16,963 matches
-
Peter Rosen, Winning the Next War: Innovation and the Modern Military (Cornell University Press, Ithaca, NY, 1991), pp. 148-170. 96. Luându-se în considerare depedența totală a proiectului față de materialele din surse deschise și metodologiile ce, fiind elaborate în mediul academic, sunt cunoscute în țara a cărei birocrație a fost studiată, ne putem întreba de ce această operațiune trebuie efectuată de un serviciu de informații. Evident, nu este necesar, dar eventuala sa plasare într-un centru de cercetare public depinde de o
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
un centru de cercetare public depinde de o serie de factori. Pe de o parte, ar putea fi mai ușor să se recruteze personal pentru un astfel de centru deschis, iar activitatea sa ar fi mai ușor de împărtășit comunității academice. Pe de altă parte, procedurile speciale greoaie ar fi necesare pentru a integra acest material provenit din surse deschise în informații secrete sau pentru a le utiliza în activitățile derulate de serviciile secrete. De exemplu, dacă informațiile au fost necesare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
How the Allies Broke Them (Scribner, New York, 1979); Ronald Lewin, Ultra Goes to War (Hutchinson, Londra, 1978; McGraw-Hill, New York, 1978); F.W. Winterbotham, The Ultra Secret (Harper and Row, New York, 1974). 9. De exemplu, acum există o publicație cu circuit academic, intitulată Cryptologia, care abordează aceste subiecte. 10. Criptanalistul poate fi ajutat de numeroase posibile greșeli de utilizare a unui cifru. De exemplu, procedura germană de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial de repetare, la începutul fiecărui mesaj, a unei
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a redactat o serie de studii privind industria petrolieră sovietică, anticipând că, până în 1985, producția va scădea la opt-zece milioane de barili pe zi, iar Uniunea Sovietică va importa între 3,5 și 4,5 mb/zi. Experții din mediul academic și de afaceri s-au arătat sceptici față de aceste rezultate, care într-adevăr s-au dovedit a fi departe de realitate. În anii ’80, producția de petrol sovietică a stagnat sau s-a apropiat de 12 mb/zi. Pentru o
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
CIA, Victor Marchetti și John D. Marks s-au referit într-un mod critic la un program de antrenament pentru poliție, care se desfășura în Sudul Vietnamului; oricum, cea mai mare nemulțumire a lor este legată de implicarea unei instituții academice, și anume Michigan State University, într-un program secret. Victor Marchetti și John D. Marks, The CIA and the Cult of Intelligence (Knopf, New York, 1974), p. 234. 7. Secțiunea 660 a Legii privind asistența externă din 1961, amendată în 1974
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
serviciilor de informații. Unul dintre principalele proiecte de lege se referea la înființarea unei structuri centralizate de analiză, care să coordoneze toate instituțiile de analiză din cadrul comunității de informații. În plus, noul centru de analiză, creat după modelul unei structuri academice, ar fi independent de celelalte componente operative din cadrul comunității și de instituțiile guvernamentale ce reprezintă factori de decizie în stat. Potrivit președintelui Comisiei pentru activitatea de informații din cadrul Camerei Reprezentanților, congresmenul Dave McCurdy, reorganizarea a avut ca principal scop „crearea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
că Războiul tăcut este doar un mic aperitiv... În schimb, diferențele fundamentale de acquis conceptual/teoretic dintre democrațiile vechi, în special cele anglo-saxone, unde încă din anii ’70 a existat o anumită transparență în relația servicii de informații - decidenți - public (academic sau larg), și restul statelor, în special tinerele democrații, unde abordarea problemei informațiilor de securitate a fost multă vreme interzisă, apoi parțial revendicată de incursiunile istorice pe cazuri de spionaj, defectori sau abuzuri ale structurilor interne de contrainformații profilează un
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
față, cum ar fi emergența principiului nevoii de a împărtăși informațiile (need to share, complementar, și nu contrapus față de need to know), formele de networking intraservicii, intraguvernamental sau între autorității naționale (politice, de informații) și alte segmente ale societății (private, academice). În prelungirea acestor limitări, apare relativ încifrată unui nespecialist - mai ales neamerican - secvența tematică dedicată controlului legislativ și al societății civile asupra serviciilor de informații, chiar dacă exemplificările includ și o paralelă SUA-Canada. În finalul capitolului, o parte relativ lungă (pp.
