26,366 matches
-
-ar neica-n el Ca-ntr-un guler de cojoc! Și de-atâta bocnă-n sat, Câinii-s, hămăind, puțini. Ca în iernile de-al' dat': Crapă calciul în găini. . . Din tavan până-n papuc, Numai ger stereotip! Doamne, oare mai apuc Vremuri să mă trag la slip?! Egnin (capriț cu rime din oglindă) - frățânelui George Corbu - Cum iarăși se ninge cu strașnic temei, Vârtos îndesându-mi căciula în pac, Scoț limba, ca puștii vecinilor mei, Și fulgii pi dânsa îmi dac
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
-i neagră'n jurul meu (...) Dar nimic nu luce 'n zare (...) Peneș cugetă și zice: " Ce minune de odor Să duc țării când de-aice M'oiu întoarce 'nvingător?" Peneș om de omenie Sare'n Plevna dintr'un zbor Și apucă 'n bărbăție Tunul cel mai tunător. Putem alege și exemple din alți poeți. Iată o strofă din Păcatul de Al. Vlahuță ("Convorbiri literare", 1 apr. 1881, p. 40): Și vreți ca astăzi omul să nu păcătuiască, Când grijile'l apasă
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
prefață și argument de Gh. Bulgăr. Editura Vestala, 1999, p. 9 ("Argument"). Șerban Cioculescu revendică apostroful pentru poezia lui Eminescu, în Scrisorile sale către Perpessicius (publicate mai întâi în Caietele Eminescu, apoi în volumul său Eminesciana, 1985). Deși l-am apucat pe Șerban Cioculescu director la Biblioteca Academiei Române, n-am știut de aceste preocupări ale sale pentru restituirea apostrofului lui Eminescu. Personal am înțeles necesitatea apostrofului în poezia lui Eminescu după ani întregi de citiri comparate (confruntări) ale edițiilor sale și
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Emil Brumaru Lui Șerban Foarță Șerbane, icră veche, în ce tristețuri zaci, Puținde la o leghe Ca nimfele-ntre craci? Balena, oh!, balena Numită Moby Dick ( Și mă apucă jena Că trebuie să-ți zic.) Plutește pe oceane, i-e foame de harpon! Trezește-te, Șerbane, Roz nod de bulion, Pupă cuvîntul, dulce. Zdrobit sub iederi moi, Tu limbii tîța zmulge Și-o dă la marțofoi. Și lasă, lasă
Scrisoare ameliorată (1977) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16066_a_17391]
-
indispusa Iar talia-i se tînguie c-o grație De balerina în exil, oh!, bielorusa. Căci în parfumul ei e-o-nsingurare Ce-mi face sufletul trist baltă dulce De lintița. Crini albi cu gura mare Aerul zilei crud or să-l apuce, Să-l dumice, să-i zdrențuiască-amurgul Și zorii să-i prelingă-n moi rășine. Iubita mea topește azi tot burgul În menstruații tragice și fine.
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16718_a_18043]
-
Femeie, privea cu sânii și nu se-nșela niciodată. De la rochia-i de nuntă până la cea de doliu, rezuma toată viața. Pare-se că menirea mea era să fiu domn, nu poet. Am trecut de 99 de ani și m-apuc de filatelie. Copiii îmi mănâncă din palmă, iar păsările - din suflet. Mă uit în ochii femeilor și amețesc întruna. - O, Doamne (mai răbufnesc uneori), greu e să-mbătrânești! Tinerii strigă după tine pe stradă The Mask, vârstnicii nu te recunosc
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
Emil Brumaru , Degetele îmi lungesc, Străvezii și nefiresc, Într-o clipă cît în luni De zile spre sîni ce-ți cresc, Nu din trup, nu de pe piept, Ci din cer. Și mă pripesc, Și n-apuc să mai aștept, Mă înalț, trec printre bîrni De tavan dumnezeiesc! îngerii mă trag de mîini, Degetele îmi lungesc...
