53,579 matches
-
din urmă. Al treilea motiv, decisiv, a fost schimbarea dispoziției naționale franceze (și a poziției politicienilor) În a doua jumătate a anului 1947. Respingerea de către sovietici a Planului Marshall și apariția Kominformului (despre care vom vorbi În capitolul următor) au transformat puternicul Partid Comunist Francez dintr-un partener stingher În coaliția guvernamentală Într-un critic virulent al politicii franceze interne și externe, În asemenea măsură Încât, la sfârșitul lui 1947 și Începutul lui 1948, Franța părea sortită unui război civil. Bântuit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și zona lor fusese mai puțin afectată de război, dar situația le părea la fel de absurdă: armata americană nu era prea Încântată că milioane de nemți flămânzi se hrăneau din bugetul ei. George Kennan constata: „Capitularea necondiționată a Germaniei... ne-a transformat În unic responsabil pentru o parte a țării care nu a fost niciodată independentă economic În timpurile moderne și al cărei potențial de autonomie a fost redus dezastruos de război și de Înfrângerea Germaniei. Când am acceptat acea responsabilitate, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
previziunile sovietice. Îmbătat de succese revoluționare, devenise mai catolic decât papa. Stalin n-a ajuns la toate aceste concluzii subit, cu toate că și-a manifestat frustrarea față de „neexperimentatul” Tito Încă din ianuarie 1945. Dincolo de sentimentul pregnant, la Moscova, că Tito exagera, transformând revoluția iugoslavă Într-un contramodel antisovietic, neînțelegerile dintre acesta și Stalin au fost iscate de aspecte practice ale politicii În zonă. Sub Tito, iugoslavii nutreau ambiția - inspirată de istoria mai veche a regiunii - de a include Albania, Bulgaria și părți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În ianuarie 1948 despre această posibilitate. Seducătorul plan de a reuni tot sud-estul Europei Într-un aranjament federal unic cu un guvern comunist ridica totuși două probleme. Ceea ce păruse la Început o bază de cooperare Între comuniștii locali s-a transformat curând, În ochii suspicioși ai lui Stalin, În tentativa unuia dintre ei de a obține hegemonia regională. Chiar și numai asta l-ar fi determinat pe Stalin, În timp, să reteze ambițiile generalului. În plus - și acesta a fost elementul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a luat sfârșit, devenind un program de ajutor militar. Spre sfârșitul anului 1951, Statele Unite trimiteau În Europa Occidentală aproape 5 miliarde de dolari sub formă de ajutor militar. Dintr-un stimul pentru Încrederea În sine a europenilor, NATO s-a transformat Într-un angajament militar major, Întemeiat pe resursele aparent nelimitate ale economiei Statelor Unite, obligându-i pe americani și aliații lor la o acumulare de forțe umane și materiale nemaivăzută pe timp de pace. Generalul Eisenhower s-a Întors În Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cooperare economică intraeuropeană era neclintit: Jean Monnet, de pildă, continua să creadă după război, ca și În 1943, că pentru a se bucura de „prosperitate și progres social... statele din Europa trebuie să formeze o «entitate europeană», care le va transforma Într-un monolit”. Iar Mișcarea pentru Unitatea Europeană creată În ianuarie 1947 la sugestia lui Churchill avea entuziaștii săi. Winston Churchill a fost de timpuriu un promotor influent al ideii de unitate europeană. La 21 octombrie 1942, Îi scria lui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
resursele limitate ale țării, Winston Churchill a riscat totul, Împrumutând de la americani și vânzând posesiuni britanice din străinătate pentru ca banii și echipamentul să nu lipsească. Cum spunea un ministru de Finanțe din timpul războiului, În acești ani „Anglia s-a transformat din cel mai mare creditor În cel mai mare debitor din lume”. Al doilea război mondial a costat Marea Britanie de două ori mai mult decât primul; țara a pierdut un sfert din averea națională. De aici crizele valutare recurente din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
foametea deliberată, punitivă, din anii ’30, s-a confruntat cu o alta, neplanificată, În iarna și primăvara 1946-1947. Anii de război au Însemnat și semimilitarizarea durabilă a vieții sovietice. Economia centralizată și producția susținută de tancuri, arme și avioane au transformat URSS Într-o mașină de război surprinzător de eficientă, insensibilă la costurile umane sau bunăstarea soldaților, dar perfect capabilă de un război total. Cohorta birocraților de partid formați În timpul războiului - generația Brejnev - echivala puterea și succesul cu o producție uriașă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Est, Cehoslovacia. În zona sovietică a Germaniei, producția brută de oțel a crescut de la 120.000 de tone În 1946 la peste două milioane de tone În 1953. Părți din Europa de Est (sud-vestul Poloniei, centura industrială din nord-vestul Bucureștiului) s-au transformat parcă peste noapte: orașe Întregi (ca Nowa Huta, lângă Cracovia) au fost clădite pentru a adăposti miile de muncitori care produceau fier, oțel și mașini-unelte. Industrializarea de primă generație a Uniunii Sovietice din anii interbelici, monolitică și semimilitarizată, se realiza