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
se datorează la M. mai mult autoexigenței decât aspectelor ținând de conjunctură sau oportunitate, căci autorul se afirmase atât în spațiul publicisticii literare, cât și în acela al cercetării de specialitate. Cu articolele, cronicile, comentariile și studiile apărute în reviste academice sau ale Uniunii Scriitorilor, precum și în volume colective (Literatura română contemporană, vol. I: Poezia, 1980, Dicționarul scriitorilor români, I-IV, 1995-2002, ș.a.) cercetătorul avea posibilitatea de a-și alcătui câteva cărți substanțiale și expresive, iar aparatul critic al edițiilor pe
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
scriitorul, care se vedea ca ,,un imens strigăt din mulțime către omenesc”, lansează în ,,Cruciada românismului” (1935) o Scrisoare deschisă Omenirii, urmată de Pentru cea mai tânără generație, un pamflet îndreptat împotriva ,,culturalului” confiscat și sufocat de spiritul social și academic. Numele lui mai poate fi întâlnit în ,,Sfarmă-Piatră”, ,,Porunca vremii”, ,,Progresul”, ,,Munca literară și artistică”, ,,Fapta”, ,,Vremea”. Debutase deja editorial în 1933 cu Cele dintâi știri despre Victor Valeriu Martinescu (Curriculum vitae sau Lupta cromosomică dintre inspirație și realitate). Grupajul
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Universul cărții”, 2000, 7; Nicolae Rotund, „Opera lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu, TMS, 2001, 3; Teodor Vârgolici, G. Călinescu într-o remarcabilă ediție, ALA, 2001, 578; Liviu Grăsoiu, Binemeritat omagiu, LCF, 2002, 3; Teodor Vârgolici, G. Călinescu în ediție academică, ALA, 2002, 611; Cornelia Ștefănescu, O carte rescrisă, RL, 2002, 21; Cristina Balinte, „Ériger une République souveraine, libre et independante”, „Synthesis”, 2002; Michel Niqueux, „Ériger une République...”, „Revue russe” (Paris), 2003, 3. Al.S.
MIHAILA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
ulterior sunt aici deja formulate. Mai târziu, scriind la sfârșitul vieții sale Reconsiderațiile (adică Retractationes), Augustin va încerca să limiteze semnificația pe care filosofia ar fi avut-o în aceste opere. Acestea sunt: un dialog în trei cărți, Contra Filosofilor Academici (Contra Academicos), care combate scepticismul acestora și susține că nu îi este negată omului cunoașterea adevărului; o carte despre Viața fericită (De beata vita), care demonstrează că adevărata fericire constă în cunoașterea lui Dumnezeu; două cărți Despre ordine (De ordine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
impus ca un comentator avizat al fenomenelor observate, ca un teoretician al mișcării liberale, ca un susținător inflexibil al modernizării, iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje”, contraziceri interne ori rătăciri), la dezbateri duse în paginile publicațiilor, pe teme ale actualității ori ale istoriei noastre politico-culturale, și-
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
ministru și ministru de Externe, iar din decembrie 1870 - președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de Interne. Din martie 1871 nu mai îndeplinește înalte funcții ministeriale. Va ocupa însă fotoliile de deputat, senator, vicepreședinte al Senatului. Membru al Societății Academice Române (secția științe naturale) din august 1874, își ține discursul de recepție (despre Ion Câmpineanu) în martie 1880. Își mai spune o dată cuvântul într-o chestiune politică, pronunțându-se pentru neutralitate, în broșura, nesemnată, O cugetare politică, redactată cu prilejul
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
rezultat al presiunilor politice ale capitaliștilor români de a menține o rată a profitului superioară printr-o relație privilegiată cu statul și prin limitarea concurenței capitalului străin. Ideile lui Nicolae Manoilescu în această privință nu au fost doar simplă activitate academică, ci au stat la baza unor politici ale statului român și au fost atât de convingătoare, încât, în forme specifice, au fost reluate inclusiv în politicile de dezvoltare naționalistă ale comunismului. Vom vedea în continuare că și în tranziția postcomunistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a societății propriile problematici, mai puțin sau deloc legate de dezvoltare, de modernizare și de apropierea de lumea occidentală. Este, nu în ultimul rând, un exemplu de mecanisme diferite de finanțare a funcționării unei elite esențiale a lumii dezvoltate, elita academică. Printre altele, obiectivul postcomunismului era acela de a construi noi tipuri de elite - noi în raport cu fost lume comunistă - și de a găsi mecanisme specifice de asigurare a resurselor necesare funcționării. Problema postcomunismului românesc - și nu numai - era că, pornind de la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ai fostei Securități care, prin șantaj și manipulare, au reușit să ocupe poziții prioritare atât în economie, cât și în sistemul politic al postcomunismului. Această ideologie cotidiană mitologică a postcomunismului a fost teoretizată și i-a fost asociată toată greutatea academică a sistemului occidental de cunoaștere. În privința României, succesul