5,364 matches
-
Pentru el, dar și pentru cei din jurul lui, proveniți aproape În totalitate din același mediu al clasei muncitoare (și Îl includ aici și pe Nicolae Ceaușescu), intelectualii erau „politic și ideologic suspecți”. În 1950, de exemplu, partidul fixează țeluri foarte ambițioase pentru următorii trei ani: proporția de muncitori din totalul membrilor trebuia să ajungă la cel puțin 60%. Un document intern de partid elaborat și distribuit În iunie 1955 arată că obiectivul din 1950 nu a fost atins, dar, Între altele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
față, am atras atenția asupra numărului mare de schimbări la conducerea ministerelor, care au caracterizat numirile lui Ceaușescu. Mulți autori au subliniat „efectele negative” pe care aceste „remanieri” le aveau asupra capacității partidului Însuși „de a-și realiza propriile planuri ambițioase de modernizare”, astfel că nu voi insista mai mult asupra acestor chestiuni. Voi spune numai că, În timp ce Ceaușescu era, probabil din fire, predispus să semene instabilitate și nesiguranță dintre potențialii săi contracandidați, Gheorghiu-Dej era preocupat, cel puțin În prima jumătate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Învățat suficient. În același registru al continuității, așa cum relevă autoarea, „discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste”. Elitismul biologisttc "Elitismul biologist" Varianta românească a eugeniei arată Încă o dată faptul că, În mare măsură, suntem prizonieri ai vremurilor noastre, În sensul teoriilor pe care le adoptăm și În consecința cărora facem politici. Clasa și etnia au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
modul În care ideile eugeniste au fost puse În practică. Discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste. Cu toate că aspirațiile eugeniștilor nu se regăsesc la nivelul implementării politicilor, legile inițiate de aceștia și reformele În domeniul educației au avut consecințe pe termen lung care, deși greu de decelat la prima vedere, după o cercetare aprofundată, devin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
anilor ’20, după realizarea unirii În fapt a Transilvaniei cu Regatul, Astra părea că se află la capăt de drum. Scopul acestei organizații fusese conservarea identității și culturii românești din Transilvania, În condițiile marginalizării de după Ausgleich. Obiectivul său cel mai ambițios fusese unirea Transilvaniei cu țara-„mamă”. După realizarea Unirii, liderii Astrei se găseau În situația de a nu mai putea defini clar rolul propriei organizații. Cu toții considerau că Astra era la fel de importantă ca Întotdeauna pentru românii din Transilvania, dar aveau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideal al unui stat total, ale cărui instituții și acțiuni urmau să se bazeze În Întregime pe prerogative eugenice. Nici o altă mișcare eugenică din Europa sau de pe continentul american nu a fost atât de Îndrăzneață În revendicări și atât de ambițioasă În obiectivele sale politice. Moldovan a numit această construcție vizionară „biopolitică” și a susținut-o neîncetat până În anul 1948, când a fost discreditat de noul regim comunist. Atribuțiile specifice ale unui astfel de stat ideal au variat de la un autor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
urma să fie aceea de a controla maximalizarea valorii individului pentru bunăstarea Întregii comunități”, o afirmație În tradiția filosofiei utilitariene 13. Ideea că evoluția biologică trebuie să devină Însăși fundamentul vieții politice și al legislației statului era o revendicare mai ambițioasă de cele ale oricărui alt text eugenist contemporan Biopoliticii, În dimensiunea sa revoluționară În raport cu definirea prerogativelor statului În viața publică. În 1926, chiar și eugeniștii germani Își formulau argumentele plecând de la acceptarea regimului politic existent, fără nici un fel de ambiție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu individul, ci familia sănătoasă,... de a spori din generație În generație forțele biologice active ca să’și poată apăra prin forțe proprii, cu demnitate, patrimoniul 72. Deja la mijlocul anilor ’30, Moldovan părea să Își propună scopuri imediate mult mai puțin ambițioase decât cele susținute de lucrările sale de la sfârșitul anilor ’20. Constrângerile financiare reale ce au afectat România În timpul Marii Depresii l-au convins că ar fi fost lipsit de simț practic să aștepte să fie aplicate sau chiar concepute programe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
s-a Întors la București cu intenția fermă de a Înființa o școală de asistență socială, care să folosească cele mai noi descoperiri științifice și cea mai recentă experiență profesioanală În domeniu 77. Școala avea, Într-adevăr, o programă foarte ambițioasă. Cursurile durau trei ani și la absolvire studentele primeau o diplomă pe care Veturia Manuilă spera ca, În timp, să o poată echivala cu diploma universitară obținută de bărbați, astfel Încât Școala să devină o alternativă viabilă la educația universitară, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
