6,861 matches
-
află gene esențiale care codifică porțiuni din molecula de imunoglobulină: gena pentru catena grea (H), pentru catenele ușoare Lk și Lλ. Evident că translocația genei C-Myc are drept consecință alterarea reglajului genic normal al acesteia (apud Lucian Gavrilă și Aurel Ardelean, 200925). Ne oprim aici cu exemplele de translocații activatoare ale unor protooncogene. Alte exemple, care în prezent depășesc zeci de cazuri, nu pot intra în economia și intențiile de simplă informare promovate în lucrarea de față. Este de reținut doar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
evoluția determinată de necesitățile de comunicare, și altul reprezentat de limba literară, cu evoluția coordonată din perspectiva unor scopuri și pe baza unor acte volitive conștiente. Această concepție are de fapt continuitate cu unele opinii exprimate de unii dintre învățații ardeleni din secolul al XIX-lea și este în acord cu opiniile susținute de unii dintre marii lingviști europeni. În mod independent, pe linia distincției dintre aspectul popular și aspectul literar al unui idiom, Lucian Blaga a făcut disocierea dintre aspectul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și reorientîndu-se spre alte surse de influențare culturală și artistică, decît cele pe care le cunoscuseră în perioada Evului mediu. Această mișcare a românilor a început la mijlocul veacului al XVIII-lea în Ardeal (și este cunoscută sub numele de Școala ardeleană), dar principiile ei au antrenat treptat pe toți românii, indiferent de confesiune sau de pro-vincie, și au fost promovate mult timp și după ce nu a mai existat o pleiadă de învățați care s-o reprezinte. Avînd în parte o evoluție
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
format pe baza dialectului daco-român, cu o preponderență în pronun-ție a subdialectului muntean. Faza ei veche, cînd a fost scrisă cu alfabet chirilic, a fost caracterizată de influența limbii slavone și a limbii neogrecești. O dată cu manifestarea curentului cultural iluminist Școala ardeleană, îndeosebi după 1780, s-a produs o reorientare în sensul modernizării, proces care a însemnat, printre altele, adoptarea alfabetului latin și reorientarea în ceea ce privește sursele împrumuturilor. S-au introdus astfel numeroase elemente lexicale din latina savantă și din unele limbi romanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a făcut ca activitatea culturală de excepție a lui Dimitrie Cantemir să nu realizeze o tradiție, el rămînînd un pisc singular la sfîrșitul perioadei vechi a culturii române și fiind valorificat, în alte condiții, după un secol, de către reprezentanții Școlii ardelene. Opera lui Cantemir, fiind una scrisă, a putut fi însă continuată sub unele aspecte de epoca modernă, prin preluarea unor idei, a unor modele de adaptare a împrumuturilor neologice, a unor termeni științifici și filozofici etc. Exprimîndu-se metaforic, Lucian Blaga
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
întemeietor de lume și ca singur deținător al adevărului. Exemplul concludent sub acest aspect este Titu Maiorescu, care, așa cum a arătat Nicolae Iorga 118, a respins violent realizările, de multe ori pline de merite și în spirit european, ale învățaților ardeleni, considerîndu-le, în mod fals, ca îndepărtate de sufletul românesc, pentru a apărea ca singura personalitate demnă de atenție și pentru a găsi soluția propriei afirmări sociale prin profesia de "critic". Lipsa aristocrației și a vieții orășenești a determinat și lipsa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romani, nu și-au propus emanciparea românilor în numele gloriei străbune sau în perspectiva alinierii la Europa civilizată. Situația s-a schimbat radical în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea, o dată cu activitatea pleiadei de erudiți care au alcătuit Școala ardeleană, mișcare iluministă de mare amploare, care a dat o nouă orientare evoluției culturii și limbii române literare. Din acest moment, românii au avut intelectuali orientați consecvent spre lumea europeană și antrenați într-o activitate culturală și științifică programatică în vederea întemeierii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Din acest moment, românii au avut intelectuali orientați consecvent spre lumea europeană și antrenați într-o activitate culturală și științifică programatică în vederea întemeierii culturii majore în cadrul căreia dezvoltarea limbii literare și învățămîntul în limba națională ocupau un rol primordial. Școala ardeleană a fost prima generație a unei mișcări culturale ce s-a manifestat neîntrerupt în Transilvania pînă spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, sub numele de Școala latinistă, dar ale cărei idei au avut adepți și în Principate. Reprezentanții acestei școli
