64,222 matches
-
in Ruhe und im stationären Zustand (1920, revăzută în 1924), în care analizează relația dintre psihologia Gestalt și teoria câmpului din fizică (idei inspirate din studiile lui Marx Planck, din perioada când Köhler era la Universitatea din Berlin). 6.3. Teoria învățării prin iluminare 1tc "6.3. Teoria învățĂrii prin iluminare1" Ce este iluminarea (einsight)? La această întrebare stranie pentru behavioriști, tânărul asistent al lui Wertheimer a dat un răspuns ce a revoluționat psihologia secolului XX. În sens strict, termenul se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
revăzută în 1924), în care analizează relația dintre psihologia Gestalt și teoria câmpului din fizică (idei inspirate din studiile lui Marx Planck, din perioada când Köhler era la Universitatea din Berlin). 6.3. Teoria învățării prin iluminare 1tc "6.3. Teoria învățĂrii prin iluminare1" Ce este iluminarea (einsight)? La această întrebare stranie pentru behavioriști, tânărul asistent al lui Wertheimer a dat un răspuns ce a revoluționat psihologia secolului XX. În sens strict, termenul se referă la faptul că, atunci când suntem conștienți
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și în aceste circumstanțe, nu doar înțelegerea conduce la soluție. De obicei, faptele, mai mult decât soluțiile care apar, spre surprinderea subiecților, sunt o dovadă clară că numai înțelegerea este responsabilă pentru originea lor - concluzionează Köhler în 1925. 6.4. Teoria „iluminării”1tc "6.4. Teoria „iluminării”1" Köhler și-a descris extrem de onest, dar în contrast cu Harlow, propria experiență; el susținea că putem discrimina clar între comportamentul ce se manifestă din considerație față de structura situației și cel care se manifestă din
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
doar înțelegerea conduce la soluție. De obicei, faptele, mai mult decât soluțiile care apar, spre surprinderea subiecților, sunt o dovadă clară că numai înțelegerea este responsabilă pentru originea lor - concluzionează Köhler în 1925. 6.4. Teoria „iluminării”1tc "6.4. Teoria „iluminării”1" Köhler și-a descris extrem de onest, dar în contrast cu Harlow, propria experiență; el susținea că putem discrimina clar între comportamentul ce se manifestă din considerație față de structura situației și cel care se manifestă din acest motiv. De aici decurge
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cutia spre gratii). Un astfel de comportament poate enerva, chiar înfuria. Köhler a stăruit asupra a ceea ce el a numit „cea de-a treia clasă de erori”. Este ușor de văzut - după opinia sa - de ce aceste erori nu pot confirma „teoria întâmplării”. Un astfel de comportament nu apare decât dacă există o procedură asemănătoare înainte, ca o soluție reală și originală. Aceste greșeli nu sunt accidental fracții „naturale”, din care se pot naște soluții aparente; în primul rând - crede Köhler - trebuie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
părți ale problemei care erau independente; acum vom lua în considerație doar problema brută și soluția ei. Aceasta e reprezentată în figura 5, lăsând deoparte momentul în care animalul realizează mișcarea săgeții în detaliu”. Animalele găsesc soluția în concordanță cu teoria pe care am discutat-o? - ne putem întreba o dată cu Köhler. Dacă e așa, ne vom aștepta să găsim în toate cazurile apariția unui număr mare de impulsuri ce pot uneori să conțină „fragmentele” potrivite în succesiunea potrivită. În realitate, Grande
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
preistorie. Köhler a fost nu numai cel mai curajos dintre triumvirii gestaltismului clasic; avea el însuși perioade de „iluminare” și există, în opera sa, un insight care ar putea transforma psihologia, cum visează mulți, într-o „regină a științelor”. 7. Teoria disonanței cognitivetc "7. Teoria disonanței cognitive" „Do not expect too much from others; we often disappoint ourselves; so we must expect to be disappointed by others.” („Nu aștepta prea mult de la alții; adesea ne dezamăgim pe noi înșine; de aceea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu numai cel mai curajos dintre triumvirii gestaltismului clasic; avea el însuși perioade de „iluminare” și există, în opera sa, un insight care ar putea transforma psihologia, cum visează mulți, într-o „regină a științelor”. 7. Teoria disonanței cognitivetc "7. Teoria disonanței cognitive" „Do not expect too much from others; we often disappoint ourselves; so we must expect to be disappointed by others.” („Nu aștepta prea mult de la alții; adesea ne dezamăgim pe noi înșine; de aceea trebuie să ne așteptăm
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
