6,618 matches
-
189741, în plină desfășurare a afacerii Dreyfus, primind o educație bilingvă ca urmare a frecventelor deplasări între Paris și Magdeburg. Această dublă cultură o face să fie, asemenea Mariei, atipică. O înzestrează cu o mare independență a spiritului. Încă din adolescență, Clara se descrie ca fiind o răzvrătită și protestează împotriva libertăților care le sunt acordate bărbaților, dar refuzate femeilor. Ea și prietena sa Lisbeth, și ea de origine străină, iau în derâdere obediența demoazelelor alături de care urmează cursurile private ale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
impetuos și excentric, părăsește domiciliul conjugal în 1913, când Anaïs nu avea decât zece ani. Din acea zi, fetița începe să-i scrie acestui tată deopotrivă adorat și detestat scrisori care se vor transforma treptat în jurnal intim. În perioada adolescenței, fragila Anaïs cucerește mai mulți bărbați, însă flirturile ei rămân mereu caste și romantice. Cu vărul său Eduardo Sanchez, "prima pasiune adevărată a vieții mele"102, tânăra nu comunică decât prin cuvinte. În timpul petrecut împreună, cei doi adolescenți discută despre
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai ales, la care face referire Leslie, joacă, pe planul moravurilor, un rol eliberator. Căci el își propune, mergând pe linia lui Sigmund Freud și devansându-l pe Herbert Marcuse, să pună în lumină traumele provocate de interdicțiile sexuale din adolescență. El propovăduiește neobosit propășirea neîngrădită a individului, instaurarea unei societăți non-represive, hedoniste. Un rol emancipator? Se prea poate. Însă era necesar, după cum subliniază William Styron de-a lungul narațiunii sale, ca aceste învățături ale lui Freud și Reich să nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
totuși, "nu s-a intervenit niciodată". Cu toate acestea, Dominique Desanti trebuia să fie atentă cum se comportă. Ca toți militanții și mai ales militantele, practica o autocenzură care "avea în vedere și cele mai mici detalii". Deși fuma din adolescență, nu-și aprindea niciodată țigara în tribunele congreselor sau conferințelor. Avea grijă ca la orice intervenție ținuta sa să fie decentă, "îngăduindu-și totuși să poarte pantaloni". În Partidul Comunist Francez, nici nu încăpea vorbă să fii, la propriu ca
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
interpretează jocul acesta amoros în termeni de "bun" și "rău", nici măcar în termeni de "adevărat" și "fals", ci în termeni de "timp". Flirtul le apare tuturor ca o educație sentimentală, ca un joc educativ caracteristic unei anumite perioade a vieții, adolescența. Fenomenul este atât de evident, încât transpare și în limbajul, imaginile și senzațiile asociate flirtului. Chiar dacă încă se tem de derapaje, părinții nu mai vorbesc de "vină" sau de" cădere în păcat", cuvinte cu o pronunțată conotație morală, ci de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Nu mai au carapacea copilăriei, dar nu o au încă nici pe cea a vârstei adulte. Părăsesc universul ocrotit și lipsit de griji, "paradisul înverzit al iubirilor copilărești", fără să fi dobândit încă siguranța liniștită a "celor mari". Pentru ei, adolescența se dovedește a fi mai curând "vârsta nătângă", decât "vârsta fragedă" sau "vârsta ingrată". Deoarece păstrează în minte scenele toride și obligatoriu perfecte ale seducției sau săruturilor din filme, cei lipsiți de experiență se simt mai stângaci ca oricând. Desigur
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Astfel, normele grupului de similitudine întăresc valorile religioase. Pe de altă parte, atitudinile și comportamentele sexuale influențează implicarea religioasă, așa încât limitările religiei asupra tinerilor care și-au început activitatea sexuală au ca efect diminuarea implicării religioase. Tinerii caută, la vârsta adolescenței, un cadru valoric adecvat proiecției propriei vieți, un cadru care să încorporeze atât dorința lor de a se simți bine și de a experimenta viața sexuală, cât și recunoașterea emoțiilor puternice pe care le provoacă viața sexuală și a responsabilităților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
seama cine conduce, de fapt, jandarmeria. Casa familiei Ch. este cît se poate de modern mobilată, atît de modern, încît pare că se află în cu totul altă lume decît casa familiei B, care seamănă cu un interior din romanele adolescenței noastre. Pînă una, alta, povestesc familiei Ch. pățania mea cu intrarea în Franța fără viză pe pașaport. Nu de altceva, dar știu din experiența prietenilor că autoritățile franceze sunt extrem de severe în privința respectării sejurului pe teritoriul lor. La ieșirea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cimbrul ei neprețuit care face să mă regăsesc sub soarele Mediteranei ori de cîte ori gust din mierea lui parfumată! ................................ În schimb, cîte locuri nu numai lipsite de verdeață, dar și de apa vieții există pe lumea asta! Încă din adolescență, cînd am citit pentru prima dată Pămîntul oamenilor de Saint Exupery, imaginea acestei lumi aride a deșerturilor mă cutremura. Revin, ori de cîte ori mă bate gîndul să mă plîng de ceva, la partea unde vorbește despre beduinii invitați să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
