5,591 matches
-
Vameșii adunau taxele orânduite în folosul Domniei de la cei care aduceau în târg diferite obiecte pentru vânzare. La 1674, domnul Dumitrașcu Cantacuzino poruncește acestor funcționari: „pentru poslușnicii și slobozenii Sfintei Episcopii... să căutați să le dați pace, să nu-i învăluiți pentru vamă", iar când vor „aduce pește sau sare, voi să le luați vama"... Strângătorii desetinelor (zăciuiala) de pâne, de vin și stupi cădea în sarcina funcționarilor cunoscuți sub denumirea de desetnicii. În anul 1658, Georgie Ghica, scutind de dări
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dintre proprietari și târgoveții așezărilor din Moldova. Deșugubinarii sau șugubinarii executau și adunau gloabele sau amenzile pentru deșugubine sau crime și erau deosebiți de funcționarii care se numeau globnici: „scriem slugilor noastre care umblați pentru deșugubină prin ținutul Fălciului... că învăluiți satele Sfintei episcopii de deșugubinărie și le faceți destul valu"... scria Radu Voievod într-o carte a sa, din anul 1618, dată Episcopului Mirofan în sprijinul apărării satelor Episcopiei de deșugubinărie. Cartea de protecție era scrisă în termeni drastici: .„să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
potolirea lăcomiei globnicilor intervenea chiar Domnul. În cartea dată episcopului Sofronie pentru scutirea coloniștilor de la Crețești, în anul 1676, domnul Antonie Ruset zice: „Și voi Pârcălabi și Globnici de acel ținut, și Deșugubinari etc. nime întru nimica să nu-i învăluiască (pe coloniști)”... Șeful globnicilor se numea „Vornicu Globnâi": „Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu” - într-o condică din anul 1744. Podvodarii ca și Olăcarii, pomeniți în Cartea lui Ștefan Vodă din 1661, pentru scutirea polușnicilor Episcopiei, sunt des pomeniți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșiile Episcopiei. Vătaji mari erau amploaiații administrativi care se ocupau cu cercetarea certurilor dintre locuitori; prindeau hoții și tâlharii și-i trimiteau la Domnie. Oprindu-i pe deșugubinari și globnici, pe dăbilari și pe vătajii cei mari de a mai „învălui" satele Episcopiei, cartea lui Alexandru Iliașu din anul 1621 - lăsând aceste sate la dispoziția episcopului de Hușiadăuga: „Iară de se va găsi niscai furi tâlhari aceia împreună cu părintele să-i prindeți și la Domnie să-i trimiteți". Poate ei „erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
două cârciume, care să-i... fie pentru ceară cum au fost și la domnii cei mai dinainte „și cu un cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii". În continuare, li se ordonă - uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor - a nu-i „învălui pentru camenă". La 20 septembrie 1633 Alexandru Ileașiu înștiințează și el pe căminari că a scutit de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unde ajungeau fânul, vinul, sarea, gheața, untul. Adică căratul lor. Radu Vodă, în aprilie 16, 1619, ordona, la cererea episcopului Mitrofan, uriadnicului, șoltuzului și pârgarilor din Huși să lase în pace satele și scutelnicii episcopiei și să nu-i mai învăluiască „pentru jold și podvedi și pentru toate câte sunt pe alți locuitori de acolo". Printr-o altă carte, aceiași amploaiați de la Huși erau înștiințați că domnia „s-a milostivit și au dat și au miluit Sfânta Episcopie de acolo cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asupra celor vinovați și se percepeau în bani sau în natură, lucruri, mai mari sau mai mici, după vinovăția acuzatului, dar și după lăcomia globnicului. Miron Barnovschi, în anul 1626, în cartea dată pentru ca să oprească globnicii și deșugubinarii a mai „învălui" satele Episcopiei „cu globele și șugubinele", ca și în cartea lui Constantin Racoviță din anul 1756, pentru scutirea a 12 poslușnici ai Episcopiei, vorbește despre gloabele „isprăvnicești și pârcălăbești". Din documentele consultate, prin poslușnici se înțeleg oamenii venetici, aduși de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Goia, marele vornic al Țării de Jos, date de acesta Episcopiei, document scris cu „o frumoasă caligrafie" de însuși Episcopul. La 16 iunie 1618 Mitrofan scoate de la Radu Vodă o carte domnească către deșugubinarii din ținutul Fălciului pentru a nu „învălui" cu dări satele Episcopiei. La 4 mai 1619 Mitrofan capătă de la Gașpar Vodă un ordin către podvodarii de la Huși să lase în „nesupunere satele Episcopiei": „întru nimică să nu le trageți, nici la podvode, nice dobitocul lor printr-alte sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau lăsate judecății Episcopiei - episcopului ori protopopului -, dar cercetarea faptelor mari, a omorurilor, furtișagurilor și tâlhăriile treceau în cercetarea și globirea amploaiaților domnești, cum rezultă dintr-o carte domnească dată la 1654, în timpul lui Georgie Ștefan Voievod: „.. .să nu-i învăluiți de globe de bătut sau de părături ca să fie în pace, numai de se vor face niscare „morți de om" sau alte „deșugubine" sau „furi" sau „tălhări" de se vor afla... să aveți treabă numai cu aceia"... La 6 ianuarie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