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu acuitate și a combătut necruțător atît acțiunile unor vecini de a acapara regiuni din țara sa, cît și predispozițiile unor concetățeni de trădare a ei. Fiind, prin urmare, o conștiință națională autentică, de aceea, i-a putut înțelege pe ardeleni. După anul 1900, această direcție de valorificare a culturii și a limbii populare s-a concretizat uneori în adevărate curente culturale, pornind de la faptul că, în cazul românilor, singura tradiție era la acest nivel. Fenomenul nu poate fi însă incriminat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în aceste condiții, să se constate această orientare efectivă a românilor, la începutul secolului al XIX-lea, spre Europa propriu-zisă, dar să se observe și modul în care au realizat această orientare și la ce rezultate au ajuns. Reprezentanții Școlii ardelene și urmașii lor vedeau în europenizare un efort de emancipare a întregului neam, prin educație și știință, iar aceasta presupunea un șir de transformări, unele profunde, în primul rînd, la nivelul mentalităților, al cunoștințelor, al culturii și al limbii literare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
reînscrierea în circuitul lumii civilizate. Dar, dacă se stipulau schimbări culturale, lingvistice și sociale, aceasta presupunea o atitudine critică față de stările de lucruri existente, încît s-ar putea cu îndreptățire afirma că, de fapt, "spiritul critic" este ilustrat îndeosebi de ardeleni, care promovau aprecieri raționale din perspectiva unor exigențe ale europenismului și militau pentru schimbări efective în vederea înscrierii în spiritul european și în circuitul de valori care-l caracterizau. Pe opozanții latiniștilor, în primul rînd bonjuriștii moldoveni, conștienți și ei de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și, mai ales, cu multă aplecare spre poezie. Ca atare, pentru el, limba populară și creația realizată pe baza ei erau realizări suficiente și, desigur, foarte valoroase la care românul putea rămîne pe vecie. În lupta cu ideile revoluționare ale ardelenilor, o asemenea atitudine a devenit treptat măgulitoare pentru spiritele comode și mediocre ale vremii, transfor-mîndu-se în populism și, în acest context, Alecu Russo, care știa mai bine franceza decît româna, a putut instaura demagogia grijii față de "limba poporului". De altfel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asemenea atitudine a devenit treptat măgulitoare pentru spiritele comode și mediocre ale vremii, transfor-mîndu-se în populism și, în acest context, Alecu Russo, care știa mai bine franceza decît româna, a putut instaura demagogia grijii față de "limba poporului". De altfel, criticii ardelenilor nu au oferit decît în rare cazuri texte care să ilustreze într-adevăr aspectul cultivat al limbii, lipsit de stîngăcii în exprimare și de elemente regionale în expresie, Russo distingîndu-se în mod deosebit prin deficiențe de exprimare. S-a instituit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alături de obediența (nesinceră) față de puternicii momentului (cum se întîlnește la Dinu Păturică), și anume măgulirea oamenilor și atragerea lor spre a susține interesele personale sau de grup121. Este interesant că acești "critici" moldoveni, foarte drastici în ceea ce-i privește pe ardeleni, nu au manifestat vreo atitudine critică la adresa ocupanților jumătății de est a țării lor, iar, cînd, s-a realizat Unirea, au considerat nimerit să transfere toate instituțiile din capitala lor într-o altă localitate, instaurînd centralismul excesiv, nespecific Europei civilizate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
multe aspecte, a lui Mihai Eminescu reprezintă un fenomen semnificativ prin rectitudine intelectuală și prin responsabilitate civică. Geniul național nu a ezitat să incrimineze agresiunea imperialismului rus asupra românilor și a făcut efortul de a înțelege orientarea și activitatea învățaților ardeleni, deși nu le-a urmat propunerile atunci cînd ele erau exagerate. Conștient de faptul că erau necesare schimbări radicale ale limbii pentru a putea da expresie culturii majore, în primul rînd științei și filozofiei, Eminescu a înțeles că mijloacele limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cursurilor de istorie a filozofiei, precum și definiții, termeni și construcții sintagmatice. Apoi, pornind de la nostalgia lui Bărnuțiu pentru lumea romană și ajutîndu-se de unele stîngăcii ale elevilor săi, Maiorescu a selectat aspecte prin care să se poată crede că marele ardelean a fost doar un focar de idei eronate și l-a combătut violent pe marele înaintaș (În contra școalei Bărnuțiu). Exegeții de mai tîrziu au văzut în această predispoziție a lui Maiorescu de a nu recunoaște nimic înaintașilor o manifestare a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au folosit cunoștințele acumulate pentru a realiza lucrări teoretice în unele domenii științifice, dar marea lor majoritate s-a mărginit în a oferi neamului lor jurnale, amintiri, impresii de călătorie, adică nimicuri total inutile 131. Ca atare, doar reprezentanții Școlii ardelene și numai puțini intelectuali de mai tîrziu, cînd au venit în contact cu Apusul, au ajuns la conștiința deplină că românii trebuie să-și depășească sub multe aspecte tradiția pentru a ajunge în rînd cu lumea civilizată și au activat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