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Nici nu Începuse colectivizarea În celelate state-satelit și acolo existau deja 7.000 de colective, iar ca eficiență și ubicuitate a aparatului represiv, Iugoslavia era pe cale să bată până și Moscova. Serviciile de siguranță ale partizanilor din timpul războiului fuseseră transformate Într-o rețea polițistă completă, a cărei misiune, potrivit lui Tito, era „să semene groaza În inimile celor care nu iubesc această Iugoslavie”. Venitul iugoslav pe cap de locuitor În momentul despărțirii de Stalin era cel mai mic din Europa, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
evrei și de orientare sionistă, am trecut cu vederea originea lor socială. Această stare de lucruri s-a născut din repulsia noastră față de antisemitism și din respect pentru suferința evreilor”. Procesul Slánský a fost o mascaradă criminală, un asasinat juridic transformat În reprezentație publică 13. Ca și procesul Comitetului Antifascist din Moscova, evenimentele de la Praga se voiau o uvertură la arestul medicilor evrei din URSS, a căror „conspirație” fusese denunțată de Pravda la 13 ianuarie 1953. Acești medici evrei - o „bandă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
judecăm după scenariul procesului, era mai important să ni se atribuie o identitate alegorică decât să ni se dovedească vinovăția. Fiecare dintre noi, În declarația sa, era obligat să se «demaște» pentru binele radioului și al publicațiilor Kominform”. Acuzații erau transformați din presupuși critici ai regimului sau oponenți politici Într-un furnicar de conspiratori josnici, cu țeluri venale și infame. Stilul greoi al Imperiului Sovietic maschează uneori acest obiectiv - ce să Înțelegi dintr-un limbaj care Încerca să mobilizeze opinia publică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
opțiuni morale incompatibile, excluzând posibilitatea oricărui compromis: Bine vs Rău, Libertate vs Tiranie, Rezistență vs Colaboraționism. În eliberarea de sub ocupația fascistă sau nazistă, mulți au văzut cu entuziasm ocazia unei schimbări radicale În politică și În societate; șansa de a transforma distrugerea din timpul războiului Într-un nou Început, un moment revoluționar. Când, după cum am văzut, ocazia a fost aparent ratată, iar viața „normală” și-a reluat prompt cursul, așteptările Înșelate s-au transformat În cinism sau În extremism de stânga
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politică și În societate; șansa de a transforma distrugerea din timpul războiului Într-un nou Început, un moment revoluționar. Când, după cum am văzut, ocazia a fost aparent ratată, iar viața „normală” și-a reluat prompt cursul, așteptările Înșelate s-au transformat În cinism sau În extremism de stânga: o lume polarizată În tabere politice ireconciliabile. Intelectualii europeni de după război erau grăbiți și prea puțin dispuși la compromisuri. Erau tineri. În primul război mondial a pierit o Întreagă generație de tineri. După
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că Începuse reforma agrară, iar țara era, În cele din urmă, pe drumul spre industrializare”. Cum observa Milovan Djilas, evocând propria sa experiență ca adjunct al lui Tito, „la Început, totalitarismul e numai entuziasm și convingere; abia mai târziu se transformă În structuri, șefie, carierism”. La Început, partidele comuniste i-au flatat pe intelectuali, care vedeau În ambițiile comunismului o alternativă atrăgătoare atât la provincialismul patriotard, cât și la antiintelectualismul violent al naziștilor. Pentru mulți tineri intelectuali, comunismul nu era o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Argumentele politice care divizau Europa nu erau necunoscute În Regatul Unit - confruntările interbelice despre pacifism, Marea Criză și războiul civil spaniol scindaseră profund Partidul Laburist și stânga intelectuală. Dar În perioada interbelică, nici fasciștii, nici comuniștii n-au reușit să transforme În Marea Britanie nemulțumirea socială În revoluție politică. Fasciștii nu au răzbătut În afara cartierelor nevoiașe ale Londrei, unde exploatau În anii ’30 antisemitismul popular; Partidul Comunist al Marii Britanii (CPGB) nu s-a bucurat niciodată de prea mult sprijin În afara unor vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lumea filosofiei și a literaturii, au urmat toți calea de la antifascismul liberal al lui Croce la marxism, devenind cei mai talentați lideri ai Partidului Comunist Italian. După 1946 li s-au alăturat cei dezamăgiți de incapacitatea Partidului Acțiunii de a transforma În realitate aspirațiile Rezistenței, vestind În viața publică italiană sfârșitul speranței Într-o alternativă laică, radicală și nemarxistă. „Croceeni făcuți de ocară”, cum Îi numea un scriitor. Prezentat drept vocea modernității și a progresului Într-o țară stagnantă și drept
