64,222 matches
-
pe Miller și Dollard să-i asimileze acesteia propria teorie. Coerența remarcabilă a construcției lor a facilitat această fuziune, dând naștere uneia dintre cele mai reușite concepții privind învățarea și devenirea socioumană. De fapt, cei doi au început săsusțină că teoria lor anticipase cibernetica și chiar o depășea pe aceasta prin complexitate. 5.6.1. Analiza cibernetică a orientării răspunsului prin legături feedbacktc " 5.6.1. Analiza cibernetică a orientării răspunsului prin legături feedback" Miller și Dollard au analizat atent cercetările
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
indiciu ar mări considerabil puterea acestui mecanism. Cu toate acestea, M&D susțin că există, de asemenea, o soluție mai simplă și mai radicală, cel puțin la o parte a problemei. Esențialul noii abordări era conținut la M&D în teoria copierii (Miller, Dollard, 1941), care părea să funcționeze similar cu dezvoltările din inginerie adunate de Wiener sub numele de „cibernetică”. Acest tip de analiză depinde de ghidarea prin feedback și de asumarea răspunsurilor relaționale la stimuli relaționali. Aceste „noi” tipuri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
inginerie adunate de Wiener sub numele de „cibernetică”. Acest tip de analiză depinde de ghidarea prin feedback și de asumarea răspunsurilor relaționale la stimuli relaționali. Aceste „noi” tipuri de stimuli și răspunsuri se potrivesc cu ușurință definițiilor funcționale cuprinse în teoria copierii. Miller și Dollard credeau că există suficiente probe în acest sens. În cadrul exemplului originar propus de Miller și Dollard în 1941, un novice, imitându-și maestrul care cânta, mai întâi a învățat să răspundă la indiciul că nota sa
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
probleme și noi date. 5.6.4. Indiciu multiplu (multiple cue) și potențialități ale răspunsului (response potentialities)tc "5.6.4. Indiciu multiplu (multiple cue) și potențialități ale răspunsului (response potentialities)" Până la momentul în care își construiau Miller și Dollard teoria, se considera că majoritatea obiectelor-stimul oferă organismului o serie de indicii potențiale (potential cues). Prin urmare, organismul e capabil să învețe să răspundă la poziția absolută a unui obiect-stimul, la poziția relativă a acestuia, la strălucirea sa absolută, la cea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu un tip particular de potențial răspuns. În general, mediul înconjurător pare să întărească răspunsul la obiecte prin acte care au un final categoric. 5.6.5. Maturizarea conceptelor - seturi ale învățăriitc "5.6.5. Maturizarea conceptelor - seturi ale învățĂrii" Teoria consolidată a învățării sociale nu a neglijat nici o perspectivă psihogenetică, dar nu a aprofundat-o. Ideile autorilor sunt simple și nu tocmai complicate. În lucrarea lui Miller și Dollard se susține că multe situații legate de stimul confruntă subiectul cu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
similar, poziția diferită a diferiților membri ai ierarhiei răspunsurilor poate fi modificată de ambele - maturizare și învățare - și se așteaptă ca această poziție relativă să afecteze promptitudinea copilului de a deprinde tipuri specifice de abilități sau cunoștințe. * * * Coerența remarcabilă a teoriei lui Miller și Dollard, dincolo de valoarea științifică, are și efecte perverse: generează iluzia infailibilității. Este totuși o teorie comprehensivă, care nu epuizează domeniul, ci suscită noi interpretări și abordări. 6. Teoriile gestaltiste ale învățăriitc "6. Teoriile gestaltiste ale învățĂrii" „Il
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se așteaptă ca această poziție relativă să afecteze promptitudinea copilului de a deprinde tipuri specifice de abilități sau cunoștințe. * * * Coerența remarcabilă a teoriei lui Miller și Dollard, dincolo de valoarea științifică, are și efecte perverse: generează iluzia infailibilității. Este totuși o teorie comprehensivă, care nu epuizează domeniul, ci suscită noi interpretări și abordări. 6. Teoriile gestaltiste ale învățăriitc "6. Teoriile gestaltiste ale învățĂrii" „Il faut tout d’un coup voir la chose d’un seul regard, et non pas par progrès de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tipuri specifice de abilități sau cunoștințe. * * * Coerența remarcabilă a teoriei lui Miller și Dollard, dincolo de valoarea științifică, are și efecte perverse: generează iluzia infailibilității. Este totuși o teorie comprehensivă, care nu epuizează domeniul, ci suscită noi interpretări și abordări. 6. Teoriile gestaltiste ale învățăriitc "6. Teoriile gestaltiste ale învățĂrii" „Il faut tout d’un coup voir la chose d’un seul regard, et non pas par progrès de raisonnement, au mois jusqu’à un certain degré.” („Trebuie să vedem lucrul deodată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cunoștințe. * * * Coerența remarcabilă a teoriei lui Miller și Dollard, dincolo de valoarea științifică, are și efecte perverse: generează iluzia infailibilității. Este totuși o teorie comprehensivă, care nu epuizează domeniul, ci suscită noi interpretări și abordări. 6. Teoriile gestaltiste ale învățăriitc "6. Teoriile gestaltiste ale învățĂrii" „Il faut tout d’un coup voir la chose d’un seul regard, et non pas par progrès de raisonnement, au mois jusqu’à un certain degré.” („Trebuie să vedem lucrul deodată, dintr-o singură privire, și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