opera lui Leon Festingertc "7.1. Viața și opera lui Leon Festinger" Uneori, opera copleșește prin prestigiu autorul. Don Quijote e mai celebru decât creatorul său, Cervantes. Așa i s-a întâmplat și marelui psiholog american Festinger, decedat în 1990. Azi, teoria disonanței cognitive e folosită în multe domenii, dar autorul ei e aproape uitat. Mulți au descoperit că era o „teorie pe dos”, mult mai profitabilă decât susținuse sobrul ei autor. Folosim însă această metaforă tocmai pentru că ea se află în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mai celebru decât creatorul său, Cervantes. Așa i s-a întâmplat și marelui psiholog american Festinger, decedat în 1990. Azi, teoria disonanței cognitive e folosită în multe domenii, dar autorul ei e aproape uitat. Mulți au descoperit că era o „teorie pe dos”, mult mai profitabilă decât susținuse sobrul ei autor. Folosim însă această metaforă tocmai pentru că ea se află în disonanță cu stilul de viață și științific al marelui psiholog. Născut pe 8 mai 1919, Leon Festinger a absolvit City
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
of Human Motives (1958); „The Psychological Effects of Insufficient Rewards” (American Psychologist, nr. 16, 1961, pp. 1-11); și, împreună cu J.L. Freedman, „Disonance Reduction and Moral Values”, în P. Worchesi, D. Byrne, Personality Change (1964). În ce consta, pe scurt, apreciata teorie? Întrucât ființa umană luptă pentru armonia internă, există și un drum spre cunoașterea armoniei. În comparație cu „situația nevoilor”, disonanța cognitivă devine motivațională, ea îndrumând o persoană prin micșorarea disonanței. Așa cum micșorarea foamei este răsplătită prin hrană, tot astfel se produce și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
poate crește când mult efort este consumat pentru a atinge un scop și nu este răsplătit. Micșorarea disonanței este realizată prin modificarea comportamentului sau prin reconstituirea cunoașterii cu privire la comportament. 7.2. Definiția și esența teorieitc "7.2. Definiția și esența teoriei" Stilul lui Festinger șochează prin concizie. Fideli metodei noastre hermeneutice, îi vom expune ideile cât se poate de solidari cu acest stil. Festinger și-a rezumat teoria în numai câteva teze succinte. Totuși, ele pot deruta dacă nu avem în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu privire la comportament. 7.2. Definiția și esența teorieitc "7.2. Definiția și esența teoriei" Stilul lui Festinger șochează prin concizie. Fideli metodei noastre hermeneutice, îi vom expune ideile cât se poate de solidari cu acest stil. Festinger și-a rezumat teoria în numai câteva teze succinte. Totuși, ele pot deruta dacă nu avem în vedere sensul lor gnostic. Următoarele patru formulări teoretice au fost enunțate strict cu privire la elemente cognitive (vezi Festinger, 1957; Lawrence, Festinger, 1962). 1. Perechi de elemente pot exista
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
4. Două elemente cognitive sunt în relație consonantă dacă le considerăm ca fiind izolate, dar în mod cert un element decurge din celălalt 1. 7.3. Situații implicând disonanța cognitivătc " 7.3. Situații implicând disonanța cognitivă" Expusă atât de sintetic, teoria de mai sus pare banală. Dar ea apare cu totul altfel dacă este ilustrată cu situații concrete. Plecând de la cele patru teze de mai sus, un număr de cinci situații pot fi indicate, în mod cert, ca implicând existenta disonanței
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
utilitate instrucțională maximală. Le redăm în forma în care le-a exprimat autorul în anul 19574. Enunțurile lui Festinger sunt valabile pentru orice fel de activitate cognitivă. Noi ne permitem îndrăzneala de a le considera ca fiind principii ale unei teorii speciale a învățării cognitive. 7.5. Teoria octadică a învățării cognitivetc " 7.5. Teoria octadică a învățĂrii cognitive" Dacă vor fi admise ca universal valabile cele două legități ale magnitudinii disonanței și consonanței cognitive, atunci vor putea fi formulate, după
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în care le-a exprimat autorul în anul 19574. Enunțurile lui Festinger sunt valabile pentru orice fel de activitate cognitivă. Noi ne permitem îndrăzneala de a le considera ca fiind principii ale unei teorii speciale a învățării cognitive. 7.5. Teoria octadică a învățării cognitivetc " 7.5. Teoria octadică a învățĂrii cognitive" Dacă vor fi admise ca universal valabile cele două legități ale magnitudinii disonanței și consonanței cognitive, atunci vor putea fi formulate, după Festinger, cel puțin opt „implicații operaționale”; ele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
anul 19574. Enunțurile lui Festinger sunt valabile pentru orice fel de activitate cognitivă. Noi ne permitem îndrăzneala de a le considera ca fiind principii ale unei teorii speciale a învățării cognitive. 7.5. Teoria octadică a învățării cognitivetc " 7.5. Teoria octadică a învățĂrii cognitive" Dacă vor fi admise ca universal valabile cele două legități ale magnitudinii disonanței și consonanței cognitive, atunci vor putea fi formulate, după Festinger, cel puțin opt „implicații operaționale”; ele pot fi considerate fără reținere ca fiind
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