Îngerii mă trag de mîini by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16700_a_18025]
-
singure întrebări: încotro?... patrie ce renaști epuizîndu-te... Inventar de potop Cum (deocamdată) ei nu reușesc să înșface din marele tot cu dosul mîinilor atît cît înhață cu lațul palmelor în căngile posesive ale falangelor și căra cu brațele tot ceea ce apucă de-si umplu burțile casele ochii memoria cu aceste stive în spatele cărora își ascund moartea - iată-i gata să umble la mecanismul infinitului biologic și la misterul unde hazardul și timpul și ploaia meteoriților și-au împărțit de pe cernuta sita
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
ascunde iarna și ziua, frigul și căldura sub mantia săracă a clarobscurului? Poți imita zeul, ori, dimpotrivă, poți să urmezi omului, celui de rând, cineva va voi mereu să amestece timpul verbelor, amânând victoria și biciuind virtuțiile. Ști-vei să apuci mijlocul drumului, temperând excesele leacurilor, frenezia otrăvii? îți mai rămân vicleniile luptei, îndârjita ei așteptare. ROBINSON Nu pot ajunge pe malul celălalt Căci mai am de străbătut pământul Dinlăuntrul meu, fierbintele deșert de nisip din mine. M-am lăsat dus
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
nu cunosc drumul doar simt cum îi cară umbra propriilor aripi... Bate un clopot în univers se revarsă numai polen de albe și umbre albe faruri bengale pentru cohorta de îngeri fiecare urmează să-și doboare propria țintă un copil apucă umbra îngerului doar cu o mână o așază pe umeri aripa dăruită doar lui după care anunță prin glasul unui alt clopot de pene că din grădinile Edenului s-au prăbușit planete și numai în umbrele aripilor îngerii continuă truda
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
ce stare a materiei mă aflu, încerc să opresc dezmățul lucrurilor și deschid o carte din turela ei iese precaut un șoarece speriat plin de aluat din creștet până la picioarele lui desculțe și roze. Cu un obiect neidentificat de-abia apuc să scriu pe peretele din fața mea: hecatombe de poeme sângerează sideral. În audiență la Moarte Făceam parte dintr-un lung șir de soldați și așteptam să intrăm în audiență la Moarte, lucrurile din jur, nu noi, aveau o transpirație rece
Poezie by Marcel Mureșanu () [Corola-journal/Imaginative/3008_a_4333]
-
chin; Bat clopotele vesel, în aer crește-o Cruce Și-ți limpezește clipa-n bezmeticul destin... Mereu trec flori pe lîngă noi, se uită... Mereu trec flori pe lîngă noi, se uită Uimite la ce facem, cum iubim, Și le apuc-un fel de spaimă mută C-o să le scoatem din parfumul lin Din preajma lor și-o să le ducem, leneși, Să steie-n vaze lungi sau în pahare, Păzite blînd de-un înger; el din pene-și Alege-un moale scut
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
Gorgonie dă peste Gherman, chelarul, care și el râvnea fata, furios îl doboară cu o lovitură, Nichita, fratele Nichita, care venea mutește spre ușă, se izbește cu capul de Iosofat, între timp chelarul se ridică și în locul lui Gorgonie îl apucă de gât pe Ștefan, ivit și el pe furiș; se bat orbește în bezna chiliei, Gorgonie îl omora pe Varlam, ultimul care apăruse, Gherman, îl sugruma pe Ștefan, Iosofat care se izbise cu ceafa de ușă, trăgea să moară și
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
de felul celei care-a scris Zilele nu se întorc niciodată. Jurnalul ei nu e, în asemenea condiții, o supapă de ratare (nici la Jeni Acterian nu era), ci, spune Liana Cozea, dezvăluirea ,unui autentic talent literar care nu a apucat să se consume sau să se epuizeze în creațiile ei de ficțiune. De altfel, poate în nici unul dintre jurnalele Doamnelor nu se pune mai acut ca aici problema adevărului...". Nemulțumirea de care vorbeam vine din lipsa de adevăr. Dintr-o
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
fizică a lui Cronenberg, prin cea psihologică a lui Bergman, ca să ajung la cea supranaturală a lui Polanski. Mda, constat că încep să uit anumite filme, așa că am revăzut thrillerul lui fantastic din '68, Copilul lui Rosemary. N-o să mă apuc să îi fac o critică de întâmpinare, dar, în pofida jenei, vă voi spune ce m-a frapat din prima. Filmul este despre un cuplu al cărui venit este moderat, la început nu prea pe roze. Cum ar fi fost și
Regizori prinși în gheara violenței by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11101_a_12426]
-
aceeași doamnă. În privința emisiunii, ,trăim ca actorii sau ca regizorii care lucrează la un spectacol și sînt bîntuiți zi de zi și noapte de noapte de rolul pe care-l fac - cum să-l facă mai bine, de unde să-l apuce." În privința festivalului, ,este foarte incitant să vezi, în această derulare, voci diverse, cu texte diferite. Mai mult, fiecare dintre regizori se află într-un moment extraordinar acum și de aceea selecția arată așa." Tot o selecție critică, dar într-un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11106_a_12431]
-
