5,569 matches
-
sau McDonaldizare. Globalizarea accentuează de asemenea valorile multiculturalismului, pe care le experimentăm peste tot, în vestimentație, în modul de petrecere a timpului liber, în consumul cultural. Prin globalizare și multiculturalism trecem granițele, sau uităm de granițe.. În comunitate indivizii sunt animați de interese comune, de resurse folosite în comun, de respect și înțelegere reciprocă. Apropierea în relațiile umane și sprijinul sunt extrem de valorizate. Scopurile personale sunt subordonate cooperării și obligației comunitare. Culturile comunitare sunt culturi colectiviste, sau culturi "noi", caracterizate de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
s) Salvation, Menace or Myth?, paper delivered at conference on "New Cultural Formations in an Era of Transnational Globalization," Academia Sinica, Taiwan, http://www. binghamton. edu/fbc/ iwgloculttw. htm Weber, Max. 1992. Politica, o vocație și o profesie. București: Editura Anima. Weber, Max. 1993. Etica protestantă și spiritul capitalismului. București: Editura Humanitas. Weiner, Robert. 1997. Democratization in Romania, în Stan, Lavinia. Romania in Transition. Aldershot, Dartmouth Publishing Company Limited. Wellman, Barry. 1979. The Community Question: The Intimate Networks of East Yorkers
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
grea, pentru supraviețuire. Este o lume mereu tulburată de orice o abate de la obișnuințele sale, amenințată parcă permanent de nenorocire, dar și amenințătoare, trăind într-o întunecime tragică. O greutate telurică apasă această existență rudimentară. Mase de oameni se mișcă animate de un instinct gregar, satul părând mai degrabă o comunitate tribală. Natura fiind o componentă organică a traiului acestor oameni, totul este inserat, proiectat în semnificative peisaje (vizuale și sonore), realizate cu forță și amploare. Atmosfera tensionată, tonalitatea sumbră, clarobscurul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
dubioase (Marcel Mihalaș, Marius Robescu, Virgil Mazilescu). Sunt adevărați eroi, aproape uitați, ai rezistenței literare române. Scriitorii în această situație și-au asumat riscul rezistenței declarate, fără a merge totuși, din diferite motive, până la capăt: implicarea politică directă. Grupul oniric animat de D. Țepeneag mi se pare cel mai caracteristic pentru o astfel de atitudine. Ei acționau, în primul rând, în numele libertății de expresie, marele, fundamentalul principiu al oricăror forme de rezistență literară. De la cele mai spontane și benigne, până la cele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și alte cărți importante. Este mult, puțin? Este sticla pe jumătate plină sau pe jumătate goală? Cine poate decide definitiv în astfel de împrejurări atât de ambigue? Dar tot entuziasmul meu a fost ucis, strangulat. Intrasem conștient în gura lupului, animat de cele mai bune intenții. Am început deci să nu mai iubesc Hermeneutica lui Mircea Eliade. Cele ce s-au întâmplat în Franța m-au dezgustat și mai mult de această carte, de care pur și simplu n-aș mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dintre Constantin Noica și regimul ceaușist. Cel dintâi probabil determinant, fundamental privește orientarea naționalistă a studiilor sale, numeroase și pasionate, pe tema ființei românești și a limbii române, publicate după eliberare. Nu insistăm acum asupra tuturor complexelor și preconceptelor care animă aceste cercetări-eseuri. într-o mare cultură filozofică scrisă, într-o cultură majoră, ele n-ar fi fost posibile. Să nu uităm totuși că întreaga generație a lui Noica, atmosfera spirituală în care s-a format au fost în mod incontestabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
apărute după 22 decembrie, sunt, pe de o parte, expresia cea mai tipică a noului val intelectual în politică, pe de alta, a imposibilității sale de a se încadra în structurile existente a căror mentalitate am caracterizat-o. Intelectualii care animă aceste grupări, mulți de mare valoare, nu s-au mai regăsit în vechile formații. Ei n aveau nici relații anterioare, n-au făcut nici închisoare, unii treceau și chiar așa și erau, după criterii strict rigoriste uneori, să zicem, fără
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
activității intelectuale. Mircea Eliade abordează cu optimism acest fenomen, menținându-și credința în viitoarea apariție a omului nou în care se vor transpune și intelectualii provinciei, și care se va elibera de dorința de parvenire și carieră, și va fi animat, în schimb, de dorința de "jertfă anonimă" și "eroism nerăsplătit". Pentru Smântânescu, soluția pare mult mai pragmatică și constă în canalizarea energiilor locale sub pavăza străjeriei, în scopul ridicării spirituale a populației prin conferințe și alte manifestări culturale 56. Poetul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
