9,323 matches
-
secolul al IV-lea, după cucerirea statului, se trece de la "orice război este injust" la "există războaie juste" și de la "orice imagine este idol" la "există imagini venerabile". Teodosie și Iustinian, în secolele al V-lea și al VI-lea, accentuează, sub acoperirea antiudaismului, recursul la iconografia cu caracter păgân și toate vechile trucuri de captare prin imagini a maselor. Căci erau războaie de dus împotriva păgânilor iar pentru a reuși în război, e nevoie de soldați și de imagini. Acel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
corespondentă, biserică, stat sau partid, când mesajul de Mântuire sau de Revoluție (echivalent profan al împărăției de o mie de ani) se propagă în afara perimetrului intelectual în care a luat naștere, practicile legate de imagine reintră în scenă și se accentuează. Ca și cum trecerea la practică i-ar obliga pe susținătorii doctrinei să satisfacă libidoul optic al vulgului. Să sporească partea oamenilor în divin, a tradiției în inovație, a greutății imaginilor în grația semnelor. Împotriva clerului știutor de carte, ordinele călugărilor cerșetori
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sau biologice ("tot ce s-a născut merită să piară"). Pentru a o confrunta cu o simplă problemă de generație tehnologică. Simplism care nu se înțelege de la sine, și din ce în ce mai puțin. Tehnica avansează ștergându-și urmele și cu cât își accentuează controlul cu atât se ascunde mai mult pe sine. Pe măsură ce crește stăpânirea noastră asupra lucrurilor, scade aptitudinea noastră de a stăpâni, fie și prin inteligență, însăși această stăpânire. Arheologia audiovizualului ar putea să înceapă foarte bine cu focul și umbrele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
e mai rezervată. "Dumnezeu l-a creat pe om după imaginea sa și nicio mașină omenească nu poate fixa imaginea lui Dumnezeu" (Leipziger Anzeiger, 1839). "În pictură, spune Delacroix, spiritualist convins, spiritul vorbește spiritului, iar nu știința științei." Dublu sacrilegiu, accentuează Baudelaire, fiindcă această copie servilă a naturii "jignește în același timp divina pictură și sublima artă a actorului". Că poate să se joace comedia și în studiouri, nu numai în ateliere nu era încă un lucru evident, iar poetul ridicat
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca și televiziunea însăși (căci a o critica înseamnă a critica publicul pentru care e făcută). Cum spunea Walter Cronkite la sfârșitul fiecărui jurnal: "And that's the way it is". Cum ar putea să fie altfel? Dacă trebuie să accentuăm: nu limbajul este fascist, ci vizualul. El îndreaptă obiectivul spre cei care au cea mai mare vizibilitate, confirmând astfel puterea celor care o au deja, dar această redundanță evacuează supapele posibilităților și distanțarea simbolică de lege. Prezentului pur nu i
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Cosmopolitismul combină valorizarea diferenței și a alterității cu efortul de a concepe noi forme de autoritate politică ce depășesc statul-națiune"52. Universalismul pleda în favoarea ideii că alții au aceeași valoare. Naționalismul căuta să dizolve diferențele în interiorul granițelor prin norme uniforme, accentuînd diferențele față de exterior. Dacă universalismul și naționalismul se bazează pe principiul ori una, ori alta, cosmopolitismul se bazează pe principiul și una și alta. Străinul nu este numai periculos, dezintegrator etc., ci unul care poate îmbogăți pe alții din multe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
înseamnă o societate care produce mai puțină sărăcie și excludere socială și are capacități de a le preveni; evitarea discriminării între "cei mai puțin săraci" și "cei mai săraci" politica socială centrată excesiv pe ajutorarea "celor mai săraci" riscând să accentueze excluderea acestora; scoaterea din sărăcie prin oferirea de oportunități (centrarea pe "reducerea sărăciei" înseamnă menținerea problemei sărăciei...); principiul eliminării disparităților social-economice, fapt care necesita o radiografiere sociologică a comunităților; îmbinarea politicii economice cu cea socială (economia să fie organizată în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu este nimic în neregulă cu acest concept, ci cu diferitele roluri (mai ales politice) în care gândirea l-a consacrat. Capitolul I Avatarurile unui concept. Perspective de definire a ideologiei În cele mai multe rânduri, perspectivele conceptuale orientate înspre problema ideologiei accentuează conținutul negativ pe care acest termen îl poartă cu sine peste tot acolo unde se insinuează. Este, până la un punct, o imagine de înțeles, dacă avem în atenție realitatea istorică a secolului trecut, una despre care s-ar putea spune
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
această înțelegere a conceptului de ideologie reprezintă o moștenire recuperată pe urmele gândirii marxiste 79. Aceasta întrucât, deși a denotat, inițial, o "știință a ideilor", Karl Marx și Friedrich Engels au fost cei care, prin lucrarea lor Ideologia germană, au accentuat deturnarea sensului termenului inițiată de Napoleon -, transformându-l într-unul polemic. Orientându-și abordarea împotriva gânditorilor neohegelieni, Marx a conferit ideologiei caracterul de a produce o imagine răsturnată asupra realității 80. În acest punct trebuie specificat că, în diferitele stadii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