știți că dacă se va strica fântâna apoi capetele voastre vor ști". La 1626, 22 iunie, dintr-o carte în limba slavonă, a lui Miron Barnovschi, erau atenționați globnicii și deșugubinarii Fălciului, urmare a jăluirii episcopului la Domnie, să nu „învăluiască satele Episcopiei cu globele și cu deșugubinele, ci să urmărească numai omorurile". În anul 1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și vecinii Episcopiei „în nesupărare despre angării" și „alte mâncături ale târgului". Dintr-o poruncă a Divanului din Țara de Jos către uriadnicii de Bârlad, urmare a jeluirii părintelui episcop de la Huși, cum că „umblă feciorii voștri prin satele Episcopiei", învăluind „oamenii fără ispravă", li se punea în vedere să dea „învătătură oamenilor voștri să nu umble făcând valu fără ispravă în sate", și, de vor afla „niscare deșugubini adevărate", care să nu „hie menciuni", tot să nu învăluiți nimic, numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satele Episcopiei", învăluind „oamenii fără ispravă", li se punea în vedere să dea „învătătură oamenilor voștri să nu umble făcând valu fără ispravă în sate", și, de vor afla „niscare deșugubini adevărate", care să nu „hie menciuni", tot să nu învăluiți nimic, numai să le scrie într-un catastif și să le aducă la noi; „voi trimite eu oamenii noștri de aici de voi socoti după greșeala lor și li se va face judetu cu dreptate"... Documentele cercetate duc la concluzia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a se executa la acareturile domnești, tot prin angării se realiza. De aceea, în cartea lui Vasile Vodă la 1645, dată către șoltuzii și pârgarii de la Huși pentru apărarea de angării a vecinilor și poslușnicilor Episcopiei, se spune: să nu „învălui la podvode, la olăcării, la teslării sau alte mâncături a târgului"... Gheața era o trebuință a curții domnești, mai ales pe timp de vară și era asigurată de populație tot ca angărie. „Să nu-i învăluiți cu târgu nici la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se spune: să nu „învălui la podvode, la olăcării, la teslării sau alte mâncături a târgului"... Gheața era o trebuință a curții domnești, mai ales pe timp de vară și era asigurată de populație tot ca angărie. „Să nu-i învăluiți cu târgu nici la lucru nici la podvoade, nici să luați cai de olac, nici care de fân, nici la teslărie, nici la gheață, nici la alte lucruri ce sunt pe târg", spunea Vasile Vodă în cartea sa la 1650
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și bunurile pe care le aduceau de vânzare la târg. Pentru scutirea poslușnicilor și a coloniștilor Episcopiei de astfel de dări, Dumitrașcu Cantacuzin, în cartea sa de la 1674, poruncește vameșilor din Huși: „să le dea bună pace, să nu-i învăluiască pentru vamă... din ce s-or aduce să vândă... Iar când vor aduce pește, său, sare, să le ia vamă, precum va fi adetiul"... Cepăria sau cepăritul se numea dreptul pe care îl avea și pe la 1831 Episcopiea de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
punea în vedere că, la scoaterea târgului ca să secere pânea domniei sale, dar și a comișeilor, care vor face fânul domniei sale acolo, la târg, să aibă „a lăsa foarte în pace satele sfintei mănăstiri a Episcopiei. Întru nimica să nu le învăluiți satele Episcopiei la nevoile târgului... ca târgul să-și ridice nevoile cum vor putea"... La 21 iulie 1628 episcopul Mitrofan obține de la domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clar: "vino după mine și nu te uita și nu vorbi cu nimeni, că oamenii de pe aici nu-s bucuroși de oaspeți și nu se poartă bine cu cei ce vin de departe", (7.30-33)120. De aceea Atena îl învăluie într-o ceață care îl face invizibil "nevăzut trecu el prin mijlocul feacilor"121*. Dar deja Nausica, cerându-i să nu o urmărească, anticipase criticile pe care feacienii le-ar fi putut face la vederea lui Ulise în compania ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
