construcția evacuatorului de ape mari. Golirea de fund cu capacitatea de 90 mc. /sec. e montată
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
pe malul stâng. Execuția barajului Măneciu a început în 1977; s-a finalizat după ieșirea la pensie a ing Aristide Teodorescu (1990). Din necesitatea extinderii Sistemului hidrotehnic Baia-Mare, a fost executată galeria de deviere Runcu -Firiza, prin care se tranzitau debitele naturale din bazinul riului Runcu în bazinul riului Firiza. Astfel se suplimentau debitele regularizate în acumularea barajului Strimtori. Dela un baraj de priză amplasat pe riul Runcu pornește o galerie betonata de 2,2m diametru și de 8,3 km
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
după ieșirea la pensie a ing Aristide Teodorescu (1990). Din necesitatea extinderii Sistemului hidrotehnic Baia-Mare, a fost executată galeria de deviere Runcu -Firiza, prin care se tranzitau debitele naturale din bazinul riului Runcu în bazinul riului Firiza. Astfel se suplimentau debitele regularizate în acumularea barajului Strimtori. Dela un baraj de priză amplasat pe riul Runcu pornește o galerie betonata de 2,2m diametru și de 8,3 km lungime, pînă în Valea Neagră , afluent al riului Firiza. Din cauza lungimii mari, galeria
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
atacată prin 5 puncte: două ferestre de atac dela capete și 3 puțuri intermediare cu adincimi între 70 și 130 m. A fost executată într 1968-1973. Constitue ultima etapă de extindere a sistemului hidrotehnic Runcu-Firiza. Acumularea creată de baraj regularizează debitele riului Runcu, suplimentind volumul de apă trtranzitat tot prin galeria Runcu- Firiza , în acumularea Strâmtori. Este un baraj de anrocamente , etanșat cu mască amonte din plăci de beton armat . Concepția aparține ing. Aristide Teodorescu ; finalizarea proiectului de execuție și a
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
una dintre metodele folosite pentru calculul proceselor din turbine pentru funcționarea în regimuri diferite de cel de proiectare. Fie o turbină multietajată a cărei schemă este cea din figura alăturată. Calculul de proiectare al acestei turbine s-a făcut pentru "debitul economic" (formula 1 - debitul de fluid cu care va funcționa turbina majoritatea timpului). Parametrii luați în considerare la proiectare sunt: temperatura și presiunea la intrarea în grupul de trepte formula 2 și formula 3, respectiv presiunea la ieșirea din grupul de trepte formula 4
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
folosite pentru calculul proceselor din turbine pentru funcționarea în regimuri diferite de cel de proiectare. Fie o turbină multietajată a cărei schemă este cea din figura alăturată. Calculul de proiectare al acestei turbine s-a făcut pentru "debitul economic" (formula 1 - debitul de fluid cu care va funcționa turbina majoritatea timpului). Parametrii luați în considerare la proiectare sunt: temperatura și presiunea la intrarea în grupul de trepte formula 2 și formula 3, respectiv presiunea la ieșirea din grupul de trepte formula 4 (în lucrările de
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
și formula 3, respectiv presiunea la ieșirea din grupul de trepte formula 4 (în lucrările de specialitate notația formula 5 este rezervată presiunii de după ajutaje, presiune care nu intervine în relațiile de aici). La un regim diferit de cel de proiectare ("regim variabil"), debitul de fluid va fi formula 6, respectiv temperatura și presiunea la intrarea în grupul de trepte vor fi formula 7 și formula 8 iar presiunea de la ieșire formula 9. Stodola a stabilit experimental că relația dintre acești trei parametri reprezentată în coordonate carteziene are
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
presiunea de la ieșire formula 9. Stodola a stabilit experimental că relația dintre acești trei parametri reprezentată în coordonate carteziene are forma unei cuadrice degenerate, a unei suprafețe conice, curba directoare a conului fiind o elipsă. Pentru o presiune inițială constantă formula 8 debitul de fluid variază în funcție de presiunea finală formula 9 conform unui arc de elipsă într-un plan paralel cu planul formula 12 Pentru presiuni finale formula 9 foarte mici, de exemplu la turbinele cu condensație, debitul practic nu variază cu presiunea finală, însă scade
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
o elipsă. Pentru o presiune inițială constantă formula 8 debitul de fluid variază în funcție de presiunea finală formula 9 conform unui arc de elipsă într-un plan paralel cu planul formula 12 Pentru presiuni finale formula 9 foarte mici, de exemplu la turbinele cu condensație, debitul practic nu variază cu presiunea finală, însă scade foarte repede la creșterea contrapresiunii. Pentru o presiune finală formula 9 dată, variația debitului în funcție de presiunea la intrare formula 8 este un arc de hiperbolă într-un plan paralel cu planul formula 16. De obicei
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
într-un plan paralel cu planul formula 12 Pentru presiuni finale formula 9 foarte mici, de exemplu la turbinele cu condensație, debitul practic nu variază cu presiunea finală, însă scade foarte repede la creșterea contrapresiunii. Pentru o presiune finală formula 9 dată, variația debitului în funcție de presiunea la intrare formula 8 este un arc de hiperbolă într-un plan paralel cu planul formula 16. De obicei conul lui Stodola nu se reprezintă pentru debite și presiuni, ci pentru rapoarte de debite și rapoarte de presiuni față de valorile
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
scade foarte repede la creșterea contrapresiunii. Pentru o presiune finală formula 9 dată, variația debitului în funcție de presiunea la intrare formula 8 este un arc de hiperbolă într-un plan paralel cu planul formula 16. De obicei conul lui Stodola nu se reprezintă pentru debite și presiuni, ci pentru rapoarte de debite și rapoarte de presiuni față de valorile maxime (debite și presiuni relative), valorile maxime din diagrame având în acest caz valoarea 1. Se obișnuiește să se noteze debitul maxim cu formula 17 respectiv presiunile maxime
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
o presiune finală formula 9 dată, variația debitului în funcție de presiunea la intrare formula 8 este un arc de hiperbolă într-un plan paralel cu planul formula 16. De obicei conul lui Stodola nu se reprezintă pentru debite și presiuni, ci pentru rapoarte de debite și rapoarte de presiuni față de valorile maxime (debite și presiuni relative), valorile maxime din diagrame având în acest caz valoarea 1. Se obișnuiește să se noteze debitul maxim cu formula 17 respectiv presiunile maxime la intrare și ieșire cu formula 18 și
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]