raportăm la realitatea socială. Cu alte cuvinte, în loc să o transformăm într-un adversar al cunoașterii sociale, putem să o utilizăm ca pe un instrument în cadrul acesteia, trecând în plan secundar funcțiile sale de distorsionare a realității sau de disimulare și accentuând asupra celei pozitive, de integrare. În definitiv, și teoreticienii situați pe pozițiile radicale ale sociologiei cunoașterii recunosc existența unei legături între pozițiile epistemologice și dezbaterile ideologice, revendicând, din această perspectivă, necesitatea unei examinări mai profunde a faptului că teoriile cunoașterii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
deformare a cunoașterii noastre cu privire la realitatea socială. Tocmai aici regăsim, spre exemplu, originea tendinței de a rejecta, în permanență, probleme precum cele legate de coordonatele și elementele imaginarului. Încercările de "reabilitare" a studiului acestuia ca modalitate proprie cunoașterii sociale au accentuat, pe de o parte, a importanței intenției de a conferi explicații prin apel la raționalitatea subiectivă, care se deosebește de cea obiectivă prin faptul că avem de-a face cu anumite credințe sau comportamente caracterizate printr-o inadecvare în raport cu ceea ce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care le aduce în atenție o asemenea diferențiere dar păstrând rezerva față de considerațiile care susțin că gândirea utopică este perfect inocentă trebuie să observăm că acest caracter "realist" al utopiei (la care, în mod aparent, cei mai mulți nu se așteaptă) este accentuat chiar de problema raportului pe care ea îl are cu ideologia. Este ceea ce a încercat să evidențieze, într-o perspectivă devenită clasică și de neocolit în analiza ideologiei, Karl Mannheim, cel care a ilustrat relația dialectică dintre aceste forme fundamentale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
utopiei și "pozitivarea" ideologiei Inițial plasate în domenii diferite ale gândirii umane, ideologia și utopia au devenit elemente ale discursului specific filosofiei și teoriei socio-politice, chiar dacă aceasta așa cum am văzut în cazul lui Mannheim nu a făcut uneori decât să accentueze ambiguitatea conceptuală a celor două figuri centrale ale imaginarului social. Nici diversele perspective de analiză a raportului dintre ideologie și utopie nu pot revendica o explicitare riguroasă a semnificațiilor pe care acestea le dețin și, implicit, nici a rolurilor pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dialectice, generatoare de progres al gândirii. Din punctul meu de vedere, putem depăși această înțelegere asumând o critică a utopiei în termenii situării acesteia dincolo de realitatea socială prezentă și preluând din concepția lui Ricoeur semnificația fundamental socio-culturală a ideologiei, care accentuează asupra funcției sale de integrare. Ideologia este conectată la realitate, chiar și atunci când o distorsionează pentru a legitima autoritatea. Dar ideologia este în mod intrinsec, primar conectată la realitate pentru a conferi identitate membrilor unei comunități, și, prin aceasta, comunității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
doar că, în cadrul social, oamenii au, de regulă, un comportament cooperant, ci și că ei au atitudini reciproce față de anumite stări intenționale, precum sunt credințele, dorințele sau intențiile. Searle acceptă că putem vorbi și de existența unei intenționalități individuale, dar accentuează asupra ideii că intenționalitatea colectivă nu poate fi redusă la cea individuală. Avem de-a face, astfel, cu o respingere a principiilor individualismului metodologic, discutate în prima secțiune a acestui subcapitol și, prin urmare, cu o afirmare a unui principiu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cele ce urmează mă voi referi la modelul interpretativ de analiză a ideologiei. 3.1.2. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei Premisele conturării unui model cognitiv de analiză a ideologiei la nivelul teoriei sociale și politice recente care să accentueze asupra unei abordări interpretative au fost anunțate de studiile realizate în ultimele decenii ale secolului trecut. Acestea au survenit pe fondul constatărilor referitoare la conte stabilitatea conceptului de ideologie, aspect care fusese evidențiat de majoritatea demersurilor specifice teoriei critice. Unul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
programatică, așa cum și-au reprezentat-o, de altfel, și cei mai mulți teoreticienii sociali și politici, ci influențează acțiunea umană prin intermediul practicilor cotidiene. Este interesant de remarcat, în acest punct, că anumite modalități de înțelegere a ideologiei din zona teoriei politice au accentuat asupra îmbinării, în zona limbajului ideologic, a unor niveluri diferite ale gândirii umane. Considerată a fi o "formă de gândire implicată" sau de "gândire cu tendință", ideologia reunește nivelul "protologic" cu cel "paralogic" al gândirii, ea deturnând instrumentele și operațiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