de public al acestei ideologii teoretice a fost deplin, el penetrând nu numai mass-media, dar și discursul academic și, prin intermediul acestuia, pe cel politic. În realitate, o asemenea societate, cum este cea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cotidiană mitologică a postcomunismului a fost teoretizată și i-a fost asociată toată greutatea academică a sistemului occidental de cunoaștere. În privința României, succesul de public al acestei ideologii teoretice a fost deplin, el penetrând nu numai mass-media, dar și discursul academic și, prin intermediul acestuia, pe cel politic. În realitate, o asemenea societate, cum este cea din modelul simplu al comunismului, și o tranziție, precum cea din modelul simplu al tranziției postcomuniste, nu pot exista și nici nu au existat vreodată. Societățile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
restrânge doar la economie, ci influențează întregul spațiu social, de la relațiile de familie la modelele de locuire, de consum și de petrecere a timpului liber. Și-a dezvoltat o ideologie proprie, pe care o promovează cu consecvență, atât în mediul academic, cât și în cel cotidian. A devenit un important factor de presiune asupra mediului politic, dovedindu-se capabil să influențeze reformele coordonate politic, să modifice cadrele normative ale economiei și vieții sociale și să-și trimită reprezentanții în cele mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
funcționează el în societatea și economia românească. Iar la dezbaterea devenită, în context, dezbatere publică centrală a competiției pentru puterea politică, au fost implicate nemijlocit toate sursele majore de mesaje și legitimare potențială - de la politicieni și opinia publică până la comunitatea academică -, atât românești, cât și internaționale. Problema capitalului românesc și a noii clase de capitaliști români a devenit principala preocupare a unor centre politice - de tipul Comisiei Uniunii Europene, Departamentului de Stat al SUA, OCDE etc. - ale comunității internaționale de afaceri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politicienii occidentali, cât și grupurile de afaceri internaționale dispun de vaste rețele de organizații ale societății civile, dublate de rețele mass-media, problema capitalismului românesc a devenit problema centrală a confruntării politice și ideologice din România, utilizând și influențând semnificativ activitatea academică, considerată de toată lumea o sursă importantă de legitimare ideologică și politică. Toată această vastă activitate s-a răsfrânt asupra concepției cotidiene cu privire la noul capitalism românesc, iar concepția cotidiană a trimis puternice reflexe înapoi, în mediile care i-au fost surse
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dur” construit în jurul câtorva afirmații cu caracter fundamental. Ele se referă la: (1) O continuitate esențială între elitele fostei societăți comuniste și elitele noii societăți capitaliste, primele fiind capabile să se transforme în ultimele, mai ales prin valorificarea a ceea ce academicii numesc „capital cultural” și „capital social” - adică, pe de o parte, datorită unei educații mai apropiate de cea a noii lumi capitaliste, iar pe de altă parte, datorită unor rețele de relații formale și informale extinse atât în societatea românească
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
complotat împreună la jefuirea atât a statului, cât și a populației. Mai mult, acest tablou al concepției cotidiene este puternic susținut de discursul politic - atât intern, cât și internațional - referitor la „corupția” din România, considerată excepțională, cât și de discursul academic, în rarele cazuri în care acesta există. Întreg acest tablou a fost sintetizat în doar două fraze de fostul șef al serviciilor comuniste românești de spionaj, în 2005: O privatizare prost concepută a permis unui mic număr de prădători din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să jefuiască cele mai valoroase avuții ale României. Această tâlhărie susținută guvernamental a produs un sistem economic de tip mafiot care a pătruns în toate colțurile țării și îi amenință stabilitatea (Pacepa, 2005). El este continuu confirmat atât de lumea academică, cât și de specialiștii instituționalizați care asigură legătura dintre aceștia și lumea politică. Iar cele două grupuri se susțin reciproc, similiaritățile de discurs fiind ușor de remarcat. De exemplu, un academic de renume, profesorul universitar Sorin Antohi, sintetiza într-un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Pacepa, 2005). El este continuu confirmat atât de lumea academică, cât și de specialiștii instituționalizați care asigură legătura dintre aceștia și lumea politică. Iar cele două grupuri se susțin reciproc, similiaritățile de discurs fiind ușor de remarcat. De exemplu, un academic de renume, profesorul universitar Sorin Antohi, sintetiza într-un interviu acordat unui cotidian român o întreagă teorie cu privire la noua clasă a capitaliștilor români: La noi, ... noii îmbogățiți au mai curând credite pe care nu le vor rambursa niciodată, obținute de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]