administrarea instituțiilor și programelor de asistență socială. Până În al șaselea semestru de studiu, studentele trebuiau să fi urmat 92 de ore de curs, pentru a Îndeplini cerințele necesare obținerii unei diplome. O dovadă a calității programului erau nu doar programa ambițioasă, ci și renumele profesorilor ce predau În cadrul școlii, printre care se numărau personalități proeminente ale elitei intelectuale române. Astfel de nume erau Mircea Vulcănescu (economie), Henri Stahl (sociologie), Francis Rainer (anatomie), Sabin Manuilă (demografie), Gheorghe Banu (puericultură) și Eugeniu Botez
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
România. La acel moment, noțiunile de biologie se predau numai În liceu, iar materialul de studiu includea mai degrabă subiecte de botanică, zoologie și anatomie decât teme de igienă personală, sănătate publică și ereditate umană. Obiectivul eugeniștilor era, astfel, foarte ambițios, dar explicabil În logica dorinței adepților eugeniei de a familiariza studenții cu o paradigmă științifică ce reprezenta o școală de gândire a cărei autoritate era deja recunoscută În Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și numeroase alte țări. Conținutul manualelor elaborate de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ridicat de eclectism În achiziția conceptelor teoretice din câteva țări europene și Statele Unite, fără a lua În considerație evoluția Înceată a culturii și igienei populației noastre la toate nivelele, și nici posibilitățile noastre reduse de a implementa astfel de programe ambițioase... Era clar de la Început că ar fi fost imposibil să se implementeze cu succes cea mai mare parte a măsurilor din această lege. Această chestiune a fost semnalată devreme de către protestele corpului medical, șcare notaț dificultățile de a implementa această
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de către Statele Unite. Un an mai târziu, Iranul a semnat Tratatul de neproliferare, în ziua în care acest acord a fost deschis pentru semnare. În 1974, a fost creată Organizația Energiei Atomice a Iranului și au fost anunțate planurile pentru un ambițios program nuclear, menit să includă, în cele din urmă, peste 20 de reactoare nucleare, program sprijinit în mod activ de către marile puteri occidentale. Au urmat contractul cu firma germana Kraftwerk Union (Siemens), pentru a construi reactorul de la Bushehr, investiții de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
mici au început construirea acestora, Iranul ar putea să-și revizuiască politica 217. Revoluția islamică din 1979 a condus la încheierea participării SUA la programul nuclear al Iranului, la rândul său, noul guvern de la Teheran anulând o mare parte din ambițioasele programe ale Șahului, inclusiv cele pentru reactoare de putere, dar a decis, în cele din urmă, reluarea proiectului Bushehr, deși fără Germania, care a oprit cooperarea după începerea conflictului Iranului cu Irakul, în 1980. Războiul Iran-Irak i-a convins pe
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
operațiuni promoționale, relații publice, mecenat, sponsorizare, marketing direct și relațional. Această deplasare a centrului de greutate a făcut să se invoce adesea emergența unei „societăți postpublicitare”. Totuși, în același timp atinge apogeul și valul publicitar, devenind din ce în ce mai explicit și mai ambițios în năzuințele sale. Ce spațiu mai scapă astăzi prezenței mărcilor, când ele sunt vizibile pe îmbrăcăminte și pe ecranele calculatoarelor, se infiltrează în conversațiile telefonice și invadează atât locurile publice, cât și spațiile private? Campaniile de promovare erau naționale; ele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
zi. Epoca turbo-consumerismului nu poate fi separată de inflația sau de excesul publicității, de lumea ca marcă și ca reprezentare: ea coincide cu dispariția spațiilor lipsite de semne comerciale 15. În paralel, intențiile publicității se arată a fi și mai ambițioase: ea nu se mai mulțumește să fie un mijloc de punere în valoare a produselor, ci a început să exalte viziuni asupra lumii, să pună în circulație mesaje, judecăți de valoare și „idei” în vederea fidelizării clienților: Just do it (Nike
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să lupte, să transforme datul, să realizeze ceva ce le procură o imagine pozitivă despre ei înșiși. Aceasta se concretizează la fel de bine în „opera” cotidiană „modestă” (muncă, organizarea spațiului domestic, educația copiilor, activitate sportivă sau militantă) și în proiectele mai ambițioase. De ce oamenii politici, marii patroni de întreprinderi, artiștii celebri nu se mulțumesc să-și savureze liniștit succesul și continuă până la ultima lor suflare să lupte, să se dăruiască unei cauze, să creeze? Pentru că individul nu se mulțumește cu o viață
