10,591 matches
-
de versuri, Fire de tort, traducerea Eneidei lui Vergiliu (pentru care primește Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei) și poemul byronian Mazepa, iar în 1897, Antologia sanscrită și, din Kalidasa, Sacontala. Colaborează la „Vieața”, „Epoca literară”, „Povestea vorbei”, conduce „Foaia interesantă” și „Albina”. Solicitat pentru o istorie de popularizare a Războiului de Independență, scrie Războiul nostru pentru neatârnare și Povestea unei coroane de oțel (1899). Este ales membru corespondent al Academiei Române (1900; din 1916 va fi membru activ). La 2 decembrie 1901 C.
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
cea din afară. Pentru că, în priveliștea naturii și în riturile ei, poetul ajunge să priceapă, „liber și de-uimire plin”, misterul sacru al „supremei orânduiri” (O. Goga). Și el i se impune, la modul orfic, ca ritm („Numai zumzetul de-albine [...] / Curge-ntruna, parcă vine / Din adâncul firii pline / De răpaos”), joc și cânt neîntrerupt al materiei („E plin de mișcare pământul / Și cântă și codrul și vântul / Și-o mie de guri”) și al luminii („E-n flacără bolta senină
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Ilarie Voronca și Radu Gyr în deceniile interbelice, el celebrează fasolea, cartofii, mazărea, ceapa, sfecla, tomatele, morcovii. Poetizează, adică, alături de fructele edenice ale solului subcarpatic, precum „pere de aur ca luna în noapte”, prune cu „miezul ca fagurii dulci de albine”, și vegetale indispensabile, „prozaice”. Abordând la debut, în stil nediferențiat, obișnuitele „teme majore”, el s-a remarcat încă de atunci și printr-o insolită (și chiar suspectă în ochii unora) preferință pentru o sursă de inspirație mai puțin „centrală” și
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
, publicație periodică săptămânală apărută la Iași între 29 noiembrie 1840 și 28 decembrie 1841 (prima serie) și între 1 octombrie 1845 și 25 septembrie 1846 (a doua serie). Foaia este imprimată în tipografia „Institutul Albinei”, probabil sub redacția lui Gh. Asachi, dar este posibilă și participarea lui M. Kogălniceanu la stabilirea orientării culturale. Gazeta se adresa tuturor românilor și, mai ales, „poporului” și „tinerimei”. Scopul urmărit este acela de a deveni instrumentul „unei practice luminări
ICOANA LUMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
din Năsăud este faptul că Silvestru Tomi trimite, în noiembrie 1860, două hărți, cu dorința ca ele să fie expuse în sala de reuniuni a C. r. Cea dintâi acțiune o reprezintă abonarea la publicațiile „Gazeta de Transilvania”, „Federațiunea”, „Transilvania”, „Albina”, „Telegraful român”, „Magazin pedagogic”, „Convorbiri literare”, „Ateneul român”, considerate cele mai active în acțiunea de ridicare culturală și de solidarizare a românilor. Un moment crucial este anul 1868, când societatea se reorganizează, luând denumirea de Reuniunea Română de Lectură. În
CASINA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286133_a_287462]
-
În același număr, Zaharia Macovei scrie despre Motivul poetic al fântânii, iar Radu Doina despre Mitul Electrei în teatrul elin. O serie de articole se referă la orientarea ideologică, estetică și culturală a revistelor „Vatra”, „Familia”, „Luceafărul”, „Cele trei Crișuri”, „Albina Carpaților”. Ioan Babă discuta prima istorie a literaturii române apărută în „Familia”, iar Constantin Mălinaș face unele considerații referitoare la Versuri din manuscrise și cărți românești vechi. Se publică o scrisoare a lui Iosif Vulcan către Vasile Alecsandri și două
CERCETARI DE LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286167_a_287496]
-
din Ardeal, în Folclor din Transilvania, IV, îngr. Dumitru Lazăr, pref. Mihai Pop, București, 1966. Repere bibliografice: Ovidiu Bârlea, Gheorghe Cernea, REF, 1965, 4; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, București, 1968, 364-366; Constantin Catrina, Poeta Târnavelor: Rozalia Cernea, „Albina”, 1968, 1045; Ioan Popa, Moștenirea lui Gheorghe Cernea, GT, 1995, 1593; Datcu, Dicț. etnolog., I, 156-157. I.D.