obiecte sociale de studiu ale teoriei economice, care, abordând societatea ca pe un "întreg", deține capacitatea de a le explica adevăratul caracter. Teza integrării negative reapare, ulterior, în demersurile epistemologice de separare a teoriei politice empirice de teoria politică normativă. Accentuând asupra necesității de a dezvolta studiul politicii prin intermediul unei metodologii care presupune verificarea sau falsificarea ipotezelor, teoria politică empirică asumată de curentul behaviorist în perioada postbelică plasa ideologia în contextul abordărilor valorizatoare (și, prin urmare, neverificabile) care aparțin teoriei politice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceasta le deține într-o epocă în care trebuie să-și asume "condiția postmodernă"432, un teoretician al socialului precum Anthony Giddens consideră că este mai indicat să ne raportăm la lumea contemporană ca la una a "modernității radicalizate"433, accentuând în același timp asupra prefigurării la orizont a societății postmoderne. De altfel, atât filosofia, cât și teoria socială și politică înseși par să fie puse în fața unei provocări ca și celelalte sfere ale cunoașterii umane din moment ce o serie de gânditori
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și a dispersat energia emoțională din lume la nivelul litaniei, al liturghiei, al sacramentului, al edificiilor, al artelor. Ideologia a permis acestor energii să fuzioneze și le-a canalizat înspre politic"447. De altfel, anunțând obiectivele investigației sale, Daniel Bell accentuează că analiza sa se dorește a fi, înainte de toate, o examinare sociologică a rolului pe care l-au avut intelectualii angajați în lupta ideilor. În acest sens, ideologia este plasată într-un context socio-istoric particular și concepută ca un sistem
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
potrivit căreia teza "sfârșitului ideologiei" presupune o renunțare la discursul moral și înlocuirea sa cu unul pragmatic, aceasta este în opinia lui Bell un rezultat al confuziei dintre filosofia politică și ideologia politică. Din moment ce numai "sfârșitul" celei din urmă este accentuat, critica respectivă nu își are rostul 456. Cu referire la înțelegerea critică a teoriei sale ca un instrument al Războiului Rece, făcută din perspectiva unei echivalențe morale între discursurile "intelectualilor sovietici" și cele ale "intelectualilor NATO", aceasta este considerată de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a conceptului care să repună în discuție și alte asumpții ale gândirii moderne. Reiterând plasarea conceptuală a ideologiei într-o zonă a intersecției dintre problemele aparținând domeniului cunoașterii și cele specifice exercitării puterii și deci sferei socio-politice aceștia din urmă accentuează necesitatea renunțării la critica iluministă a acestui concept. Cu această ocazie, ceea ce era apanajul "negativului" ajunge să fie înțeles în alți termeni. Se acceptă, bunăoară, că eroarea cu care ideologia a fost adeseori asociată este eterogenă din punct de vedere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
delimitez conceptual acest fenomen procesual, pe dimensiunile sale economică, politică și socio-culturală, scopul fiind acela de a demonstra că tendințele accentuate astăzi de reafirmare a problemelor identitare sunt, de fapt, tendințe specifice procesului globalizării, în esență un proces socio-istoric dialectic. Accentuez, de aceea, asupra înțelegerii globalizării ca expansiune a societății la scară globală, caracterizată prin interconexiuni economice, politice și socio-culturale (care rezultă din această expansiune), prin revirimentul tendințelor etnonaționaliste și fundamentaliste, cât și prin transferul acestui proces din planul empiric în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
putem vorbi de relații inter-naționale atâta vreme cât elementele principale între care acestea au fost stabilite, începând cu epoca modernă adică statele-națiune sunt astăzi depășite? Sunt întrebări la care teoria socială și politică a postmodernității încearcă să răspundă. Dar răspunsurile care ar accentua în continuare calitatea de unitate primară a statului-națiune în studiul acestor interdependențe globale trebuie să ia în considerare, în mod necesar, o logică multicauzală, iar nu una lineară. Atunci când vorbim de globalizare, ne referim în primul rând la aspectul economic
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Europa secolelor al XV-lea al XVI-lea, continuă cu "faza incipientă", ce ține până în preajma anului 1870, trece apoi printr-o fază în care are loc "formalizarea internațională și implementarea în spațiul social a ideilor despre umanitate" (1870-1920), se accentuează apoi într-o "fază a luptei pentru hegemonie" (1920-1960) și atinge, în final, o "fază de incertitudine"505. În această ultimă etapă ne aflăm astăzi; este vorba de o fază a procesului socio-istoric al globalizării în care societățile naționale, privilegiate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]