elevi vor susține conferințe în cadrul Societății, abordând teme legate de tradiția și folclorul românesc, filosofie românească, scriitori și poeți români, precum Sadoveanu sau Eminescu. Sala de gimnastică a îndeplinit adesea rolul sălii de spectacol unde aveau loc reprezentații de teatru animate de profesorul germanist Virgil Tempeanu. Într-un astfel de decor artistic se vor forma viitorii actori Birlic și Jules Cazaban. În acești ani liceul se va bucura și de vizite ale unor personalități de seamă. În 1930, la sărbătorirea a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
constituie semn al maturizării culturale, din contră, discrepanța dintre capitală și periferii denotă tocmai progresul cultural extrem de incipient la nivelul întregii țări, iar centralizarea excesivă face drumul spre modernizare mult mai anevoios. Localismul creator a pus în valoare cultura periferică animată de intelectualitatea provincială urbană. Pentru nordul Moldovei, raportarea continuă a acestei intelectualități la Eminescu și Iorga, pe care zona îi revendica mai mult poate decât se conectau ei înșiși la locurile natale, denotă deznădejdea unui colț de lume prolific, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de muncă, a dobânzii și a banilor, Editura Publica, București, 2009. Kissinger, Henry, Despre China, Editura Comunicare.ro, București, 2013. Kotarbinski, Tadeusz, Tratat despre lucrul bine făcut, Editura Politică, București, 1976. Le Bon, Gustave, Revoluția franceză și psihologia revoluțiilor, Editura Anima, 1992. Le Goff, Jacques, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970. Le Goff, Jacques, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994. Lecourt, Dominique-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005. Lenin, V.I., Noua politică
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
alta parte, credința fermă în puterea regeneratoare a științei ne poate face să surîdem astăzi. Dar orice evoluție a cunoașterii re-prezintă un drum presărat cu capcane și ocolișuri. Importantă e urma indiscutabilă lăsată de Grupul celor Zece, care a fost animat de bucuria transgresării frontierelor disciplinare, în căutarea unei lumi mai puțin schizofrenice, mai drepte, care să respecte demnitatea ființei umane. Autoarea a avut excelenta idee de a-i intervieva pe actorii principali, la douăzeci de ani după autodizolvarea grupului. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
spunea el, alosteria este un fenomen decisiv în cadrul evoluției. Discuția asupra concepției sale despre cunoașterea obiecti-vă și despre transformarea sa în proiect politic a fost foarte înflăcărată. Morin nu putuse asista la această întîlnire, dezbaterile din acea seară au fost animate mai ales de Laborit, Sauvan și Baillet, cu scopul de a clătina pozițiile lui Monod. Acesta din urmă fusese captivat de discuție deoarece simțea prietenia și respectul pentru gîndirea sa. Eram așezat lîngă el și mă aud încă întrebîndu-l dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care această creștere cantitativă nu era pusă sub semnul întrebării. Puțini responsabili puneau efectiv în discuție noțiunea de progres. În Grupul celor Zece, ne-am dat seama, mulțumită lui, de catastrofele la care putea conduce supraîncălzirea creșterii. Dezbaterea a fost animată. François Meyer a deveni președintele Societății franceze de antropologie. A plecat în Aix-en-Provence și își continuă și acum cercetările. În 1993, a scris în Transversales un articol destul de pesimist numit Le rush technologique (Precipitarea tehnologică). B.C. Jacques Delors a asistat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ostili din-tre ei. Activitatea lui Robert Buron în sprijinul țărilor subdezvoltate, pe care le ajuta cu sfaturi, în calitatea sa de economist, prietenia sa pentru oameni precum Părintele Lebret sau abatele Pierre, lupta sa pentru handicapații ale căror asociații le anima dovedesc angajamentul creștinului. Ardoarea și convingerile sale îl determinaseră să "de-vieze", să-și radicalizeze pozițiile, iar unii nu l-au urmat încă de cînd rupsese relațiile cu de Gaulle dar toți recunoșteau autenticitatea umanismului său...". Robert Buron este adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la o gîndire care să explice invenția, creația și subiectul uman. Reflectează împreună cu Lefort și Castoriadis asupra problemelor societății, civilizației și democrației, refuză conformismele de stînga și intră în Centrul de cercetări și studii sociologice și politice, pe care îl animă Lefort și Castoriadis. În 1965 publică Introduction à une politique de l'homme (Introducere la o politică a omului). În L'Esprit du temps (Spiritul vremii) (1962,) Edgar Morin se străduiește să ajungă la o reflecție globală asupra fenomenului "culturii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ați intrat în Grupul celor Zece? J.