5,320 matches
-
MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 522.729 din 17 August 1944 EVACUAREA EVREILOR din ZONA de OPERAȚIUNI Totalul locuitorilor cu sânge evreiesc din zona de operațiuni este de 94.837 suflete, dintre care 12.481 sunt întrebuințați în diferite detașamente cu încadrare militară, astfel că la domiciliul lor se găsesc 82.356 evrei și evreice fără întrebuințare militară. Dintre aceștia un număr de 6007 evrei au carnete de scutire de muncă și activează în diferite întreprinderi economice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militar, unde să fie cazați evreii din restul orașului. Ca primă etapă de lucru se propune amenajarea acestor ghettouri în județele: Fălciu, Vaslui, Roman, Neamț, Bacău, Covurlui și Iași. 2. Evreii care au carnete de scutire de muncă să fie întrebuințați în interiorul ghettourilor, putând activa și în întreprinderile pentru care au obținut libera exercitare a profesiunii. 3. Întreaga operațiune să fie încredințată spre executare Comisariatului General pentru Problemele Evreești cu concursul Ministerului Afacerilor Interne. 4. Pentru a se asigura activitatea în interiorul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se aproba: Desființarea tuturor detașamentelor de evrei depe teritoriu (locale și exterioare), inclusiv cele pentru Apărarea Pasivă și dela comandamentele și unitățile militare; Lăsarea la vatră a trupei care încadra aceste detașamente; Ofițerii și subofițerii care încadrau detașamentele să fie întrebuințați după nevoi; Menținerea pe timp de 20 zile dela primirea ordinului, a unui nucleu administrativ, pentru lichidarea gestiunei detașamentelor. În același timp să se dea ordin organelor tutelare, pentru achitarea drepturilor la zi a evreilor; Transportul lor să se facă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a se aproba: Desființarea tuturor detașamentelor de evrei depe teritoriu (locale și exterioare), inclusiv cele pentru A.P. și dela comandamentele și unitățile militare; Lăsarea la vatră a trupei care încadra aceste detașamente; Ofițerii și subofițerii cari încadrau detașamentele să fie întrebuințați după nevoi; Menținerea pe timp de 20 zile dela primirea ordinului, a unui nucleu administrativ, pentru lichidarea gestiunei detașamentelor; Să se dea ordin organelor tutelare, pentru achitarea drepturilor la zi a evreilor; Transportul lor să se facă cu foi de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rapidă a celor propuse, rog a se aproba publicarea în ziare a alăturatului comunicat. Întrucât în ceeace privește întrebuințarea lor viitoare, chestiunea urmează a fi studiată și legiferată; Secția I-a propune, ca până la definitivare, M.St. Major să poată întrebuința la nevoe toate elementele necesare potrivit pregătirii lor și gradului avut în armată, în cadrul comandamentelor și unităților militare. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss. Zamfirescu Gh. Zamfirescu Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, ss. Boldur-Lățescu I. BOLDUR-LĂȚESCU *) Adnotări: "Secția I-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
legilor respective asupra drepturilor și îndatoririlor cetățenești ale evreilor. Având în vedere nevoile urgente de întrebuințare ale evreilor pentru completarea efectivelor corpurilor de trupă; Având în vedere necesitatea urgentă de mână de lucru în diferite sectoare de activitate unde sunt întrebuințate categorii similare de români; Și considerând că Legea Constituțională are precădere asupra oricărei legi ordinare, în speță Legea Recrutării, a cărei modificare nu este necesar să fie așteptată; SECȚIA I-a propune: ca prin cercurile teritoriale respective să se procedeze
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
A. Evreii instruiți: a) Ofițerii de rezervă; b) Medicii, veterinarii, farmaciștii; c) Subofițerii de rezervă; d) Toți tinerii din contingentele instruite (1940 și mai vechi) din activitate și rezervă. Toate aceste categorii de evrei vor fi încadrați salarizați, echipați și întrebuințați potrivit gradelor avute în armată și în aceleași condițiuni ca în anul 1940. Repartizarea lor va fi făcută la armele pentru care au fost instruiți. După încorporare vor executa un ciclu de instrucție de 4 săptămâni pentru a se pune
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de rezervă să fie încorporați odată cu trupa în termen (ctg. 1946) și să fie trimiși la școli la începutul noului an școlar militar. Până la recrutarea lor propunem ca toți evreii care n-au prestat serviciul militar (contingentele 1941-1945) să fie întrebuințați în aceleași condițiuni ca și premilitarii români și evrei, de către Comandamentele de Apărare Pasivă, potrivit nevoilor urgente. Situația evreilor instruiți, neinstruiți și a premilitarilor se poate vedea din alăturatul tabel 1678. Dacă aprobați aceste propuneri, rog să binevoiți a semna
