5,582 matches
-
în trecerea obstacolelor. Acuratețea tehnică a pasului alergător de garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste alergări se desfășoară pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste alergări se desfășoară pe pistă, pe șosea, în teren variat (crosul) și peste
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste alergări se desfășoară pe pistă, pe șosea, în teren variat (crosul) și peste obstacole (proba de 3.000 m obstacole). Alergările din această categorie sunt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste alergări se desfășoară pe pistă, pe șosea, în teren variat (crosul) și peste obstacole (proba de 3.000 m obstacole). Alergările din această categorie sunt probe de efort mixt și aerob. Sportivii care participă la acest gen de probe trebuie să
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele de peste 10.000 m, semimaratonul și maratonul (42,195 m). Aceste alergări se desfășoară pe pistă, pe șosea, în teren variat (crosul) și peste obstacole (proba de 3.000 m obstacole). Alergările din această categorie sunt probe de efort mixt și aerob. Sportivii care participă la acest gen de probe trebuie să-și însușească tehnica de alergare care să le permită parcurgerea distanțelor de cursă, de la semifond la mare fond, cu o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe șosea, în teren variat (crosul) și peste obstacole (proba de 3.000 m obstacole). Alergările din această categorie sunt probe de efort mixt și aerob. Sportivii care participă la acest gen de probe trebuie să-și însușească tehnica de alergare care să le permită parcurgerea distanțelor de cursă, de la semifond la mare fond, cu o viteză optimă cât mai mare, prin adaptarea unor mișcări cu eficacitate și economicitate, mișcări care determină o alternare judicioasă între momentele de acțiune și cele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o viteză optimă cât mai mare, prin adaptarea unor mișcări cu eficacitate și economicitate, mișcări care determină o alternare judicioasă între momentele de acțiune și cele de repaus ale grupelor musculare care participă la realizarea efortului respectiv. Ca și la alergările de viteză vom analiza tehnica de alergare specifică pe cele trei faze ale oricărei probe de alergare: startul și lansarea de la start, alergarea pe parcurs și finișul. * Startul și lansarea de la start Deoarece viteza de lansare de la start își diminuează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
adaptarea unor mișcări cu eficacitate și economicitate, mișcări care determină o alternare judicioasă între momentele de acțiune și cele de repaus ale grupelor musculare care participă la realizarea efortului respectiv. Ca și la alergările de viteză vom analiza tehnica de alergare specifică pe cele trei faze ale oricărei probe de alergare: startul și lansarea de la start, alergarea pe parcurs și finișul. * Startul și lansarea de la start Deoarece viteza de lansare de la start își diminuează importanța cu cât se mărește distanța de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o alternare judicioasă între momentele de acțiune și cele de repaus ale grupelor musculare care participă la realizarea efortului respectiv. Ca și la alergările de viteză vom analiza tehnica de alergare specifică pe cele trei faze ale oricărei probe de alergare: startul și lansarea de la start, alergarea pe parcurs și finișul. * Startul și lansarea de la start Deoarece viteza de lansare de la start își diminuează importanța cu cât se mărește distanța de alergare, startul în aceste probe se face prin procedeul ,,din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acțiune și cele de repaus ale grupelor musculare care participă la realizarea efortului respectiv. Ca și la alergările de viteză vom analiza tehnica de alergare specifică pe cele trei faze ale oricărei probe de alergare: startul și lansarea de la start, alergarea pe parcurs și finișul. * Startul și lansarea de la start Deoarece viteza de lansare de la start își diminuează importanța cu cât se mărește distanța de alergare, startul în aceste probe se face prin procedeul ,,din picioare” sau ,,start înalt”. Elementele tehnice
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
specifică pe cele trei faze ale oricărei probe de alergare: startul și lansarea de la start, alergarea pe parcurs și finișul. * Startul și lansarea de la start Deoarece viteza de lansare de la start își diminuează importanța cu cât se mărește distanța de alergare, startul în aceste probe se face prin procedeul ,,din picioare” sau ,,start înalt”. Elementele tehnice caracteristice acestui procedeu, le vom descrie, ca și în cazul startului „de jos”, pe fazele corespunzătoare comenzilor startului: * la comanda ,,pe locuri”, alergătorii grupați înapoia