-F. B. Prin intermediul lui Robert Buron și al lui Jacques Robin. Am fost însărcinat cu formarea militanților în cadrul mișcării politice Objectif 72, condusă de Robert Buron. Așa se face că am organizat și animat împreună ședințe de formare în iunie, iulie și august, timp de doi ani consecutiv, la Vannaire, în Bourgogne. Încercam să introducem ceva mai multă rigoare și analiză științifică în felul de a gîndi al acestor militanți, dintre care mulți erau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lectura manuscriselor, urmată de cri-tici. În sfîrșit, întreruperea a fost legată mai ales de faptul că Jacques Robin avea un rol decisiv în pregătirea ședințelor: el se informa despre per-soanele ce trebuiau invitate, despre subiectele dezbătute etc. A continuat să anime întîlnirile și după aceea, dar cu mai puțină vigoare. B.C. A participat la crearea CESTA. H.A. La cîțiva ani după aceea. CESTA a fost creat în 1982, după venirea la putere a lui François Mitterrand. E creația lui Attali și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la CESTA și au existat cîteva întîlniri în cadrul GRIT. Apoi au fost organizate întîlniri la La Villette, sub influența lui Jacques Robin, dar nu mai era același lucru. De comun acord cu președintele de la Cité des Sciences (Cetatea științelor), el anima un dejun în cursul căruia cineva venea să discute despre o carte pe care o scrisese recent. Astfel, acum patru ani, mi s-a cerut să-mi prezint ultima carte. Organizatorul era Jacques Robin, cu Roger Lesgardes și o bună
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
économique au développement humain (De la creșterea economică la dezvoltarea umană), a apărut în 1975 la editura Seuil, iar René Passet i-a semnat prefața. În aceasta se amintește că Jacques Robin a stimulat, din 1968, o reflecție colectivă și transdisciplinară, animînd Grupul celor Zece, și se insistă asupra importanței demersului bio-antropologic pentru a înțelege tulburările epocii. René Passet, profesor de științe politice la Universitatea Paris I, repune în discuție economia neoclasică, deconectată de social și de mediu: "Ca orice știință, economicul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să fac parte dintr-un mic grup de profesori însărcinați să ia legătura cu studenții care ocupau localuri ale universității. Ne-am dat foarte repede seama de extraordinara căutare a sensului și de nevoia de contacte cu profesorii ce îi animau pe studenții contestatari. În urma acestor evenimen-te, am fost numit director al Centrului Assas al Facultății, post pe care l-am ocupat timp de doi ani foarte dificili, în care grupuri de studenți se înfruntau extrem de violent. Trebuia să intervii adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
excepții din acest punct de vedere. Totuși, cum am putea pretinde să intervenim asupra pieței mondiale dacă nu încercăm să-i înțelegem sensul? Oare un univers repetitiv, care tinde să-și păstreze echilibrele, un univers care se degradează și unul animat de o mișcare de distrugere creatoare se conduc în același mod? Concepția aceasta din urmă ar trebui, după mine, să ni se impună astăzi. Degradarea energiei solare însuflețeste marile cicluri biogeochimice și per-mite dezvoltarea vieții. Structurile disipative ale lui Prigogine
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Grupul celor Zece? M.S. Am rămas pînă în 1976. Pot aduce mărturie pentru serile foarte interesante și pentru primirea extrem de călduroasă a lui Jacques Robin și a soției sale. Exista o ospitalitate sinceră, o intensă căldură umană și discuțiile erau animate. Păstrez o foarte bună amintire din toate astea. B.C. Aceste întîlniri v-au permis, poate, să întîlniți persoane cu care ați păstrat legătura după aceea. M.S. Am păstrat contactul cu Michel Rocard, dar cred că îl cunoșteam puțin, totuși, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
poate veni din partea lecturilor biblice cu totul aparte asupra simbolismului corpului uman pe care le face Anick de Souzenelle, în care echilibrul rostirii complete în tradiția ebraică e dat de deschiderea ființei masculină, în definiție spre alteritatea feminină. Suflul ce animă și dă sens celor 22 de consoane, masculine, ale alfabetului ebraic e Duhul sfînt al lui Dumnezeu, puterea feminină sacră, pe care l-am putea apropia, în perspectiva lévinasiană, de acel terț ascuns, ne-locul, vidul plin dintre sine și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
manifesta vreo divergență de opinie, imediat o discuție comună venea să lumineze punctul asupra căruia plana disensiunea și se întâmpla foarte rar ca obstacolul care oprise inteligența unuia să nu cedeze la efortul tuturor. Astfel, grație acestei frecventări a oamenilor animați de același spirit, pătrunși de aceeași pasiune, s-a menținut printre noi, îmbogățindu-se în fiecare zi, depozitul științei economice. Astfel economia, deși respinsă de învățământul oficial și expusă imputațiilor calomnioase sau inepte ale relei credințe și ale ignoranței, a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]