18,056 matches
-
sunt îndeplinite, deși alternativele variază în ceea ce privește un singur individ (deci sunt întrunite condițiile de acordare a decisivității libertariene în varianta Sen), drepturile individuale își pierd vocea, în sensul că preferința individului decisiv (prin varianta menționată în paranteza anterioară) pe anumite alternative nu mai este transformată în preferință socială. footnote>; b) ni2L :dacă unii dintre indivizi au preferințe intruzive, atunci decisivitățile tuturor sunt anulate; c) ni3L : decisivitățile indivizilor cu preferințe intruzive sunt anulate. De aici, rezultatul de posibilitate: există o funcție de decizie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințe intruzive sunt anulate. De aici, rezultatul de posibilitate: există o funcție de decizie socială care satisface U , P , 1niL , 2niL , 3niL , dacă și numai dacă numărul indivizilor este 2. Pentru mai mult de doi indivizi și mai mult de două alternative, așa cum demonstrează chiar Blau, soluția nu funcționează. 4.4. Soluția Gaertner-Kruger Am văzut mai sus că, deși preferințele nu sunt intruzive în sensul lui Blau, ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternative, așa cum demonstrează chiar Blau, soluția nu funcționează. 4.4. Soluția Gaertner-Kruger Am văzut mai sus că, deși preferințele nu sunt intruzive în sensul lui Blau, ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative. Acest neajuns este îndepărtat de soluția propusă de Gaertner și Kruger în (1981), (1983). Aceștia pornesc (după propriile afirmații) de la conceptul lui Blau de preferințe intruzive, însă, pentru că restricția lui Blau are problema amintită mai sus, propun una mai puternică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
manifestă preferințe autosustenabile. În cazul în care indivizii au preferințe care nu sunt autosustenabile, drepturile se anulează. De aici rezultatul de posibilitate: „Există o relație de preferință socială care satisface condițiile U, P, Lgk și care este aciclică pe mulțimea alternativelor.” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 24] 4.1.* Soluția Hillinger-Lapham [d.4.1.1*]: Condiția Lhp: Oricare ar fi două x variante x,y, i este decisiv pe acestea, dacă și numai dacă preferinței lui i pe (x,y) nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe x lui y. [t.4.1.1*]: Există o preferință socială aciclică care îndeplinește condițiile U, P și Lhp. Demonstrație [t.4.1.1*]. Demonstrația se va face apelând la cazul alegerii cantității de muncă. Cum și cum toate alternativele din decisivitățile libertariene (date de condiția libertariană Sen) întâmpină opoziție din partea celuilalt individ, atunci, dar între 1a și 3a nu avem o preferință Pareto slabă (preferința socială este incompletă), așadar, prin. Deoarece în toate celelalte cazuri alternativele selectate în decisivitățile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și cum toate alternativele din decisivitățile libertariene (date de condiția libertariană Sen) întâmpină opoziție din partea celuilalt individ, atunci, dar între 1a și 3a nu avem o preferință Pareto slabă (preferința socială este incompletă), așadar, prin. Deoarece în toate celelalte cazuri alternativele selectate în decisivitățile libertariene întâmpină opoziție, soluția este aceeași, în perechea sau perechile în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu poate apărea nici atunci când avem n indivizi și m alternative: demonstrația este trivială deoarece
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în toate celelalte cazuri alternativele selectate în decisivitățile libertariene întâmpină opoziție, soluția este aceeași, în perechea sau perechile în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu poate apărea nici atunci când avem n indivizi și m alternative: demonstrația este trivială deoarece condiția Pareto tare este aciclică prin definiție. Nicio alternativă x nu poate fi preferată social strict unei alternative y, a) fără a fi preferată strict de cel puțin un individ și b) atunci când cel puțin un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceeași, în perechea sau perechile în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu poate apărea nici atunci când avem n indivizi și m alternative: demonstrația este trivială deoarece condiția Pareto tare este aciclică prin definiție. Nicio alternativă x nu poate fi preferată social strict unei alternative y, a) fără a fi preferată strict de cel puțin un individ și b) atunci când cel puțin un alt individ exprimă o preferință contrară (y preferat strict lui x). Această soluție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute. următoarea echivalență este îndeplinită. [e.4.2.1*] Definiția [d.2.2.2.1*]: Se clarifică prin următorul exemplu: în cazul conformist vs. nonconformist alternativele sunt aspectul care îl privește pe nonconformist nu este același în cele două perechi. i.e în aspectul care îl privește pe ncf este 1 (galben), în vreme ce în 2 (0,1)a x aspectul care îl privește pe ncf este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile Lnc și U. [t.4.2.3*]: Nu există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile Lnc, U, P. Demonstrație [t.4.2.2*]. Se face prin cazul conformist vs. nonconformist: alternativele sunt. 3 : (1,0)a , ncf galben și cf i alb; și 4 : (1,1)a , ncf galben și cf galben; (unde 1 = galben și 0 = alb). Folosind semnele cardinale, voi împărți pe x variante . Pentru nonconformist: 1 0 0
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