exemplu, că românii sînt europeni prin limbă, dar nu sînt europeni de tip modern prin atitudinea față de limbă sau, mai degrabă, prin modul de a-și cultiva limba. O schimbare radicală în evoluția ideologiei lingvistice a fost produsă prin Școala ardeleană, care a găsit în originea latină a românei argumentul suprem în favoarea destinului european al românilor și, în același timp, specificul lor în spațiul est-european. Reprezentanții acestui curent cultural au indus principiul latinității și ca fundament al dezvoltării limbii române literare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Fl. Smarandache, Petra Vlah, Israel Shaul Carmel, Ionel Știru, M. Davidsohn, G. Mosari. Acum, parcă toate drumurile duc la... Iași. Dintotdeauna există un Drum spre Centru, concretizat în "mișcări centripete ale literaților din provincie. Junimismul, născut chiar la Iași, Școala Ardeleană, eliadismul, mișcarea "Iconar", poporanismul basarabean, ardelenismul epic și etic conțin culoare locală, dar și spirit integrator general-românesc și european", cum susține Mihai Cimpoi. Să rămână întrebarea, schițată pe buzele unora, că a fost chiar un gând profetic de a continua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fi trimise treptat în Ardeal și în Banat. Manifestul erea semnat: „Comitetul de inițiativă al Iredentei române: Al. Ciurcu“. Manifestul chema pe români la luptă. „Să se desfășoare pretutindeni drapelul Iredentei române. Vae victis! ...“ La București începe agitația. Un student ardelean inimos, Gheorghe Ocășanu, mă întâlnește, îmi spune că e înștiințat că, dintr-un ceas în altul, va fi arestat și-mi cere să primesc la mine stocul de manifeste ale Iredentei. Negreșit primesc. Aștept să se însereze. Când ziua a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
luptă. În sfârșit, Ion Brătianu izbutește să disloce pe câțiva liberali din jurul lui Dumitru Brătianu și a coaliției, dar curentul opoziționist crește. și Mihail Kogălniceanu începe să devie suspect opoziției. Mihail Kogălniceanu anunțase o interpelare guvernului în chestiunea expulzării românilor ardeleni, dar Kogălniceanu nu o dezvoltă. Amânările se succed sub felurite pretexte, până ce Filipescu pierde răbdarea și atacă pe Kogălniceanu în Epoca. Conul Mihalache este atacat subțire și pus în lumina bănuielii că s-a înțeles cu guvernul. În public circula
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Studenții unguri, în majoritate, bătură pe români și-i izgoniră din Universitate; o parte dintre români fură eliminați, iar cealaltă parte împiedicată de a frecventa cursurile. Injuriile, batjocurile, loviturile așteptau pe fiecare student român care se arăta. Studenții și publiciștii ardeleni Secășanu, Ocășanu, Droc-Bănciulescu și alții se puseră în capul agitațiunii. Studenții de la toate facultățile se mișcară de astă dată. O întrunire publică, ațâțată, firește, de la Clubul conservator, fu convocată. Această agitație făcea parte din acțiunea extraparlamentară a opoziției retrasă din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
iar presa ungară a cerut să se ia măsuri împotriva profesorului Silași care preda la Universitatea din acel oraș limba și literatura română. La București faptul a produs iritație. Inițiativa unei protestări energice a luat-o Societatea Carpații, a românilor ardeleni, la care s-a asociat apoi și Societatea Unirea a studenților bucureșteni. (Id., ibid., foiletonul XLII, AD., nr, 11 855, 5 noiembrie 1922, p. 1.) Pagina 220 * într-o seară, în urma unei întruniri anunțată, ținută la sediul Societății Unirea, studenții
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
banchetul. Pe furiș putem angaja un mic restaurant din strada Academiei, restaurantul Kosman. Unul câte unul intrăm în restaurantul ale cărui obloane sunt trase. În capul mesei prezidează bătrânul deputat liberal Vasile Maniu. Sunt de față vreo 60 de persoane, ardeleni, studenți din Regat și noi, socialiștii. Oblonul din față se ridică și un șir de polițiști apare. Trec țanțoși polițiștii foarte odioși ai vremii, căpitanul Stănciulescu, comandantul jandarmilor pedeștri, comisarul Coemgiopolo, un colos, tistul gardiștilor, Meschiu și încă vreo doi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
morala celui care se urcase pe tron. Acesta primea orice, numai separația de Elena Lupescu, nu. Cu nici un preț. Și conflictul între Maniu și rege izbucnește fățiș. Maniu își prezintă demisia. El nu era omul tranzacțiilor. Dar mulți dintre fruntașii ardeleni, deși amici devotați ai șefului lor, se apropie de tron, se înclină la orice, formînd chiar un nou guvern național-țărănist, fără Maniu. Au fost mai multe guverne național-țărăniste, fără Maniu, prezidate de Gh. Mironescu sau de Al. Vaida Voevod. Numai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]