6,939 matches
-
o așternea,/ Șeaua la cap o punea/ Și cu fața-n jos s-așeza./ Dar șarpele ce-mi făcea?/ De la tălpi că-l lua/ Și voinicu greu ofta”. Groapa unde a mâncat șarpele în illo tempore reprezintă punctul originar al agresiunii asupra cosmosului, ea face legătura, ca și fântâna din Scorpia, cu increatul. Foarte aproape de grotă ca reprezentare a „celeilalte lumi și de asemenea a întregului univers”, groapa sugerează și ea o aspirație inițiatică ce reface și modifică nașterea eroului. Așa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gonică. Regresul materiei sub puterea bourului este însă în directă legătură cu feminitatea supusă procesului inițiatic. Traseul viiturii, construit printr-o acumulare hiperbolică a descrierii, are ca destinație tocmai grădina cu flori a fecioareisemnal al statutului tranzitoriu la nivel ontologic. Agresiunea asupra simbolului tradițional al feminității nubile (stratul cu flori) va fi înfăptuită și de un alt animal acvatic: peștele de mare. Spiritualizare a mutilării necesare trecerii într-un stadiu superior, distrugerea grădinii constituie momentul de criză al procesului inițiatic. Finalul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin implicațiile apei vii, un hotar benefic, capabil să securizeze transgresarea spațiilor ontologice. Aflată în inima sacrului, fata (sau Arghir) se pune la adăpost de invazia maleficului prin păstrarea apropierii de lichidul apotropaion și elixir. Vecinătatea cu marea creează contextul agresiunii monstrului acvatic asupra microcosmosului feminin în colindele tip Peștele și mreaja fetei III, 50: „Leroi Leo!/ Maria, ochi negri,/ Munca-i d-astă vară,/ Muncă ce-a muncit?/ Grădin-a făcut,/ Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din fața casei sunt socotite de bun augur pentru căsătoritul fetelor la vreme”. Timpul invaziei distructive pare a fi autumnal, când este sezonul nunților. Dacă grădinăritul cu simbolistică nupțială este definit de perioada încheiată, concretizată gramatical în perfectul compus al indicativului, agresiunea este vie, în desfășurare. Saltul din profan în sacru este concomitent cu cel al peștelui de dincolo de gardul ce servește ca delimitare magică a lumii ordonate: „Cel pește din mare/ Din mare-a eșit,/ Gardul a sărit,/ Florile-a păscut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fetei, devenind o imagine in nuce a Cosmosului regenerat: „cu carnea de-a lui/ Nunta și-o nuntiră,/ Cu oasele lui/ Case-or mărtăciră/ Cu solzii de-ai lui/ Case-or șindriliră,/ Cu sângele lui/ Case-or zugrăviră” (Ciocănești - Ialomița). Agresiunile animalelor totemice au mai fost comparate cu ritualurile în cadrul cărora neofiții îmbrăcau pielea animală și atacau satele din jur, element al „consubstanțialității omului cu fiara”. Mai pregnant în ritualurile inițiatice pentru feciori, motivul metamorfozei pălește aici în fața simbolului neantului. Periodic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
face invizibil, și tot printr-un furt. Deposedările de obiecte năzdrăvane sunt două, adică exact câte încercări nereușite de prindere a zânelor au fost până la Ardiu. „Reparația” raptului ce pune cosmosul în pericol are date stricte, de întoarcere similară a agresiunii. Ultimele trei zile de călătorie „pe cont propriu” îl conduc pe protagonist la „tartoru al mai mare”, posesorul cunoașterii înglobate a supușilor săi. E nevoie ca întrebarea despre zâna cea mică să se pună și ea de trei ori pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în iunie 1934, a produs unele schimbări de atitudine în relațiile dintre aceste două țări. Anterior anului 1934, se semnase Pactul Briand-Kellog, continuat prin Protocolul de la Moscova (1929). România este de acord cu definiția formulată de Maxim Litvinov, aceea a agresiunii și a agresorului, de la Londra; s-au dus tratative pentru realizarea și semnarea unui tratat de neagresiune româno-sovietic; guvernul sovietic acceptă ideea trimiterii Tezaurului și a osemintelor domnitorului Dimitrie Cantemir; în număr limitat, ziarele oficiale sovietice, "Izvestia" și "Journal de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Rusiei un teritoriu ce nu-i aparținea și nici nu-l administra, teritoriu care făcea parte integrantă din Principatul autonom al Moldovei față de care Poarta își luase obligația - prin firmane împărătești (capitulații) - de a-l apăra cu armele în fața unei agresiuni străine. Răpirea Basarabiei, făcută prin forță, prin amenințare cu forța și ignorarea cu bună știință a tratatelor ce-i confereau Moldovei statutul de stat autonom și nu de provincie turcească, a fost ilegală, iar tratatul de la București din 1812 a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