elimina, avem două căi pentru fiecare dintre cei doi. Pentru nonconformist. Pentru conformist. Avem de verificat patru cazuri pentru a vedea că, dacă preferințele sunt necondiționale, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă. 1) 3a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 2) 4a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 3) 1a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 4) 2a este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
verificat patru cazuri pentru a vedea că, dacă preferințele sunt necondiționale, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă. 1) 3a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 2) 4a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 3) 1a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 4) 2a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. Teorema este demonstrată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială este nevidă. 1) 3a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 2) 4a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 3) 1a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 4) 2a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. Teorema este demonstrată. [o.4.2.1*]: Condiția libertariană formulată necondițional rezolvă paradoxul Gibbard, însă există o neclaritate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială este nevidă. 2) 4a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 3) 1a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 4) 2a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. Teorema este demonstrată. [o.4.2.1*]: Condiția libertariană formulată necondițional rezolvă paradoxul Gibbard, însă există o neclaritate în privința modului în care o face. Voi explica această afirmație. În (1974), Gibbard nota că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și y este preferat de i lui z, dar există j, decisiv pe perechea de x variante (z,x), și z este preferat de j lui x, dreptul lui i asupra lui (x,y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y) este anulat. Altfel spus, dacă două alternative x și y sunt în sfera personală a unui individ i, și acesta preferă pe x lui y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z,x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. [t.4.2.4*] Pretenția libertariană III: Există o FDS care satisface U
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y, atunci x este preferat social lui y, dacă și numai dacă nu există o alternativă z căreia i să îi prefere pe y, iar z se află în sfera personală (z,x) a unui individ j care preferă această alternativă lui x. [t.4.2.4*] Pretenția libertariană III: Există o FDS care satisface U, P și alL . Demonstrație [t.4.2.4*]. Se face procedând în următorul mod: în primul rând identificăm dacă există un z care se comportă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3*]. Se poate verifica faptul că, în toate cazurile folosite până acum drept exemplu, fiecare individ are o preferință precum cea descrisă în [d.4.2.3*]. De aici, toate decisivitățile se anulează și preferința socială va fi egală cu alternativele selectate prin condiția Pareto slabă. Voi exemplifica prin cazul prude vs. lewd (extins) deoarece prude preferă în prima sa pereche de decisivitate 4 2pa P a , apoi 2 3pa P a , dar 3 4la Pa , și de aceea, 2a are
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2.3*]. Același lucru se întâmplă și în cazul celuilalt. De aceea, prude și lewd nu mai sunt decisivi pe perechile care îl conțin pe 2a (în termenii lui Gibbard, drepturile le sunt alienate).. Preferința socială este: 2a este așadar alternativa preferată social. Același lucru are loc și în cazul alegerii cantității de muncă și în orice alt caz cu orice număr de indivizi și strategii. Restricția elimină paradoxul<footnote Nu am furnizat o demonstrație pentru n alternative și n indivizi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care el este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care el este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p. [d.4.3.3*] Condiția Lni1: Pentru fiecare individ i, există
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p. [d.4.3.3*] Condiția Lni1: Pentru fiecare individ i, există o pereche de alternative distincte, în așa fel încât, pentru fiecare profil p, i dictează alegerea socială pe acea pereche, dacă, și numai dacă, i este liberal în p. [d.4.3.4*] Condiția Lni2: Pentru fiecare individ i, există o pereche de alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternative distincte, în așa fel încât, pentru fiecare profil p, i dictează alegerea socială pe acea pereche, dacă, și numai dacă, i este liberal în p. [d.4.3.4*] Condiția Lni2: Pentru fiecare individ i, există o pereche de alternative distincte, în așa fel încât, pentru fiecare profil p, i dictează alegerea socială pe acea pereche, dacă, și numai dacă, există cel puțin un individ care este liberal în p. [t.4.3.1*] Există o funcție de decizie socială care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
p. [t.4.3.1*] Există o funcție de decizie socială care satisface U , P , 1niL , 2niL dacă, și numai dacă. Demonstrație [t.4.3.1*<footnote Demonstrația îi apartine lui Blau (1975). footnote>]. Să presupunem că avem o mulțime de alternative A={a,b,c} și că fiecare profil social p conține toate preferințele unanime în p. În plus, presupunem că avem doi indivizi i și j, unde i este decisiv pe (a,c) și j pe (b,c) în toate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]