că relația dintre noi se derula pe un câmp minat și amândoi căzusem, mi-am dat imediat seama, în mrejele Securității. Copilăria mea solitara mă forțase să-mi găsesc refugiul în cărți și în natură că într-un poem. Emoțiile adolescenței și-au lăsat o amprentă puternică asupra vieții mele. Am fost prinsă într-o capcană cumplită și toate acestea din cauza unui curent magic pe care-l descopeream pe fiecare dintre paginile lecturilor mele: Agenta X, Agenta blondă etc. Mitul pătrunsese
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mea, încât am sfârșit prin a ceda rugăminților lui Emil și m-am complicat în aventură ce avea să urmeze. Lăură încerca zadarnic să se disculpe, căci ea era produsul acelei literaturi senzaționale care îi sfâșiase copilăria , dar mai ales adolescență. Poate că unicul simptom al unei iminențe schimbări în viața ei era unul negativ. După nenorocitul ăla de scenariu al Securității, Lăură nu mai avea nicio scăpare. De prof nu mai putea scăpa, era constrânsa că printr-un contract. Urma
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cu foarte puțin timp înainte de căderea regimului comunist. Avea să asiste în curând, la întoarcere chiar, fără niciun regret (regretele aveau să apară mai tarziu) la prăbușirea unui sistem politic draconic, dar care ne marcase copilăria și mai ales adolescență. Dacă în viața publică cei mai mulți dintre noi erau comuniști, membri de partid cu sau fără voia lor, în viața particulară cei mai mulți dintre securiști aveau convingeri liberale - fapt ce prevedea de pe acum multiplele dezertări spre dreapta. Lăură nu era
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
o comparație între două lumi dintre care doar una fusese văzută de mine direct, cu proprii ochi. Fără îndoială că îmi amintesc multe lucruri de atunci, dar unul mi-a rămas cu deosebire în memorie. Copilăria și o parte a adolescenței mi le-am petrecut la țară, într-un mediu în care imaginea despre o altă țară și oamenii ei nu se formează pe baza unor informații serioase, documentate, aflate în cărți scrise de specialiști etc., ci pe baza unor frânturi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
importate din Uniunea Sovietică, adică de la ruși. În felul acesta s-a format în mintea țăranului român și nu numai a lui imaginea rușilor ca popor agresiv, cu privirea mereu îndreptată spre bunurile altora. Eu mi-am trăit copilăria și adolescența într-un asemenea mediu, și de aceea am fost destul de mirat când am vizitat prima oară Moscova și Leningradul. Orașe mari, clădiri monumentale, muzee și așezăminte de cultură de dimensiuni impresionante și multe altele care se aflau în totală opoziție
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a anului 1989. Apoi, ieșirea neașteptată din malaxorul destinului implacabil (de dascăl rural), trasat, mult timp Înainte, cu o precizie de-a dreptul fatidica. Totodată, a Însemnat plecarea mea la studii În lumea liberă, ceea ce - În varianta de aspirație, pe parcursul adolescenței ceaușiste - ar fi adus mai degrabă cu visul delirant al unui individ retardat psihic decât cu aspirațiile legitime ale unui om normal. Cumplit mi se pare astăzi că, În răsturnarea benefică de soarta a acestor treisprezece ani, eu personal nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
tatălui său În 1948 și În anii următori. Și influențele erau altele. Și profesorii dar și presa. Ioanid Romanescu, a cărui poezie Sandu Tăcu Malin o adoră, Își explică astfel talentul literar constatat după lecturarea versurilor rămase din copilăria și adolescență celui plecat acolo unde avea să ajungă mai apoi și emulul: ,,Eu, unul, nu am aflat altă explicație decât susținerea unei dotări naturale prin educația și deschiderea spre artă, manifestate În familie. Însuși tatăl său fiind poet (mai puțin cunoscut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să-și facă simțită vocea după ce, În decembrie 1989, și-a făcut simțit curajul. Întotdeauna, În poezie, se Întâmplă ceva ciudat”. Liviu Antonesei concluzionează și chestionează totodată: ,,Rimbaud n-a mai scris de la 18 ani. Labiș a murit spre sfârșitul adolescenței. Aurel Dumitrașcu s-a pierdut când Începuse să-i surâdă