germană. Este cazul lui Max Wertheimer - fondatorul curentului, al lui Wolfgang Köhler, al lui Kurt Koffka și chiar al lui Kurt Lewin. Dar curentul gestaltist este mult mai mult decât o ideologie națională și fiecare dintre reprezentanții amintiți a dezvoltat teorii proprii. Max Wertheimer s-a ilustrat prin teoria învățării productive; Wolfgang Köhler a strălucit nu doar în Germania, ci și în SUA cu teoria învățării bazate pe înțelegere; iar Kurt Lewin a revoluționat psihologia americană prin teoria dinamică a învățării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
al lui Wolfgang Köhler, al lui Kurt Koffka și chiar al lui Kurt Lewin. Dar curentul gestaltist este mult mai mult decât o ideologie națională și fiecare dintre reprezentanții amintiți a dezvoltat teorii proprii. Max Wertheimer s-a ilustrat prin teoria învățării productive; Wolfgang Köhler a strălucit nu doar în Germania, ci și în SUA cu teoria învățării bazate pe înțelegere; iar Kurt Lewin a revoluționat psihologia americană prin teoria dinamică a învățării. Și totuși, există elemente comune ale acestor teorii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
gestaltist este mult mai mult decât o ideologie națională și fiecare dintre reprezentanții amintiți a dezvoltat teorii proprii. Max Wertheimer s-a ilustrat prin teoria învățării productive; Wolfgang Köhler a strălucit nu doar în Germania, ci și în SUA cu teoria învățării bazate pe înțelegere; iar Kurt Lewin a revoluționat psihologia americană prin teoria dinamică a învățării. Și totuși, există elemente comune ale acestor teorii ce justifică încadrarea lor ca părți ale unei doctrine unitare. Există „legi gestaltiste” pe care le
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
amintiți a dezvoltat teorii proprii. Max Wertheimer s-a ilustrat prin teoria învățării productive; Wolfgang Köhler a strălucit nu doar în Germania, ci și în SUA cu teoria învățării bazate pe înțelegere; iar Kurt Lewin a revoluționat psihologia americană prin teoria dinamică a învățării. Și totuși, există elemente comune ale acestor teorii ce justifică încadrarea lor ca părți ale unei doctrine unitare. Există „legi gestaltiste” pe care le acceptă toți acești teoreticieni și care, de fapt, au intrat în patrimoniul științific
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
teoria învățării productive; Wolfgang Köhler a strălucit nu doar în Germania, ci și în SUA cu teoria învățării bazate pe înțelegere; iar Kurt Lewin a revoluționat psihologia americană prin teoria dinamică a învățării. Și totuși, există elemente comune ale acestor teorii ce justifică încadrarea lor ca părți ale unei doctrine unitare. Există „legi gestaltiste” pe care le acceptă toți acești teoreticieni și care, de fapt, au intrat în patrimoniul științific peren al psihologiei. Le expunem deocamdată sintetic. Le vom relua însă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lor ca părți ale unei doctrine unitare. Există „legi gestaltiste” pe care le acceptă toți acești teoreticieni și care, de fapt, au intrat în patrimoniul științific peren al psihologiei. Le expunem deocamdată sintetic. Le vom relua însă cu detalii privind teoriile fiecăruia dintre teoreticienii menționați. Cititorul trebuie să fie însă dinainte pregătit: gestaltismul este total opus behaviorismului. Obiectivul de studiu al gestaltismului este tocmai acea black box pe care cei mai mulți behavioriști au considerat-o atât de opacă, încât va rămâne etern
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sau reținere și memorie sau reamintire); 3) similaritatea sau egalitatea - tendința obiectelor asemănătoare ca formă, culoare etc. să fie percepute ca o formațiune (o lege Gestalt aplicabilă la memorie sau amintire). Acestor legi li se supun și alte contribuții la teoria învățării prin Gestalt: gândirea productivă (gândirea creativă); înțelegerea (opusă logicii formale și asociaționismului); învățarea perspicace (o înțelegere bruscă, plină de înțeles a relațiilor, fără apelul la experiența anterioară, sau, așa cum a spus Köhler: „apariția unei soluții depline cu referire la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
bruscă, plină de înțeles a relațiilor, fără apelul la experiența anterioară, sau, așa cum a spus Köhler: „apariția unei soluții depline cu referire la întregul domeniu expus”); izomorfismul psihofizic (o corespondență structurală gen 1 la 1 a proceselor conștiente sau întâmplătoare); teoria relațională a învățării logice (subiectul învață relațiile mai curând din perspectiva discriminatorie decât din perspectiva conexiunilor absolute 1 la 1 de tip stimul-răspuns); teoria urmei - există urme în memorie ale unor forme care au fost odată percepute și mai târziu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