În 1920 urmele secolului 19 sunt încă adânci. Peste numai un deceniu, situația este radical diferită: ,Urmele secolului al XIX-lea sunt încă puternice la 1920. La începutul interbelicului, Iacob Negruzzi, secretarul Junimii, este încă martor al schimbărilor literare și apucă, la bătrânețe, mai bine de jumătate din perioadă, după ce prinsese, în fragedă tinerețe, pașoptismul, iar la maturitate junimismul. Este aproape neverosimil că ochii lui, de om născut în 1842, au parcurs pe viu cele mai importante etape ale literaturii române
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
ca un cozonac, având forma unei femele de mic mamifer gata să fete. Mă uit. Iar mă uit. Ce naiba o fi?!... Privind cu luare aminte în jur, ca un hoț prudent, nu cumva să fie prins asupra faptului, întind mâna, apuc cartea, care se lasă repede și ușor luată în posesie, ca și cum ea, de fapt, atât aștepta... Nu m-aș mira să fie Biblia vreunui mormon în drum spre Paris, călătorind împreună în tren. Este ULISE !... Așa ceva nu se poate citi
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
și năvălit peste spectatori. Cu noutăți față de ediția precedentă: mai multe săli (8 locații), mai multe filme (peste 60) care de data aceasta pot fi vizionate nu doar în Capitală, ci și la Cluj. Oferta de pelicule fiind țeapănă, să apuci să vezi ce vrei este deja o chestiune de management: planifici orele, îți lași timp să te miști între cinematografe, alegi proiecția și locația care ți se potrivește cu programul. E de remarcat interesul spectatorilor români - de unde se deduce că
Cocoșul lovește din nou by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11145_a_12470]
-
din țigară, ea nu poate totuși să șteargă imaginea înfiorătoare a unuia pe care aceleași subterfugii l-au dus la moarte. Așa și cu sindromul gîndirii abstracte: e ca un cancer subtil de care nu-ți dai seama pînă nu apuci să-i vezi, întruchipată în pielea altora, simptomatologia devastatoare. Cu singura deosebire că muribundul nu e de găsit în sala spitalelor, ci în aula facultăților de filozofie, iar moartea de care va muri nu va fi una somatică, ci una
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
lipsă de combustibil afectiv. Iată de ce jargonul conceptual, ca formă de carență lirică mergînd pînă la deficiența totală a sentimentului, este forma de atrofie sufletească a celor care suferă de sindromul gîndirii abstracte. Așadar cinci simptome de care, dacă ai apucat să suferi, te vei vindeca foarte greu, și numai cu o condiție: să vezi că alții sînt mult mai bolnavi decît tine. Și, cum se întîmplă de obicei, însănătoșirea va fi cu mult mai dureroasă decît îmbolnăvirea.
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
unei specii de incertă fiziologie. A mai intervenit și un factor exterior de primă importanță, Consiliul Europei, care și el crede în existența marilor corupți și cere lichidarea lor. Este limpede că brațul lung al Justiției se agită, dar nu apucă. A-i aduce chiar și mustrarea cea mai ușoară ar fi cum ai pretinde capturarea - și expunerea - unui extraterestru, acostarea fantomei din parc, interdicția de a părăsi țara, pentru Dracula. A ni se cere și, vai, imperios, imposibilul ce altceva
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
se văd foarte clar opțiunile sale în cadrul acestei organizații (p. 432-437), în favoarea religiei, a regelui și a intereselor naționale. M-au mirat rezolvările neprofesioniste în editarea acestor texte. Constantin Mitru a lăsat dactilografiate după manuscrise aceste pagini, fără a fi apucat însă să ia o decizie în legătură cu principiile filologice ale editării. Constantin Ciopraga, într-un scurt cuvânt despre ediție, certifică faptul că textele au fost lăsate intacte, așa cum au fost transcrise, cu toate fonetismele și variantele lexicale. Dacă menținerea unora, ca
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
te îmbeți? Păi, doamnă, Domnu' Băsescu nu a lucrat în transporturi? Așa e, cum de nu ne-am gândit ? Liniște brutală, atmosferă tensionat-funebră. Drept urmare, cam de vreo lună încoace, nu mai avem somn, nu mai avem poftă de mâncare, ne-apucă iritarea din nimic, ne certăm din tot felul de fleacuri și privim la televizor ca la dușmanul care ne vrea pieirea. - Și care sălbăticește lumea, și-a exteriorizat clipa de inteligență nevastă-sa Claustrina. - Te-ai trezit și tu, dragă
Războiul celor două roze portocalii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11151_a_12476]
-
miliarde (...) nepricepuți ca Novicov, Nicolae Bellu, Asia Moraru, diletanți ca Dinu Negreanu, dușmani deschiși ca Marietta Sadova, își fac veacul și mendrele în scaunele de răspundere ale acestui departament (p. 381) l Ridicula Maria Banuș, oportunistă și penibilă, s-a apucat să-l modifice pe Shakespeare, în Hamlet. La schimbarea gărzii din primele tablouri, când replica este: ,Trăiască regele!", nefericita de Banușa, lipsită și de decență, și de un elementar bun simț, a pus pe românește: ,Trăiască republica!" E poeta oficială
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]