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
capul este în prelungirea trunchiului, privirea îndreptată în jos și înainte, după linia de plecare; brațele sunt îndoite din articulația cotului, cel opus piciorului din față fiind dus înainte, iar celălalt înapoi. La pocnetul pistolului sau la comanda ,,start” începe alergarea prin împingere energică pe piciorul din față; ducerea simultană a celuilalt picior înainte concomitent cu mișcările energice ale brațelor. Accelerarea de la start se face pe distanțe variabile, funcție de lungimea cursei, numărul participanților, planul tactic de cursă al fiecărui atlet, nivelul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
În probele de semifond lansarea de la start durează aproximativ 100- 120 m, moment când conform regulamentului nu se mai aleargă pe culoare în probe de 800 m, distanța ajungând la 50 - 60 m în cursele de fond și mare fond. * Alergarea pe parcurs Distanțele de alergare sunt parcurse utilizând tehnica pasului alergător lansat (figura 36). Caracteristici generale ale pasului alergător de rezistență (semifond fond) sunt următoarele: * așezarea piciorului pe sol se face în așa fel încât să asigure o amortizare corectă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de la start durează aproximativ 100- 120 m, moment când conform regulamentului nu se mai aleargă pe culoare în probe de 800 m, distanța ajungând la 50 - 60 m în cursele de fond și mare fond. * Alergarea pe parcurs Distanțele de alergare sunt parcurse utilizând tehnica pasului alergător lansat (figura 36). Caracteristici generale ale pasului alergător de rezistență (semifond fond) sunt următoarele: * așezarea piciorului pe sol se face în așa fel încât să asigure o amortizare corectă în funcție de viteza de alergare; * contactul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de alergare sunt parcurse utilizând tehnica pasului alergător lansat (figura 36). Caracteristici generale ale pasului alergător de rezistență (semifond fond) sunt următoarele: * așezarea piciorului pe sol se face în așa fel încât să asigure o amortizare corectă în funcție de viteza de alergare; * contactul piciorului cu solul trebuie să fie cât mai aproape de proiecția C.G.G. al corpului (pentru a se reduce componenta tangențială a fazei de amortizare); * lungimea optimă a pasului alergător este dată de particularitățile alergătorului și distanța de parcurs; * mărirea distanței
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorului cu solul trebuie să fie cât mai aproape de proiecția C.G.G. al corpului (pentru a se reduce componenta tangențială a fazei de amortizare); * lungimea optimă a pasului alergător este dată de particularitățile alergătorului și distanța de parcurs; * mărirea distanței de alergare determină o mutare a locului de contact al piciorului pe sol spre înapoi, realizând o aterizare cu piciorul paralel cu solul. La alergările de semifond, contactul cu solul se realizează pe toată talpa pe exteriorul ei, cu rularea până la vârf
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lungimea optimă a pasului alergător este dată de particularitățile alergătorului și distanța de parcurs; * mărirea distanței de alergare determină o mutare a locului de contact al piciorului pe sol spre înapoi, realizând o aterizare cu piciorul paralel cu solul. La alergările de semifond, contactul cu solul se realizează pe toată talpa pe exteriorul ei, cu rularea până la vârf, iar în cele de fond și mare fond, contactul se face pe călcâi rulându-se toată talpa pe sol. * unghiul de impulsie este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu solul se realizează pe toată talpa pe exteriorul ei, cu rularea până la vârf, iar în cele de fond și mare fond, contactul se face pe călcâi rulându-se toată talpa pe sol. * unghiul de impulsie este mai mic la alergările de semifond, determinând o vârstă mai mare de cursă; * flexia gambei pe coapsă este, în faza pasului posterior, mult mai redusă decât în alergările de viteză (figura 36); * la alergările de semifond și fond, trunchiul se menține într-un unghi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
face pe călcâi rulându-se toată talpa pe sol. * unghiul de impulsie este mai mic la alergările de semifond, determinând o vârstă mai mare de cursă; * flexia gambei pe coapsă este, în faza pasului posterior, mult mai redusă decât în alergările de viteză (figura 36); * la alergările de semifond și fond, trunchiul se menține într-un unghi de 85-90o (foarte puțin flexat), favorizând ridicarea coapsei în faza pasului anterior. În alergarea pe parcurs se alege un tempo optim de alergare (o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]