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
București, 1967; André Gide, Roger Martin du Gard, Corespondență, București, 1973; Jules Michelet, Scrieri alese, București, 1973; Pierre Gâscar, Ani de vraja, București, 1974; Hippolyte Taine, Note despre Paris, București, 1976; Robert Vergnes, Chemarea necunoscutului, București, 1977; Armând Lanoux, Pastorul albinelor, București, 1978; Émile Zola, Bucuria de a trăi, Iași, 1978, Cucerirea orașului Plassaus, I-II, București, 1989; André Dhotel, Viviane. În lumea largă, București, 1979; Théophile Gautier, Scrieri despre arta, București, 1980; Daniel Boulanger, O umbră în peisaj, București, 1981
CISMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286279_a_287608]
-
, Theochar (1843, Brașov - 22.X.1907, Brașov), scriitor și traducător. Având studii comerciale, A. a condus, până în 1868, tipografia J. Weiss din București. A fost funcționar la Institutul de credit și economii „Albina” din Brașov, oraș unde devine, din 1882, proprietar de tipografie și editură, proprietar și redactor al publicațiilor-magazin „Noua bibliotecă română” (1882-1883) și „Poșta română” (1888-1889). Autor bilingv, a semnat și cu pseudonimele Th. Düsterblick și Stan Pârjol. Debutează în 1868
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
integral de A. Poligraful, specializat în colportaj, prelucrări, compilație și pastișă, a publicat poezii, povestiri, nuvele, amintiri de călătorie, romane, drame, comedii, vodeviluri, articole de popularizare a literaturii române și străine, tălmăciri în și din limba română. A colaborat la „Albina Carpaților”, „Familia”, „Amicul familiei”, „România liberă”, „Universul” și, cu totul întâmplător, la „Convorbiri literare”. Cu mediocritate pretențioasă, versificatorul, prolific, imită și amalgamează, în Ciarda albă (1879) și în Harpă și caval (1880), orientări și motive diverse, curente în epocă. Același
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
momente de artă dramatică adevărată.” Partea de început cuprinde obișnuitul calendar, ilustrat cu medalioane evocând marii actori români; cea de a doua este dedicată fenomenului teatral curent, istoriei teatrului, evocărilor și mărturiilor, începând cu Regulamentul teatrului în 1832 (reprodus din „Albina românească”). Problemelor generale ale dramaturgiei și artei dramatice le dedică eseuri Ion Petrovici (Teatrul și războiul), Petru Comarnescu (Evoluția teatrului românesc), E. Lovinescu (De ce n-am scris cronică dramatică), Hortensia Papadat-Bengescu (Despre teatru), Victor Ion Popa (Izvor de teatru românesc
ALMANAHUL TEATRULUI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
porumbelul, "stratocamilul" sunt preluate cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este cunoscută și reluarea scenei cu inorogul amenințător, din Varlaam și Ioasaf. Dar, dincolo de aceste împrumuturi, există un întreg bestiar în lucrarea de morală creștină (calul, șoimul, vulturul, albina, cucul sunt prezențe simbolice, investite cu sensul normativ din icnografia creștină), cercetat cu minuțiozitate, pentru întâia oară de Maria Magdalena Székely, care conchide, în urma analizei atât a stemelor domnitorului, cât și a ocurențelor zoomorfe din lucrarea sa: "Neagoe Basarab a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu cap de corb. Țapul cu corn înfrânge nu berbecul fantastic din Biblie, ci dragonul. Vulturului bicefal i se vede un singur cap. Calul frumos, bun și cu harnașament scump este un animal al puterii. Cucul nu-și clocește ouăle. Albina nu suferă fumul. Tot ea este aceea care culege doar polenul florilor dulci, pentru ca și mierea să iasă dulce. Albina, păsările și peștii se odihnesc în timpul nopții. Ușurința cu care se cultivă polisemantismul, dar și naturalețea cu care o creatură
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un singur cap. Calul frumos, bun și cu harnașament scump este un animal al puterii. Cucul nu-și clocește ouăle. Albina nu suferă fumul. Tot ea este aceea care culege doar polenul florilor dulci, pentru ca și mierea să iasă dulce. Albina, păsările și peștii se odihnesc în timpul nopții. Ușurința cu care se cultivă polisemantismul, dar și naturalețea cu care o creatură reală sau fantastică este transformată într-un element important al ideologiei politice practici, de altfel, obișnuite în discursul medieval și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
animal, puritatea, de nu chiar perfecțiunea, devine mai apropiată de omul descurajat de comparația sa cu forțele binelui suprem. Astfel "încărcată", imaginea animalului reprezintă totodată și un imbold către autoperfecționare. Creștinul își dorește să devină blând ca mielul, muncitor ca albina, lipsit de dorințe lascive precum elefantul etc. De asemenea, el se ferește să devină lacom precum porcul, șiret precum vulpea, crud precum lupul ș.a.m.d. Tranformând animalul într-o prelungire a virtuților și viciilor sale, omul se poate plasa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