celui român, cuprinzând cererea imperativă a Moscovei de a anexa nu numai Basarabia, ci și nordul Bucovinei - aceasta drept „despăgubire” pentru „exploatarea” de către România a Basarabiei - „teritoriu rusesc” ! Înainte chiar să fi expirat timpul prevăzut în ultimatum, s-a produs agresiunea Armatei Roșii „eliberatoare” pe linia Nistrului. Prin urmare, în Tratatul de pace de la Paris din 1947 s-a folosit acest fals istoric grosolan, pentru a se satisface dorința U.R.S.S. de extindere a dominației sale spre Vest, prin anexarea unei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și tot personalul Legației. * După al doilea Război Mondial, când România s-a aflat sub ocupație sovietică, nu s-a îngăduit cercetarea și, cu atât mai puțin, publicarea de studii sau documente cu privire la istoricul Tezaurului. Ca și subiectele Basarabia, Bucovina, agresiunile repetate ruse și sovietice împotriva românilor, toate acestea și tot ce deriva din ele erau interzise cunoașterii. Cercetătorii români nu aveau acces în arhivele Ministerului Afacerilor Externe, unde hălăduiau oamenii Anei Pauker și ai lui Mihail Roller, așa-zișii „istorici
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în politica externă promovată și urmată de România în perioada interbelică: respectarea tuturor angajamentelor asumate prin tratate, relații de colaborare cu statele vecine, consolidarea securității statu-quo-ului teritorial, respingerea revizionismului și a revanșismului. În ultima decadă a lunii august 1939, pregătind agresiunea împotriva Poloniei, cel de-al treilea Reich a prevăzut și ipoteza unei cooperări militare polono-române, chiar dacă tratatele de alanță dintre România și Polonia nu prevedeau o astfel de colaborare decât în situația unui atac armat neprovocat al U.R.S.S. contra
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a Germaniei”. În aceste împrejurări, criza raporturilor dintre România și Germania s-a adâncit și datorită faptului că Franța și Anglia declaraseră oficial război Germaniei, la 3 septembrie, dar au omis să facă același lucru când U.R.S.S. a declanșat agresiunea împotriva Poloniei, iar operațiuni militare efective nu au fost întreprinse. În plus, încercările de organizare a frontului aliat în Balcani, sub comanda generalului Weygand, au eșuat, sporind considerabil forța de acțiune pe plan politic, economic, diplomatic a Germaniei naziste în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a Românilor - 1821, 1848, 1859, 1877-1878, 1918-1920 - s-au lovit de ostilitatea declarată și manifestată fățiș a Imperiului rus. -Ciopârțirea teritoriului național al Românilor în favoarea Imperiului rus/sovietic, a celui austriac, a Ungariei horthyste, a Bulgariei - 1774, 1792, 1812, 1878, agresiunea horthystă din 1919, apoi în 1940, 1944 - a avut ca actor principal sau sprijinitor Rusia/U.R.S.S. -În anii primului război mondial, Rusia, principalul aliat al României, a pactizat cu Puterile Centrale, contribuind decisiv la defecțiunea militară românească, la impunerea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care erau prezentate de propaganda sovieto-comunistă drept „revoluții” sau „răscoale” ale muncitorilor și țăranilor asupriți de „regimul burghezo-moșieresc” din România * Nu pot încheia această lungă paranteză fără a formula câteva reflecții. Era Armata Română îndreptățită să apere Basarabia de noua agresiune rusă/sovietică săvârșită de bande teroriste bolșevice trimise de puterea centrală de la Petrograd? Da, pentru că Armata Română era în dreptul ei, acționa pe teritoriul României, pe care era obligată să-l apere împotriva oricărei agresiuni, din ori care parte s-ar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
îndreptățită să apere Basarabia de noua agresiune rusă/sovietică săvârșită de bande teroriste bolșevice trimise de puterea centrală de la Petrograd? Da, pentru că Armata Română era în dreptul ei, acționa pe teritoriul României, pe care era obligată să-l apere împotriva oricărei agresiuni, din ori care parte s-ar fi produs. Da, pentru că fosta gubernie a Basarabiei era parte indisolubilă a României, ruptă din trupul Principatului autonom al Moldovei cu o sută de ani în urmă, de imperiul rus, prin samavolnicie. În acest
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
trupul Principatului autonom al Moldovei cu o sută de ani în urmă, de imperiul rus, prin samavolnicie. În acest teritoriu românesc, Puterea sovietică rusă nu avea nici un drept. Prezența armatei roșii pe teritoriul Basarabiei echivala cu o invazie, cu o agresiune. Da, pentru că în condițiile căderii țarismului, imperiul rus se destrăma și popoarele oprimate intraseră într-un proces complex de autodeterminare națională, proces pe care noul regim de dictatură adus de bolșevici îl sugruma, în pofida “declarațiilor” din noiembrie 1917; autodeterminarea Basarabiei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vizitei noastre și a denunțat arestarea lui Diamandi săvârșită prin încălcarea flagrantă a drepturilor omului, Lenin a declarat că măsura a fost motivată de atacul trupelor române căruia i-au căzut victimă trupele ruse din Basarabia. Noi știam însă că agresiunea fusese comisă de ruși și nu numai atât, ci se dedaseră la jafuri și tot felul de violențe în satele românești, dar nu aceste chestiuni se puneau acum în discuție, ci imunitatea diplomatică al căreri scop era de a proteja