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fiecăruia, fiind examinați în prealabil și de medicii cercurilor. Cei suferinzi și între 40-50 ani au fost încadrați în detașamente interioare. Clasații inapți au fost scutiți de muncă, precum și cei care au avut carnete speciale de scutire ca fiind întrebuințați în instituții și întreprinderi ce lucrau pentru apărarea națională. 3) Regimul de muncă. Regimul aplicat a fost cel ordonat de 7 ore pe zi de la 8-12 și 15-18 afară de Duminici și sărbători legale și Sâmbăta după masă. În afara orelor de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
08.1941 de către generalii Arthur Hauffe, din partea Germaniei, respectiv Nicolae Tătăranu, din partea României. Punctul 7 al înțelegerii prevedea următoarele: [...] 7. Evacuarea evreilor. Evacuarea evreilor peste Bug nu este posibilă în prezent. Ei trebuesc deci concentrați în tabere de muncă și întrebuințați la lucru, până când, după terminarea operațiunilor, evacuarea lor spre Est va fi posibilă [...]". AMR, fond 5423-Marele Stat Major, Secția a 7-a Teritorială, dosar nr. 113, f. 2-6; ANRM, fond 706-Cabinetul pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei de pe lângă Președinția Consiliului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
conceptul central al lucrării: Iubirea de patrie stă întru a arăta respect și recunoștință către stăpânitori, întru a ne supune la legi, la obiceiuri și la bunele moravuri ale societății în care trăim; întru a cinsti folosurile patriei, a le întrebuința și a le face cât va fi prin putință mai desăvârșite; întru a contribui la slava soțietății căria mădulari suntem, și a mări nemărginit bunele ei (Nicola, 1829, pp. 5-6). O prelucrare mult mai sofisticată teoretic a doctrinei patriotismului îi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statului" (art. 9), care prevedea predarea limbii române, a istoriei românilor și geografiei României exclusiv în limba română (art. 39). Etatizarea învățământului particular este relevată și de controlul total impus asupra materialelor didactice: "În școlile particulare nu se va putea întrebuința nici o carte tipărită și nici o hartă sau tablou care să nu fie aprobate de minister. Întrebuințarea manuscriselor este interzisă" (art. 28). Așadar, chiar dacă a tolerat existența învățământului particular în paralel cu cel de stat, autoritățile române au luat măsuri încă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are obârșia în data tradițională (dar eronată) a nașterii lui Iisus, semnificația religioasă a acestei date este eliminată, după cum reiese din pasajul următor: Astăzi se întrebuințează sistemul de a număra anii "înainte de era noastră" (î.d.e.n.) și după "era noastră" (e.n.). In mod convențional, "era noastră" începe cu al 31-lea an de domnie al împăratului roman August (dată considerată de unii ca an de naștere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suferinței și terorii sistemele concentraționare în care au îndurat partizanii comuniști în interbelic și opozanții regimului în perioada postbelică. Ea își propune doar să evidențieze mecanismele bazale construcției memoriei colective, anume martirologia și panteonizarea, pe care fiecare regim socio-politic le întrebuințează în maniere similare. Din acest punct de vedere, al construcției memoriei colective, simbolurile Doftana și Pitești sunt echivalente structural, îndeplinind aceleași rosturi politice și fiind produsele acelorași principii de construire a memoriei colective. Piața memoriei colective și limitele hetorodoxiei istoriografice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
substantivului ca în cer albastru... ci termenul atribut desemnează de fapt ceea ce se atribuie numelui subiect sau obiect prin efectul acțiunii verbale a predicatului”. Acest fenomen, caracteristic limbii române și limbilor romanice, este moștenit din limba latină, în care ,,se întrebuințează deseori adjectivul raportat la un substantiv așa fel încât el exprimă, nu o determinare atributivă a subiectului sau obiectului în sine, ci una privitoare la predicat. Adjectivul se referă la un substantiv, dar nu ca o determinare atributivă, ci predicativă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
urme de folosire, un mic corn de ovicaprină, cu o latură aplatizată și cu semne de întrebuințare ca unealtă, și un alt corn mic de cerb bine ascuțit. O piesă din cupru dovedește că acest metal a fost cunoscut și întrebuințat în așezarea eneolitică de la Umbrărești (Tămășeni). Este un ac relativ mare, aflat în stare fragmentară în lungime de 10 cm, ușor arcuit și cu vârful păstrat bine ascuțit. Ceramica abundă în așezare și în mod sigur se producea la fața