domeniu expus”); izomorfismul psihofizic (o corespondență structurală gen 1 la 1 a proceselor conștiente sau întâmplătoare); teoria relațională a învățării logice (subiectul învață relațiile mai curând din perspectiva discriminatorie decât din perspectiva conexiunilor absolute 1 la 1 de tip stimul-răspuns); teoria urmei - există urme în memorie ale unor forme care au fost odată percepute și mai târziu reamintite sau recunoscute; recunoașterea este contingența unei interacțiuni determinate relațional; din teoria urmei, Koffka (1953, p. 544) a dedus definiția sa a învățării ca
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
discriminatorie decât din perspectiva conexiunilor absolute 1 la 1 de tip stimul-răspuns); teoria urmei - există urme în memorie ale unor forme care au fost odată percepute și mai târziu reamintite sau recunoscute; recunoașterea este contingența unei interacțiuni determinate relațional; din teoria urmei, Koffka (1953, p. 544) a dedus definiția sa a învățării ca fiind „modificarea unei realizări într-o anumită direcție constă în a crea sisteme de urme de un anumit gen, în a le consolida și a le face din ce în ce mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în care ceea ce se întâmplă cu întregul nu poate fi dedus din caracteristicile părților luate separat, ci invers; ce se întâmplă cu o parte a întregului este, în cazurile corecte, determinat de legile de structură internă din care face parte”. Teoria Gestalt stăruie asupra fenomenologiei (Husserl), ca „interpretare” obiectivă și ca descriere a proceselor subiective, adică a experienței imediate. Datorită imperativului metodologic relevat în prefața acestei lucrări, ne vom focaliza pe moment doar asupra unuia dintre autorii cuprinși în acest curent
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
of Facts (Locul valorii într-o lume a faptelor). Utilizând metoda fenomenologică, Köhler consideră abordarea sub aspectul valorii ca fiind subiectivă. După doi ani (în 1940) a publicat Dynamics in Psychology (Dinamica în psihologie), lucrare ce îmbină psihologia Gestalt cu teoria câmpului preluată din fizică, introducând aici teoria sa despre efectele figurale, care a condus la teoria despre atenție. S-a făcut mult caz cu privire la experimentele realizate de Köhler pe maimuțe în insulele Tenerife, experimente pe care le-a descris în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a faptelor). Utilizând metoda fenomenologică, Köhler consideră abordarea sub aspectul valorii ca fiind subiectivă. După doi ani (în 1940) a publicat Dynamics in Psychology (Dinamica în psihologie), lucrare ce îmbină psihologia Gestalt cu teoria câmpului preluată din fizică, introducând aici teoria sa despre efectele figurale, care a condus la teoria despre atenție. S-a făcut mult caz cu privire la experimentele realizate de Köhler pe maimuțe în insulele Tenerife, experimente pe care le-a descris în ediția englezească a lucrării The Mentality of
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aspectul valorii ca fiind subiectivă. După doi ani (în 1940) a publicat Dynamics in Psychology (Dinamica în psihologie), lucrare ce îmbină psihologia Gestalt cu teoria câmpului preluată din fizică, introducând aici teoria sa despre efectele figurale, care a condus la teoria despre atenție. S-a făcut mult caz cu privire la experimentele realizate de Köhler pe maimuțe în insulele Tenerife, experimente pe care le-a descris în ediția englezească a lucrării The Mentality of Apes (1927). Ea a fost asociată excesiv cu cartea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Wundt (a societății Die Deutsche Gesellschaft für Psychologie, al cărei președinte onorific a fost numit la cea de-a 80-a aniversare). Alte publicații importante ale lui Köhler sunt: Gestalt Psychology (Psihologia Gestalt) - 1929, revăzută în 1947 -, în care descrie teoria despre psihologia fenomenelor privite drept „întreguri integrate” mai degrabă decât părți izolate; Die Physischen Gestalten in Ruhe und im stationären Zustand (1920, revăzută în 1924), în care analizează relația dintre psihologia Gestalt și teoria câmpului din fizică (idei inspirate din
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
revăzută în 1947 -, în care descrie teoria despre psihologia fenomenelor privite drept „întreguri integrate” mai degrabă decât părți izolate; Die Physischen Gestalten in Ruhe und im stationären Zustand (1920, revăzută în 1924), în care analizează relația dintre psihologia Gestalt și teoria câmpului din fizică (idei inspirate din studiile lui Marx Planck, din perioada când Köhler era la Universitatea din Berlin). 6.3. Teoria învățării prin iluminare 1tc "6.3. Teoria învățĂrii prin iluminare1" Ce este iluminarea (einsight)? La această întrebare stranie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]