monarhiii Vulturului îl supune), însă și alte multe a multe jiganii hirișii are, carile nu puțină materie de gâlceava și de scandală înainte pune: întâi că fată ca dobitoacele, a doa că la cap ieste ca șoarecele, la aripi ca albinele ieste, a patra că la picioare în fire pe altul să i să asemene nu are, de vréme ce aripile în picioare și picioarele în aripi îi sint. A cincea că dzua orbăcăiește, iară noaptea ca puhacea purecele în prav
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se naște memoria, la altele da. Din această pricină, ultimele sunt mai inteligente și mai capabile să învețe decât sunt cele ce nu pot să memoreze. Cele inteligente, dar care nu pot auzi zgomotele, rămân /totuși/ incapabile să învețe (precum albina și orice specie animală asemănătoare cu ea). În schimb, reușesc să învețe acele vietăți câte adaugă la memorie auzul. Restul animalelor trăiește având repezentări (φαντασίσ) și amintiri, dar rămâne puțin părtaș la experiență (eμπειρία). Neamul omenesc însă trăiește fiind în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se naște memoria, la altele da. Din această pricină, ultimele sunt mai inteligente și mai capabile să învețe decât sunt cele ce nu pot să memoreze. Cele inteligente, dar care nu pot auzi zgomotele, rămân /totuși/ incapabile să învețe (precum albina și orice specie animală asemănătoare cu ea). În schimb, reușesc să învețe acele vietăți câte adaugă la memorie auzul. Restul animalelor trăiește având repezentări (φαντασίσ) și amintiri, dar rămâne puțin părtaș la experiență (ἐμπειρία). Neamul omenesc însă trăiește fiind în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prosop sau șervețel de bucătărie. Lăsăm să fiarbă timp de 15 minute pe o parte și 15 minute pe cealaltă parte. Se servește cu mămăligă și usturoi sau cartofi natur. MACROU CU SOS DE CIDRU ( CU OTET DE MIERE DE ALBINE ) Patru bucăți de macrou, două cepe tocate rondele, doi morcovi tăiați rondele, sare, piper, cimbru, tarhon, o foaie de dafin, 100 ml de vin alb sec, două - trei linguri de oțet cidru, 200 gr. de unt. 100 gr. de unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ouă și piure de cartofi. Învelim bine compoziția și dăm tava la cuptor timp de 40-45 de minute. După ce sa copt, se servește cu sos de muștar. Sosul se face din 2 linguri de muștar, 2 linguri de miere de albine, o lingură de ulei de măsline, o lingură de verdeață tocată și 100 ml de vin alb. Piureul se face din 3 cartofi fierți, care se pasează bine și se amestecă cu o linguriță de Knorr delicat, 150 ml de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
foi de dafin, 10 boabe de enibahar, 50 g boabe de muștar, 4 rădăcini de hrean, boabe de piper, sare după gust Se face un baiț dintr-un litru de oțet, 2 l de apă și 500 g miere de albine. Gogoșarii de curăță de cotor, apoi se undesc în baiț timp de cinci minute, după care se scot și se lasă la răcit. Conopida se desface buchete mici și se opărește cu apă sărată, apoi se lasă la răcit. Umplem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
clocot. După ce s-au răcit, îi umplem cu buchețele de conopidă. GOGOȘARI UMPLUȚI CU CONOPIDĂ ȘI STRUGURI 4 kg gogoșari, 2 kg conopidă, 1,5 kg struguri, 1,5 l de oțet, 6 l apă, 600 g miere de albine, o lingură de piper, o linguriță de enibahar, foi de dafin, 50 g boabe de muștar, 200- 250 g sare, frunze de țelină, 8 bucăți de hrean Gogoșarii se curăță de cotor și semințe, conopida se spală, apoi se opărește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
trei foi. Crema - 70 g făină, 200 g zahăr, 400 ml lapte și 3 pachețele de vanilie se fierb, iar când crema s-a răcit, se amestecă cu 200 g unt și zeama de la o lămâie. FOI CU MIERE DE ALBINE (1) 4 linguri de ulei, 5 ouă întregi, 250 g zahăr, 350 g miere de albine, 2 lingurițe de bicarbonat sau de amoniac și făină cât cuprinde. Se face un aluat din care se fac foi subțiri cât muchia de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vanilie se fierb, iar când crema s-a răcit, se amestecă cu 200 g unt și zeama de la o lămâie. FOI CU MIERE DE ALBINE (1) 4 linguri de ulei, 5 ouă întregi, 250 g zahăr, 350 g miere de albine, 2 lingurițe de bicarbonat sau de amoniac și făină cât cuprinde. Se face un aluat din care se fac foi subțiri cât muchia de cuțit, care se coc în tavă tapetată cu făină și se înțeapă cu furculița. Crema de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
adaugă zeamă de lămâie, după gust. După ce se umplu foile cu cremă, se pune deasupra o glazură făcută din 2 linguri de zahăr, 2 linguri de cacao, 2 linguri de apă și unt cât o nucă. FOI CU MIERE DE ALBINE (2) 4 linguri de lapte, 3 linguri de miere, 1 ou, 100 g unt, 1 și ½ pahar de zahăr, un vârf de cuțit de bicarbonat sau praf de copt, făină cât cuprinde. Toate se pun într-o cratiță la Bain-Marie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]