11,054 matches
-
și al instituțiilor. În perioada războiului rece, NATO a demonstrat o astfel de capacitate prin elaborarea continuă a unor strategii, deși nu a putut evita unele dezacorduri majore. Evenimentele din 11 septembrie 2001 au plasat războiul împotriva terorismului în topul agendei internaționale. Terorismul este în prezent una din cele mai urgente probleme cu care se confruntă comunitatea internațională. Dincolo de participarea la operațiuni antiteroriste, cea mai eficientă modalitate de implicare este contribuția la mutarea accentului de la răspunsul "tehnic", punctual chiar dacă acesta își
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
elită ai mișcării nu trebuie să fie separați de mase, iar clasa de jos trebuie educată în ducerea luptei și a socialismului adevărat. Obiective politice și ideologice: schimbări revoluționare în lumea arabă, în special în ce privește monarhiile; plasarea luptei palestiniene pe agenda internațională în contextul general al mișcărilor de eliberare din Africa, Asia și America Latină; rezistența împotriva politicii americane în regiune, inclusiv suportul pentru blocurile nealiniate; solidaritatea cu toate mișcările naționale care luptă împotriva imperialismului și rasismului. Activități teroriste: Mai, 1974 capturarea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
învățămîntului public, nici are ceva de zis daca statul, în virtutea dreptului său de supravegheare, controlează dispoziția și succesul școalelor secundare confesionale corespunzător cu starea confesiunilor; dar de îndată ce proiectul cearcă a transmite asupra autorității statului o mare parte din drepturile și agendele cari se exercitau și se exercită pîn' acum de către confesiunile autonome - între cari calificarea profesorilor bunăoară - biserica română a Răsăritului, voind a păstra autonomia ei, garantată prin lege, cată să protesteze cu atât mai tare cu cât biserica aceasta au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
inspecție, controlează, în mod convenabil poziției confesiunilor, întocmirea corespunzătoare a institutelor confesionale de învățămînt precum și rezultatele acestuia. Îndată ce însă proiectul de lege în cestiune are de gând a transmite în competența regimului statului partea cea mai mare din drepturile și agendele acele din sfera școalelor secundare pe cari, până acum, le exercitau sau le îndeplineau în mod independent confesiunile autonome înșile, atrăgând în parte 'și până și calificarea profesorilor, biserica greco - orientală română se vede silită, în interesul autonomiei sale, asigurate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-și atinge scopul, acela de a fi actuală sau chiar de a fi simultană evenimentului însuși. "Bomba informațională" de care vorbea Paul Virilio a explodat odată cu amploarea luată de către internet, mass-media ajungînd să structureze experiența zilnică și să contureze întreaga agendă socială. "Satul global" al lui McLuhan sau "societatea ubicuă" a lui Jean Cazeneuve sînt expresii ce încearcă să cuprindă o serie de caracteristici ale lumii în care trăim. Daniel Bougnoux 7 întreprinde o analiză mai nuanțată a raporturilor ce se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și înlocuitorul său. Obiectul își începe viața proprie, fiecare descoperire eliberînd efectele neprevăzute care contracarează mijloacele de asimilare și de control atît intelectuale, ale indivizilor, cît și politice, ale societății. Scrisul exteriorizează memoria cerebrală pentru a o pereniza, dar mica agendă a contabilului din Sumer sfîrșește prin a crea un alt soi de memorie socială, prin calitatea și volumul arhivelor, și așa mai departe, în viteză, cu tehnologiile mecanice de reproducere (tipografia), apoi electromecanice, apoi electronice, apoi numerice etc. Această dinamică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
operatori de legitimitate, care sînt superiori puterii politice, dar nu mai este vorba nici despre aceeași putere politică, nici despre aceeași superioritate, nici despre aceeași legitimitate. Mediocratul este noul cleric, care stabilește ordinea de zi în Cetate, determinînd zilnic, prin agenda sa, ceea ce trebuie gîndit, pus sub semnul întrebării, sperat de către majoritate. A patra putere în stat devine prima, pentru că ea, pur și simplu, și nu puterea politică, este cea care ierarhizează obiectele care stau în centrul atenției; care triază, prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
segmente distincte ale realității au ajuns treptat în zona preocupărilor cognitive, imaginea familiară a oamenilor trăind împreună a făcut printre altele ca socialul să nu devină foarte devreme subiect al interogațiilor. Spectaculozitatea fenomenelor naturii le-ar fi impus inițial pe agenda explicațiilor. Fiind aspecte situate în preistorie, este dificil de spus dacă astfel au stat lucrurile sau dacă nu cumva dreptate au cei care consideră că omul primitiv includea în explicațiile sale, în mod nediferențiat, elemente privitoare la toate dimensiunile majore
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