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
personale”? Cel puțin la nivelul relației față de muncă, avem toate motivele să ne îndoim. Munca și timpul libertc "Munca și timpul liber" Începând din anii ’80, presa a devenit, într-o mare măsură, purtătoarea de cuvânt a tinerilor dinamici și ambițioși (yuppies) și a altor pasionați de reușită: începea să se instaureze imaginarul social al carierelor fulgerătoare. Dar în ce măsură este împărtășit, interiorizat de către mase acest model? Obsesia performanței? Febra acțiunii de dragul acțiunii? Nu chiar aceasta e imaginea reflectată de pasiunea colectivă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și instabilitatea implicării personale. Aparent, totul îi desparte pe stahanoviștii muncii de cei care privilegiază calitatea vieții relaționale din întreprindere sau satisfacțiile vieții private. Clivajul este de netăgăduit, dar aceasta nu înseamnă că-i absolut. Pentru că astăzi câștigătorii și alți ambițioși nu se mai mobilizează în numele unor năzuințe exterioare, motivația lor esențială fiind de a încerca senzații tari, de a trăi sub tensiune permanentă, de a deveni stăpânii timpului 12. În ciuda a tot ce-i opune, individul activ și individul detașat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
necesare pentru a gândi, a acționa și a se perfecționa. Hipertrofia consumeristă și mediatică prezintă, în ultimă instanță, mai puține amenințări decât slăbiciunea sistemelor noastre de educație. Promovarea unor programe TV de calitate, punerea la punct a unor politici culturale ambițioase, toate acestea sunt foarte bune, dar este și oarecum naiv să crezi că asemenea măsuri pot constitui o reală contrapondere a consumului dezlănțuit. Numai niște interese și niște presiuni de alt gen vor putea constitui baraje în fața mareei hiperconsumului. Niște
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
reformă a imigrării din 1986, cunoscută mai bine ca IRCAxe "Legea de Control și reformă a Imigrării din 1986 (IRCA):CA)" (The Immigration Reform and Control Act), era menită să stopeze migrarea și imigrarea ilegală în Statele Unitexe "Statele Unite". Această ambițioasă sarcină s-a dorit a fi îndeplinită adoptând sancțiuni severe pentru angajatorii care acceptau lucrători ilegali. Dacă erau prinși, angajatorii riscau amenzi severe sau chiar închisoarea. În plus, IRCAxe "Legea de Control și reformă a Imigrării din 1986 (IRCA):CA
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
isteț. Henry Colburn e o mină de aur: ideea de a lansa o colecție de romane și memorii fashionable Îl face În scurtă vreme nu doar foarte bogat, ci și vrednic de stimă. Căci el o publică nu doar pe ambițioasa irlandeză, ci, până la jumătatea veacului al XIX-lea, pe mulți dintre autorii englezi respectabili, pe care i-ar include azi orice antologie serioasă a dandysmului. Flerului său i se datorează suita de best seller-uri prin care bântuie nu doar efeminații
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
O vestă bleu, Încheiată cu nasturi până deasupra brâului, terminată la spate În două cozi, un pantalon crem, ușor colant, ghete negre și o cravată albă apretată În pliuri. Dacă fastul celui dintâi poate fi imitat ușor de către orice burghez ambițios și cu dare de mână, eleganța celui de-al doilea (sesizabilă În cel mai mic amănunt, de la, să spunem, croiul pantalonului la ținuta semeață a capului, la expresia feței și timbrul vocii) este, În schimb, de neimitat. Brummell rămâne unic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mănăstirească, porunca neînduplecată a Bătrânului din munți care, după ce-i Îmbată, le cere discipolilor săi să-și ia viața, nu era mai despotică și nici mai respectată decât doctrina aceasta a eleganței și a originalității care impune, la rându-i, ambițioșilor și umililor ei discipoli, oameni adesea plini de ardoare, de pasiune, de curaj și energie, cumplita formulă: Perinde ac cadaver!*1 Dacă ar fi să Îi dăm crezare lui Jean d’Ormesson, paragraful de mai sus ar trebui interpretat astfel
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai diafană și tandră, cu atât trebuie să sporești respectul și să te faci de nepătruns, Învelindu-te cu el. Niciodată Lauzun nu a uitat această lege În tête à tête-urile cele mai Îmbătătoare pentru un bărbat vanitos ca el, ambițios, Îndrăgostit (poate că era...; libertinii sunt capabili de orice, chiar să iubească fete de 43 de ani). De altfel, există În vanitatea prea ațâțată o inflamare ce seamănă diavolește de mult cu iubirea. Diavolește e cuvântul potrivit! Trebuie citit În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]