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
era de a proteja de orice abuz pe cei care beneficiau de ea. Însărcinat de colegii mei să-i răspund lui Lenin și să justific cererea noastră, am refuzat categoric să discut dacă românii sau rușii sunt răspunzători de acea agresiune. Am argumentat doar chestiunea imunității diplomatice. Am reamintit respectul pe care i-o poartă toate națiunile civilizate și fără de care raporturile diplomatice ar fi imposibile. Am conchis arătând că dacă dl. Diamandi nu va fi pus în libertate, majoritatea guvernelor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Comisarii Poporului. Ofițerii și secretarii Legației României au fost eliberați tot atunci... După apucăturile mincinoase ale regimului, Zalkind a publicat un proces-verbal, conform căruia dl. Francis ar fi promis să remită d-lui Diamandi și guvernului român un protest contra agresiunii săvârșite de armata română, căreia i-au căzut victimă diviziile ruse ale frontului din Sud-Vest. Ambasadorul Statelor Unite a publicat o dezmințire categorică, precizând că eliberarea domnului Diamandi a fost obținută fără condiții (subl. ns.) [...] Guvernul maximalist căuta ocazia de a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a fost Înmatriculată În 1 febr. 1992. Și-a luat tematica: Cercetări morfologice asupra țesutului limfoid asociat mucoaselor la găină (Gallus domestica). A contribuit astfel la conturarea noului concept prin cercetări asupra răspunsului glandelor lui Harder la găină față de diversele agresiuni vaccinale și infecțioase. A susținut teza În 1998. Țârcă Felicia a fost Înmatriculată tot la 1 febr. 1992. Și-a ales ca temă: Cercetări morfopatologice asupra unor viroze aviare, axându se pe anemia infecțioasă a puilor de găină, sesizată În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
goana după câștig, capitaliștii anglo-americani desconsideră toate revendicările muncitorilor și îi ține într-o întreagă mizerie sub amenințarea baionetelor, numai pentru a-și mări marele lor capitaluri. În timp ce în țările capitaliste, în frunte cu Anglia și America duc războaie de agresiune și cotropire în diferitele țări și duc tratative cu trădătorul Tito și călăul Franco și au trecut fățiș la remilitarizarea Germaniei Apusene și Japoniei Imperialiste. Lagărul Păcii în frunte cu Uniunea Sovietică și țările de democrație populară luptă pentru consolidarea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Nu orice lălăiala înseamnă cântec. * Libertatea presei - un bun compromis. * Nimic nu scapă de lupa politicii; politicii îi scapă multe. * Am devenit un popor de filosofi: filosofăm chiar și în corupție. În toate, numai în filosofie nu. * Gura mare este agresiunea creierului mic. * Cine mișcă în front, dă semne de personalitate. * Să preacinstim faptele înaintașilor, adăugându-le și pe ale noastre. * De multe ori, crucea a fost apărată cu sabia. * Cele mai mari daune aduse televiziunilor noastre vin dinspre proprii angajați
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
aflat în gazdă la Slavici, la București, prezintă o simptomatologie net maniacală. În aceste zile și nopți care fuseseră precedate de 2-3 zile de ușoară depresie, poetul este agitat, scrie încontinuu o "algebră erotică", stare care degenerează în acte de agresiune împotriva soției lui Slavici care îl expediază, cu ajutorul vecinilor, la Institutul Caritatea. În buzunarul de la vestă se găsește următoarea notă: "Nu ți-i rușine madam (Slavici). Am auzit c-ai spart oglinda din cauza ei, de gelozie în contra ei. Bine-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
supor tate, stârnind uri de nestins, grele, compacte, răvășitoare, emanații ale senzației de neputință. Mircea Iorgulescu, polemist de rasă fiind, deci „de temut“, a avut și are de suportat, și va avea și de-acum înainte, nu încape nici o îndoială, agresiunea atacurilor josnice generate de ura înfrânților săi, ori a celor care suferă împreună cu ei. În trecutul regim, revistele Luceafărul și Săptămâna erau, cum se știe, canalele prin care dejectau, asupra sa, revărsările de ură. Azi, într-o normală continuitate, același
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
atunci pentru a arăta că folosirea de către Machiavelli a stato a fost diferită de cea a autorilor medievali prin aceea că el folosește stato în contexte "de exploatare" sau "de acaparare", astfel încât stato a fost în general obiectul verbelor de agresiune, achiziție și manipulare 40. S-a sugerat corect că uzajul "acaparator" al stato la Machiavelli s-a dezvoltat încă la generațiile precedente în lumea acaparatoare și competitivă a politicii oligarhice a Florenței, în care "status-ul" putea fi, deopotrivă, dobândit
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]