New York, Oxford, 1998. Etzioni, Amitai (coord.), New Communitarian Thinking. Persons, Virtues, Institutions, and Commitments, University Press of Virginia, Charlottesville și Londra, 1996, ediția a III-a, (ediția I, 1995). Etzioni, Amitai, The Spirit of Community. Rights, Responsibilities and the Communitarian Agenda, Fontana Press, Londra, 1995 (prima dat( publicat( de Crown Publishers Inc., USA, 1993). Figes, Orlando, The Russian Peasant Community in the Agrarian Revolution, 1917-18, in Land Commune and Peasant Community in Russia. Communal Forms in Imperial and Early Soviet Society
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
financiare (lipsa banilor, pensiile mici) 1,5%; * Țiganii din sat 1,5%. La acestea se adaugă numărul mare de subiecți care spun că nu cunosc problemele satului în care trăiesc (16% din cei ce au răspuns). Ludoșul vine cu o agendă oarecum diferită de probleme, dintre care se remarcă prezența nemulțumirilor în legătură cu situația agricolă a satului și cu depopularea acestuia: * Probleme de infrastructură (21,8%), din care cel mai des amintite sunt drumurile (21,4 %) și lipsa gazului (78,6%); * Serviciile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vizând sănătatea mediului, până la conservarea resurselor. Din gama acestor constrângeri, am selectat două, care ni se par esențiale pentru perioada următoare: constrângerea energetică și cea demografică. Deși mult deosebite între ele, presiunea energetică și cea demografică vor ocupa din ce în ce mai pronunțat agenda globală a lumii. Cine a lansat globalizarea și cine-i culege roadele Mult timp globalizarea a fost văzută drept un alt nume pentru americanism. Motive existau. Globalizarea promova deschiderea economică, liberalizarea comerțului, circulația liberă a capitalului, adică tocmai ceea ce convenea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Levin, remarca faptul că, inițial, statele asiatice aflate în expansiune urmăreau doar creșterea numărului de universități și de absolvenți (era vorba despre țări precum Japonia, Coreea de Sud, Taiwan). Astăzi, acestor state li s-au alăturat China și India, care au o agendă mult mai ambițioasă expansiunea sistemului de învățământ superior, simultan cu crearea unor universități competitive la nivel global. Este o agendă ambițioasă, dar China, în particular, are voința și resursele de a o duce la îndeplinire." Președintele Universității Yale amintește că
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
vorba despre țări precum Japonia, Coreea de Sud, Taiwan). Astăzi, acestor state li s-au alăturat China și India, care au o agendă mult mai ambițioasă expansiunea sistemului de învățământ superior, simultan cu crearea unor universități competitive la nivel global. Este o agendă ambițioasă, dar China, în particular, are voința și resursele de a o duce la îndeplinire." Președintele Universității Yale amintește că universităților americane Harvard și Yale le-au trebuit câteva secole pentru a ajunge din urmă universitățile britanice Oxford și Cambridge
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ajunge din urmă universitățile britanice Oxford și Cambridge. Nici ridicarea universităților asiatice nu va avea loc peste noapte, ci în câteva decenii, dar, oricum, mult mai repede decât suntem obișnuiți să credem, anticipează Richard C. Levin. Există deja semnale că agenda ambițioasă a unor state asiatice începe să se concretizeze. Times Higher Education-QS World University Rankings este un clasament al primelor universități din lume, care a fost realizat prima oară în 2004. În 2008, SUA aveau 37 de universități în top
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ani și ani de zile. Democrația operează cu un termen precis: un mandat sau cel mult două. Oricât de severi am fi cu liderii politici, ei își fac calcule și evaluări pornind de la asemenea date. Dacă mandatul durează patru ani, agenda omului politic este structurată în funcție de acest interval. El va face o selecție a temelor și în funcție de termenul de realizare, astfel încât să poată fi incluse în bilanțul cu care acesta urmează să se prezinte la următoarele alegeri. Va trebui să recunoaștem
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
vom judeca lucrurile în termenii presiunii, vom ajunge la concluzia că, înainte de a construi relațiile cu alte puteri ale lumii, Uniunea Europeană trebuie să se preocupe de ceea ce se întâmplă în imediata sa vecinătate, am putea spune, în curtea din spatele său. Agenda de la Barcelona reprezintă o expresie a acestei preocupări din ce în ce mai vizibile. Nu este un gest de bunăvoință din partea europeană. Stabilitatea și prosperitatea în zonă influențează direct stabilitatea și prosperitatea Europei. Faptul că populația crește sau descrește de-a lungul unui interval
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
să le cunoască. Pentru că Într-o IMM nu e posibilă recrutarea de persoane cu un nivel Înalt de instruire și calificare, totul este prezentat aici În detaliu. Se regăsește aici informația necesară despre societate, ceea ce conferă transparență funcționării Întreprinderii, până la agenda și orarul președintelui ei. Angajații consultă zilnic management book și regăsesc aici viziunea, valorile și obiectivele Întreprinderii. Discuții În grupuri se țin regulat În jurul conținutului ei, ce se sprijină pe studii de caz reale, dintre care cele mai instructive nu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