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ornamente, plecându-se de la tehnica simplă a barbotinei, a alveolelor și împunsăturilor în pastă, și ajungând la rafinatele modelări de caneluri și incizii desfășurate paralel, în spirale sau cercuri și semicercuri, tangente la cerc, paranteze etc. De asemenea, a fost întrebuințat material colorant dat înainte de ardere, atât culoarea albă, cât și roșul-vișiniu, găsindu-se fragmente ce păstrează o singură culoare, din cele două, dar și fragmente cu ambele culori, roșul fiind încadrat de alb. Plastica din lut este prezentă prin două
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di pi urmă, o au luat-o niște soldați și o au întrebuințat-o la feredeul lor, au aflat 313 stânjeni gospod, iar cu stânjen prost - 318”, reieșind o diferență de 5 unități între cele două unitți de măsură. Asemenea situații se găsesc în numeroase documente, dar exemplele date sunt suficiente pentru înțelegerea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Aflăm cum au fost tăiate pădurile în mai multe rânduri, lemnul rezultat „speculându-l /Suțu/ în folosul său, din care parte au transportat-o la Galați și aiurea”, cum ea „dorea sporirea averii sau măcar să o păstreze, dar dumnealui au întrebuințat toate mijloacele de ruinare și păgubire”. Prin contract scris, Grigore Suțu se angajase să folosească „venitul moșiei Umbrărești pentru a face o casă de piatră /cărămidă/ încăpătoare pe această moșie”, obligație neîndeplinită până la data procesului, deci între 1860-1865, durata lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
văzute de noi. În scopul unei interpretări adecvate a situației ce va rezulta mai jos, am departajat spațiul temporal, de care ne ocupăm, pe perioade și pe ani, în raport de categoria diferită a materialelor documentare pe care le-am întrebuințat în stabilirea reperelor demografice existente în momentul dat și anume: -timpul când încep să apară primele mențiuni de nume scrise ale locuitorilor implicați în acțiuni și acte (zapise, mărturii, cărți domnești și care este între 1601-1650); -timpul când menționările de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comunice „D-lui Gh. Ulise Negropontes, proprietarul grădinilor de zarzavat de pe moșia Umbrărești, că Ministerul de Interne a aprobat introducerea în țară din Bulgaria, prin punctul Giurgiu, muncitorilor grădinari pe care i-a solicitat, cu următoarele restricțiuni: -lucrătorii să fie întrebuințați numai pentru lucrările de grădinarit de pe numita moșie, fără a putea fi strămutați în altă parte; -pe timpul lucrului să fie deaproape supravegheați pentru a nu se deda la propagandă subversivă și să fie feriți de contactul cu lucrători de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din fire de bumbac ori de in, din care părinții noștri aveau valuri împănate cu fire de busuioc, pentru o bună și îndelungată păstrare, sau să mai cultive inul și cânepa în vederea obținerii firelor atât de mult și de divers întrebuințate în gospodăria țărănească, până după primul război mondial, pentru diferitele țesături de casă. Dispariția acestor meserii se datorește implacabilelor transformări ce s-au produs de la o zi la alta, pe care cei în vârstă le resimt nostalgic, pe când cei tineri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru care a fost creată și prin care se prevedea: „1. A vinde în comun recoltele și orice alte producte ale gospodăriei; 2. A cumpăra și exploata în comun orice fel de mașini și unelte; 3. A cumpăra, întreține și întrebuința în comun animale de prăsilă; 4. A asigura în comun recoltele contra grindinei și incendiilor”. Toate acestea au rămas la stadiul dezideratului, căci nici una din cele preconizate nu a prins viață în perioada interbelică, situație pe care o cunosc din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din însuși îndemnul lor, mai ales din partea acelor care veneau de la târgul Ivești. Strigau în gura mare că trebuie să facă și ei asemenea la curtea arendașului cum au văzut că s-au petrecut în aceeași zi la Ivești. Stăruințele întrebuințate de noi, ca preot, și din partea autorităților spre a-i potoli și a fi liniștiți, au fost zadarnice, căci erau în număr considerabil: bărbați, tineri, până și copii care mergeau cu târâșu spre curtea domnului arendaș. Starea spiritelor astăzi este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
metrul. Copil fiind, am văzut cum, atât pentru terenuri, cât și pentru țesături, părinții foloseau vechile unități de măsură: pasul, stânjenul, prăjina, obrațul, cotul, tenchiul de bumbac, sculul de lână, dovadă a menținerii practicilor din generație în generație. Aceste practici, întrebuințate până recent, au avut un efect negativ față de necesitatea însușirii cunoștințelor din științele moderne, mult mai cuprinzătoare și mai exacte. Rostul acestora va fi perceput de sătenii noștri și înțeles destul de târziu. Credem că așa se explică de ce numărul știutorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]