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
farmecul unei cauze pierdute, afișând o nostalgie boemă pentru trecutul discreditat și arborându-și cu mândrie insignifianța politică. Cum stânga avea vântul În pupă și istoria de partea ei, literații de dreapta din noua generație s-au declarat sfidător perdanți, transformând decadența autentică și solipsismul morbid al unor Drieu La Rochelle și Ernst Jünger Într-un stil comportamental și vestimentar - și prefigurându-i astfel pe cei care aveau să fie numiți, În Anglia doamnei Thatcher, young fogeys. Mai reprezentativi, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și comuniștii din Vest s-au Îndepărtat unii de alții. Ciocniri violente Între sindicatele socialiste și cele comuniste, Între greviștii comuniști și forțele de ordine trimise de miniștrii socialiști, precum și veștile despre socialiștii din estul Europei, arestați și Încarcerați, au transformat mulți social-democrați occidentali În dușmani declarați ai blocului sovietic și beneficiari avizi ai fondurilor secrete americane. Pentru socialiști ca Léon Blum În Franța sau Kurt Schumacher În Germania, gesturile politice la care Îi obliga Războiul Rece erau familiare măcar Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
schimbat cel mai puțin În acei ani. Mai presus de orice, Biserica Catolică le oferea enoriașilor un lucru foarte prețios: senzația de continuitate, calm și siguranță Într-un univers care se schimbase violent În ultimul deceniu și avea să se transforme și mai spectaculos În anii următori. Biserica Catolică a câștigat În acești ani de tranziție tocmai pentru că era asociată cu vechile rânduieli și se Împotrivea ferm modernității și schimbării. Bisericile protestante din nord-vestul Europei nu se puteau lăuda cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
este de mirare că prim-ministrul sub care Marea Britanie a devenit un stat social modern Își Începuse cariera publică făcând fapte caritabile În cartierele londoneze sărace dinaintea primului război mondial. Această bătrână Europă care se mișca În ritmul de odinioară, transformată de război, dar Încorsetată de rutina antebelică, avea Însă o distracție principală indubitabil modernă. Era epoca de aur a cinematografului. În Marea Britanie, publicul de cinema a atins cote maxime curând după sfârșitul războiului, cu 1.700 de milioane de bilete
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
spectatorii erau Într-adevăr foarte numeroși; chiar și În Spania, unde media de vizionare În rândul populației adulte era În 1947 printre cele mai ridicate din Europa. Entuziasmul postbelic pentru filme, datorat În parte cererii nesatisfăcute din timpul războiului, se transformase În isterie În cazul filmelor americane - interzise de naziști, de Mussolini (după 1938) și de regimul Pétain În Franța sau pur și simplu indisponibile din cauza greutăților războiului. În 1946, 87% din biletele vândute În Italia erau pentru filme străine (mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca un recif de corali: fruct al timpului, Împrejurărilor, Înțelepciunii, acumulat Încet de-a lungul secolelor... Nimic nu este, după părerea mea, mai departe de adevăr. (...) Stabilitatea politică, atunci când există, apare Într-o societate peste noapte, la fel de subit cum se transformă apa În gheață”1. Ceva asemănător s-a Întâmplat pe neașteptate În Europa, la Începutul anilor ’50. Din 1945 până la Începutul lui 1953, europenii au trăit, cum am văzut, În umbra celui de-al doilea război mondial, anticipând nervos un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
principalul post de spionaj În Războiul Rece; În 1961, acolo operau 70 de agenții de spionaj distincte, iar unele dintre cele mai răsunătoare succese ale agenților sovietici au fost repurtate la Berlin. Însă cum liderii sovietici acceptaseră diviziunea Germaniei și transformaseră zona estică Într-un stat suveran, ei nu puteau ignora la nesfârșit hemoragia de resurse umane. Dar nu sensibilitatea rănită a conducătorilor RDG e motivul pentru care Moscova a atras din nou atenția internațională asupra Berlinului, generând o criză de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca pârghie pentru a bloca nuclearizarea Bonnului, de care le păsa În schimb foarte mult. Primul pas În criza Berlinului a fost făcut la 10 noiembrie 1958, când Hrușciov a declarat public, la Moscova, adresându-se puterilor occidentale: Imperialiștii au transformat chestiunea germană Într-o sursă permanentă de tensiune internațională. Elitele conducătoare ale Germaniei Occidentale fac tot posibilul să stârnească pasiuni militare Împotriva RDG... Cuvântările cancelarului Adenauer și ministrului Apărării Strauss, dotarea nucleară a armatei federale și diferitele exerciții militare sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]