prin practică și se formează unii pe ceilalți. Ei inventează și pun În aplicare inovații, Îndeosebi În domeniul utilizării tehnologiilor informatice, larg utilizate pentru tot ceea ce ține de infrastructuri și schimburi interne. Salariații sunt echipați cu telefoane mobile, iar nou-apărutele agende electronice le permit să interacționeze În permanență unii cu ceilalți și cu sediul Întreprinderii. Însă, de Îndată ce este vorba despre relații strategice esențiale, cum sunt cele cu clienții, Musashino privilegiază analogicul În detrimentul informaticului (digital). Contactul uman, față În față, este de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pentru crearea de cunoaștere și logica hipertextuală reprezintă instrumente puternice pentru gestionarea creativă a cunoașterii. Acest proces prezintă sub forma unui sistem distribuit de formalizare a cunoașterii, centrat pe persoanele a căror importanță este recunoscută. Fiecare Își pune pe intranet agenda și lista de sarcini (to do list), cu indicații despre cum se gândește să procedeze, iar toată lumea are acces la informațiile respective. Acest web-based management permite urmărirea și memorizarea proiectelor În geneza lor, În obiectivele lor generale, până la detaliile desfășurării
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de proiect Își creează propriul home page, toate informațiile menționate fiind accesibile, fără excepții și fără filtru. Există un model-tip, care poate fi Însă modificat și Îmbogățit. Aceste pagini consemnează informații actualizate de fiecare membru al grupului despre cariera, agenda de lucru, familia, pasiunile, lecturile, călătoriile sale, despre datele de naștere ale copiilor etc. Intranetul funcționează aici asemenea unui ba, ca un dispozitiv de ansamblu, pentru ca toți să se cunoască, să se aprecieze, să-și găsească preferințe, experiențe, necesități sau
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
în domeniu. Evitarea asumării unor poziții critice poate fi o altă cauză. Așa cum am menționat, abordările cu iz sociologic ale educației sunt stimulate mai degrabă de eforturile sporadice de reformare a sistemului de învățământ, ceea ce face ca lucrările să aibă agenda fixată de criterii extraștiințifice și să fie suspecte de partizanat. În planurile de învățământ ale secțiilor de sociologie există materia sociologia educației, dar ea lipsește de la secții cu legătură mai directă cu școala, precum psihologia sau psihopedagogia specială. Disciplina apare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al reproducției sociale. Cei doi autori americani pornesc de la constatarea empirică potrivit căreia factorii cognitivi, coeficientul de inteligență în speță, nu influențează reușita socială, deși ei par să fie în puternică asociere cu reușita școlară. Ipoteza, formulată în maniera teoriei agendei ascunse, privind relația dintre rezultatele școlare și destinația socială a individului presupune că reușita socioeconomică depinde de formarea trăsăturilor de personalitate pe care sistemul economic le consideră potrivite pentru perpetuarea sa. Centrală pentru evaluatorii dintr-un asemenea sistem este subordonarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
utilizați? Ce avantaje și dezavantaje are modelul utilizat în acest caz? Bibliografietc "Bibliografie" David, F.R. (1989), Strategic Management (ediția a II-a), Merrill, Colombus, OH. Desreumaux, A. (1993), Stratégie, Éditions Dalloz, Paris. Fiol, M.C. (1992), „Commentary: Strategy Theorizing: Expanding the Agenda”, în P. Shrivastava, A. Huff, J. Dutton (coord.) Advances in Strategic Management, vol. 8, Londra, JAI Press Hill, T., Westbrook, R. (1997), „SWOT Analysis: It’s Time for a Product Recall”, Long-Range Planning, februarie, pp. 46-52 Hofer, C., Schendel, D.
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ț. Pearce, J.A., Robinson, R.B. (1997), Strategic Management, Irwin, Homewood, IL. Simon, H.A. (1997), Administrative Behavior, Macmillan (ediția a IV-a), șed. rom.: Comportament administrativ, Chișinău, Î.E.P. Știința, (2004)ț. Spender, J.-C. (1992), „Strategy Theorizing: Expanding the Agenda”, în P. Shrivastava, A. Huff, J. Dutton (coord.) Advances in Strategic Management, vol. 8, JAI Press, Londra. Stăncioiu, I., Militaru, G. (1998), Management - elemente fundamentale, Editura Teora, București. Summer, C.E. (1990), „Doctoral Education in the Field of Business Policy and
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
2012), The Global Auction - The Broken Promises of Education, Oxford University Press, New York, USA. footnote> Ideea de digitalizare a dezvoltării economice a fost preluată oficial și de Comisia Europeană Încă din 2010, când s-a elaborat documentul oficial A Digital Agenda for Europe, cu obiectivul „de a furniza beneficii economice și sociale sustenabile ce provin din piața unică digitală, bazată pe aplicații internet interoperabile rapide și ultrarapide.”<footnote A Digital Agenda for Europe (26.8.2010) COM(2010) 245 final/2
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]