surd care îmi dădu fiori". Ceea ce o caracterizează este totodată o antică noblețe și o stare de derăpănare; mobilele sunt disparate, marile fresce "de înaltă clasă"434 sunt pe jumătate șterse. "Fastuoasa părăsire" dă o impresie de nuditate 435. Locuința învăluie subiectul în atmosfera sa sumbră, îl domină și îl închide: "nu mi-era greu să înțeleg că era dintre acele case despre care proprietarul nu putea să se laude că le posedă cu adevărat"436. Clădirea, sufletul ei, ca și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și ar vrea desigur să-i distrugă caseta pe care el o ține lângă el și care reprezintă patria sa îndepărtată cu toate amintirile ei, scrisori, fotografii. De cum își citea scrisorile "Venerina îl vedea parcă sub un nou aspect, parcă învăluit într-o altă atmosferă care îl îndepărta deodată de ea și nota mii de particularități ale firii sale, atât de diferite, niciodată notate mai înainte". El vorbea o limbă pe care ea nu o înțelegea; el avea în inimă, în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
semnificația suspendată, suspendată de sensul pe care Castelul, care ar putea să reprezinte limbajul însuși și fabricarea sa628, l-ar da sau l-ar concede. De unde necesitatea de a lua limbajul drept ceea ce el este, în mod literal și nu învăluit într-o înșelătoare tunică de mătase cu efecte baroce, metaforice, alegorice sau simbolice, Limbajul nu va spune decât ceea ce el este, el ar fi același și cel care îl reprezintă, semnificându-l ar fi semnificatul. Witz-ul vine atunci să spună
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de vechi porțelan striat". Acest cititor și-a creat condițiile pentru a o putea recepta pe Evangeline de Longfellow, o poveste poetică care o prefigurează pe a sa. În aerul călduț al camerei, umbra textului (termenul aparține lui Blanchot) îl învăluie cu o suavă mângâiere. O astfel de primire își va găsi recompensa dincolo de orice așteptare, de vreme ce nu numai că procesele de identificare se vor actualiza, dar, și mai mult încă, este inaugurată povestea unei ospitalități fantastice și minunate a Spirite-ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sociale și grupările reflectate de ele. [...] Există [...] o corelație pozitivă între diversitatea elitelor și instituțiile democratice funcționale. 4) După ce am așezat temelia, am edificat structura și am pus acoperișul, continuă să persiste o «atmosferă» tot mai greu de definit, care învăluie clădirea. Aceasta este formată, desigur, din valori - acceptate sau dominante, stabilite prin consens sau impuse de autoritate -, subiectul preferat al sociologiei moderne [...]. Prin urmare, constituția libertății funcționează în măsura în care o societate este dominată de virtuțile publice”. Concluzia lui Dahrendorf este că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
părți nu au făcut altceva decât să prezinte discursuri nepregătite. Deși Zhou i-a spus lui Ceaușescu înainte de a părăsi România că disputa din jurul discursului a luat sfârșit și că problema ar fi fost rezolvată, de fapt umbra care a învăluit relațiile sino-române din cauza acestei dispute nu a dispărut decât gradual doi ani mai târziu. Plecând din România, Zhou-En-lai a vizitat apoi Albania. în convorbirile cu partea albaneză, liderul chinez a criticat poziția neutră a României, fără a face însă nominalizări
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
totuși lipsește: știm foarte puține lucruri referitoare la instituția care coordona represiunea. Wittgenstein spunea, pe la începutul secolului XX, că „despre ce nu știm nu trebuie vorbit”, iar Kierkegaard, cu aproape un secol înaintea lui, afirma că „nimic nu este mai învăluit în farmec și blestem decât secretul”. Unii dintre foștii „lucrători” ai poliției politice au început să facă dezvăluiri, o parte încredințate și tiparului, însă „amintirile nu pot înlocui izvoarele documentare” (Dumitru Șandru). Un alt istoric, Lucian Boia, punea, acum câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din cadrul grupului. Profilurile psihologice sunt refăcute după declarațiile de la anchetă, după mărturiile celor care le-au fost alături în munți, precum și ale celor care i-au întâlnit întâmplător în acea perioadă. De la început este clar că persoana colonelului Arsenescu este învăluită în legendă. El apare prin ochii celor care-și amintesc de el, precum și din propriile declarații ca un personaj puternic, dar egocentric și arogant, fără a fi însă lipsit de farmec și autoritate. într-un cuvânt: un personaj controversat. Toma
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]