puțin norocul. O mulțime de poeți și-au pierdut mințile sau viața spre ieșirea din tinerețe. Și e vorba de cei mai mari. Alexandru Malin Tăcu a tăcut exact În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ce lume de copii! Ioane dragă, În amintirea unui spirit curat și gingaș. Iași, 20 mai 1993 Sandu Tăcu” * În ,,Graiul Românesc” de la Iași un condei avizat, Sebastian Drăgulănescu scria: ,, Cine ar voi să recunoască zeiescul chip al copilăriei și adolescenței poeziei l-ar găsi, fără Îndoială, În ,,Călătorul profund”, cartea poetului Alexandru Malin Tăcu; din 1986 și până azi, si de azi până la sfârșitul timpului, el are și va avea mereu 17 ani: ,,Copilul face poezii Începând cu razele -/ Sufletul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
microscoapelor, Sensul celest, Elegie, A ieși de sub timp, Am trecut peacasă, Murise Alexandru Ț, Binomul lui Newton, Codrii. Mi-au plăcut ce deosebire poeziile cu elemente sau aluzii autobiografice și asta nu pentru că mă regăsesc În ele În măsura În care copilăria sau adolescență evocate ne-au fost comune, ci pentru că sunt pur si simplu frumoase. În această ordine de idei, am fost mișcat să mă aflu printre cei evocați de tine, mai ales că de la o vreme credeam că m-ai uitat. Eu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o generatie care acum apare, Începe să-și facă simțită vocea, după ce, În decembrie 1989, și-a făcut simțit curajul. Întotdeauna, În poezie, se Întâmplă ceva ciudat. Rimbaud n-a mai scris de la 18 ani. Labiș a murit spre sfârșitul adolescenței, Aurel Dumitrașcu s-a pierdut când Începuse să-i surâdă puțin norocul. O mulțime de poeți și-au pierdut mințile sau viața spre ieșirea din tinerețe. Și e vorba de cei mai mari. Alexandru Malin Tăcu a tăcut exact În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o generatie care acum apare, Începe să-și facă simțită vocea, după ce, În decembrie 1989, și-a făcut simțit curajul. Întotdeauna, În poezie, se Întâmplă ceva ciudat. Rimbaud n-a mai scris de la 18 ani. Labiș a murit spre sfârșitul adolescenței. Aurel Dumitrașcu s-a pierdut când Începuse să-i surâdă puțin norocul. O mulțime de poeți și-au pierdut mințile sau viața spre ieșirea din tinerețe. Și e vorba de cei mai mari. Alexandru Malin Tăcu a tăcut exact În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și de atunci nu a Încetat să culeagă lauri) și de Marioara Baciu, o prozatoare la care nu știi ce să admiri mai Întâi: forță scriiturii, subtilitatea compoziției, minuțiozitatea detaliului relevant, imaginația strălucitoare sau curajul de a-si irosi nopțile adolescenței migălind ,, Împerecheri ciudate de slove” și dând consistentă adevărului rostit cândva de Georges Courteline: ,,ÎI vaut mieux gâcher să jeunesse que de n'en rien faire du tout”. O autoare al carei volum de ,,proza scurtă” „Întoarcerea străinului” a fost
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
unor subordonați. La porțile Orientului Însă nimic nu e normal. Nu știu dacă pentru vreunul din tinerii omorâți de mineri s-a scris măcar un cuvânt de recunoștință, un vers, un poem (așa cum Arthur Rimbaud, abia ieșit din Învolburata să adolescență, a dedicat sonetul Le dormeur du val tinerilor uciși În timpul războiului franco-prusian, În care francezii Își apărau libertatea), dar știu că, În schimb, președintele de atunci al țării, Ion Iliescu, le-a mulțumit cu căldură minerilor pentru „Înaltă disciplină civică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a acestuia. Cronologic, educația ar trebui să urmeze câteva etape în devenirea sociopsihologică a copilului: 0-12 ani este etapa în care precumpănitoare este educația fizică; 12-15 ani este etapa destinată instrucției în vederea dezvoltării intelectuale a puberului; 15-18 ani este etapa adolescenței și a pregătirii pentru prima tinerețe, respectiv pentru viață, în care precumpănitoare ar trebui să fie educația moral-afectivă și cea sexuală; ultima etapă în formarea tânărului începe de la 18 ani, iar educația religioasă, preceptele morale creștine trebuie insuflate sistematic de către
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
încât să n-aibă nimic de făcut pentru a te înțelege. Trebuie ca amorul propriu al învățătorului să nu sugrume niciodată pe cel al elevului; trebuie ca acesta să poată zice: pricep, pătrund, lucrez, mă instruiesc.” În etapa psihopedagogică a adolescenței, respectiv de la 15 la 18 ani, Rousseau sugerează că mult mai benefică pentru adolescent ar fi autoeducația prin autoreflexivitate, în detrimentul învățării didacticiste: Este neîndoielnic că dobândești noțiuni mai lămurite și mai sigure învățând singur lucrurile, decât aflându-le de la altul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]