violente „opinii contra” pare a fi întotdeauna cel care declanșează conflictele deschise. Se pot da multiple exemple în acest sens. Ne putem totuși întreba dacă întotdeauna, în mod universal, agresorul este „agentul”, și nu „victima” disonanței cognitive maximale. 7.6. Teoria minimizării disonanței cognitivetc "7.6. Teoria minimizării disonanței cognitive" Festinger a considerat, de cele mai multe ori tacit, dar uneori și explicit, că disonanța cognitivă este un fenomen natural, o caracteristică originală a lumii umane. Din subcapitolele anterioare s-a putut deduce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
întotdeauna cel care declanșează conflictele deschise. Se pot da multiple exemple în acest sens. Ne putem totuși întreba dacă întotdeauna, în mod universal, agresorul este „agentul”, și nu „victima” disonanței cognitive maximale. 7.6. Teoria minimizării disonanței cognitivetc "7.6. Teoria minimizării disonanței cognitive" Festinger a considerat, de cele mai multe ori tacit, dar uneori și explicit, că disonanța cognitivă este un fenomen natural, o caracteristică originală a lumii umane. Din subcapitolele anterioare s-a putut deduce că el a realizat o teorie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Teoria minimizării disonanței cognitive" Festinger a considerat, de cele mai multe ori tacit, dar uneori și explicit, că disonanța cognitivă este un fenomen natural, o caracteristică originală a lumii umane. Din subcapitolele anterioare s-a putut deduce că el a realizat o teorie psihologică a cunoașterii și învățării, fundamentând-o pe realități ale afectivității umane. Formulările sale voit pozitiviste nu pot estompa această credință nemărturisită după care raporturile omului cu semenii și cu lucrurile au o componentă emoțională și pulsională „inextricabilă”. În 1957
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
neagră” a lumii. Numeroasele fenomene de incomunicabilități și ignoranța care o atestă indubitabil nu sunt considerate de Festinger ca fiind fatale. Dimpotrivă. El a căutat să găsească modalități și căi de „micșorare a disonanței”. A dezvoltat în acest sens o teorie a „reducerii disonanței” (reduction of dissonance) care poate fi considerată, în mare măsură, o teorie secundară a învățării. Expresia „reducerea disonanței” este echivalentă cu „învățarea parțială”. Nici învățătura, nici cunoașterea nu pot fi „totale”. Dar disonanța cognitivă și apaidensia omenească
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
considerate de Festinger ca fiind fatale. Dimpotrivă. El a căutat să găsească modalități și căi de „micșorare a disonanței”. A dezvoltat în acest sens o teorie a „reducerii disonanței” (reduction of dissonance) care poate fi considerată, în mare măsură, o teorie secundară a învățării. Expresia „reducerea disonanței” este echivalentă cu „învățarea parțială”. Nici învățătura, nici cunoașterea nu pot fi „totale”. Dar disonanța cognitivă și apaidensia omenească pot fi minimizate. „Răul lumii nu poate fi eradicat”; el poate fi micșorat însă continuu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și-a putut reprima un mesaj esențial pe care l-a exprimat încă prin lucrarea din 1957 (p. 265) și pe care l-a reluat apoi de câteva ori. Îl redăm în forma inițială: „Pentru a încheia acest sumar al teoriei mele, sunt câteva lucruri asupra cărora cred că trebuie să ne concentrăm, și anume: eficacitatea eforturilor direcționate asupra micșorării disonanței. Adică: 1. Eficacitatea eforturilor de a micșora disonanța va depinde de schimbarea elementelor cognitive implicate în disonanță și de disponibilitatea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
găsirea căilor de armonizare a omului cu sine, cu semenii și cu lumea. A recunoscut aceasta în 1987, cu câțiva ani înainte de a muri, la o întâlnire cu psihologii americani specializați în studiul fenomenelor și problemelor socioeducaționale. Aceștia valorificau intens teoria disonanței cognitive în studiul psihologiei grupurilor și comunităților. „Dodecalogul lui Festinger” dădea roade uimitoare în procesele de socializare și manipulare intragrupală. Astfel încât ne socotim îndreptățiți să considerăm că teoria disonanței cognitive, descriptivă și tezistă, putea fi numită, mai corect, teoria
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
americani specializați în studiul fenomenelor și problemelor socioeducaționale. Aceștia valorificau intens teoria disonanței cognitive în studiul psihologiei grupurilor și comunităților. „Dodecalogul lui Festinger” dădea roade uimitoare în procesele de socializare și manipulare intragrupală. Astfel încât ne socotim îndreptățiți să considerăm că teoria disonanței cognitive, descriptivă și tezistă, putea fi numită, mai corect, teoria armoniei cognitive și redactată prescriptiv, nomotetic - ca o autentică teorie a educației. „Cervantes al psihologiei americane” nu dorise să zugrăvească un Don Quijote negativ și caraghios; descriindu-i însă idealurile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]