8,717 matches
-
cu durere în suflet și cu ochii înecați în lacrimi, de la părinții săi. Pentru el, universul în care pătrunde e unul inferior celui din Humulești, cu o viață bogată în trăiri și sentimente pure. Nică seamănă cu un erou de basm care parcurge un drum inițiatic; el este urmărit de copilărie, în devenirea sa spre tinerețe. Trăsăturile copilului reies din mărturisirile autobiografice, în mod direct sau indirect din caracterizările altor personaje: "o tigoare de băiet, cobăit și leneș, de n-are
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
eu, să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci să dormi!" Portretul mamei se constituie din acțiuni, din vorbele și reacțiile ei. Povestea lui Harap-Alb I. Creangă este un prozator original care amestecă diferite motive de basm. Un împărat are trei feciori, cărora le încearcă vrednicia, pentru a-l alege pe cel mai isteț, spre a fi moștenitor Împăratului Verde, fratele său. Acesta își avea împărăția peste nouă mări și nouă țări. Feciorii sunt supuși la diferite
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pentru a-l alege pe cel mai isteț, spre a fi moștenitor Împăratului Verde, fratele său. Acesta își avea împărăția peste nouă mări și nouă țări. Feciorii sunt supuși la diferite probe și cel mai vrednic este, ca în toate basmele, cel mai mic. Mezinul nu a respectat unul din sfaturile tatălui și anume acela de a nu se însoți cu omul spân, care este un om rău. În călătoria sa întâlnește un spân care își oferă insistent serviciile de slugă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
capul pe peatră, ori cu peatra pe cap, tot atâta-i; fii bărbat odată și nu-ți face voie rea". Sfânta Duminecă vorbește ca o femeie cu experiență din Humulești: Ia, acum mai vii de-acasă, fătul meu..." În timp ce în basmele folclorice, interesul cade pe peripeții, în Povestea lui Harap-Alb întâlnim vorbirea directă (vorbirea personajelor), vorbirea indirectă (a povestitorului), expresii pitorești, comportamentul personajelor asemănător celor din Amintiri. Când Împăratul Roșu invită la masă pe Harap-Alb și ceata lui, Flămânzilă spune: "Împărate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spune: "Împărate luminate, parcă ți-a ieșit un sfânt din gură!" Lumea evocată este cea țărănească, în care întâmplările au caracter aventuros și fabulos. Numele Harap-Alb cuprinde o opoziție (Harap = negru și Alb) și ascunde o falsă identitate. În acest basm cult, totodată un bildungsroman (formarea unui tânăr), se confruntă forțele binelui cu forțele răului. În final, spânul este sancționat, ridicat de cal "în înaltul cerului", după care în cădere se face praf și pulbere, iar Harap-Alb se căsătorește cu fata
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Bildungsroman fantastic al epocii noastre" (George Munteanu). Feciorul de crai este milostiv și bun, dar iute la mânie, neascultător (nesocotește sfaturile tatălui), fricos și ezitant în fața provocărilor, viteaz și prudent, cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui Creangă. Acest basm cult se întinde de la duioșie la grotesc. Harap-Alb este ajutat cu sfaturi de Sf. Duminică și de calul năzdrăvan, devine vorbăreț și ironic atunci când întâlnește uriașii asemănați cu eroii lui Rabelais, care personifică forțe elementare ale naturii. Conținând un scenariu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vorbăreț și ironic atunci când întâlnește uriașii asemănați cu eroii lui Rabelais, care personifică forțe elementare ale naturii. Conținând un scenariu inițiatic, Povestea lui Harap-Alb este considerat un roman inițiatic, în sens purificator și moralizator, cu elemente ezoterice, în sensul că basmele lui Creangă "aparțin familiei miturilor de tip complet" (Vasile Lovinescu). În această narațiune identificăm: umorul, grotescul, dialogul, descripțiile, portretistica, oralitatea, raportul dintre real și fabulos. Caracterizarea lui Harap-Alb Harap-Alb este personajul principal din Povestea lui Harap-Alb, destoinic, prietenos, curajos, cuminte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Nimerilă, ori din târg de la Să-l-cați, megieș cu Căutați și de urmă nu-i mai dați". Protagonistul este un personaj solar dintr-un scenariu inițiatic, in care mai apar calul și Sfânta Duminică. Din punct de vedere al criticii arhetipale, basmul lui Creangă este "un pelerinaj spre unitate" (Vasile Lovinescu). Portretul eroului reiese din faptele, vorbele și reacțiile acestuia, dar și din caracterizarea directă ("Fii încredințat că nu eu, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună, te ajută, Harap-Alb, zise
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
viclean, arogant, disprețuitor, lăudăros: Nu știți dumneavoastră ce poama-a dracului e Harap-Alb aista. Până l-am dat pe brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul". Spânul e dictatorial, aspru, infatuat, lipsit de bun-simț, folosește un limbaj popular. Dănilă Prepeleac Basmul Dănilă Prepeleac conține un amestec de fabulos și real, are o tentă moralizatoare, pentru ca lectorul "să prindă la minte", crează starea de voie bună prin comic, satirizează defecte. Titlul poveștii este numele protagonitului și sugerează sărăcia țăranului, nepriceperea sa. Prepeleacul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lectorul "să prindă la minte", crează starea de voie bună prin comic, satirizează defecte. Titlul poveștii este numele protagonitului și sugerează sărăcia țăranului, nepriceperea sa. Prepeleacul este un par înfipt în pământ, în care se pun oalele la uscat. Acest basm satirizează prostia, după care urmează păcălirea diavolului. La început, Dănilă este lipsit de inteligență, iar mai apoi este în stare să păcălească diavolul. Dănilă era un țăran sărac, avea o familie numeroasă, și doi boi frumoși pe care vrea să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
primește un burduf plin cu bani, numai să plece. Se ia la întrecere cu dracii, îi învinge și rămâne bogat și fericit până la sfârșitul vieții. Dănilă Prepeleac, deși are ca punct de plecare un model folcloric, respectă doar parțial șablonul basmului. Cele două ipostaze ale lui Dănilă prezintă evoluția eroului, din păcălit în păcălitor. Prima parte are secvențe realiste, iar a doua parte se cufundă în fabulos. Deși au calități supranaturale, dracii sunt proști, fricoși, lași. Stilul lui Creangă este original
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
recunoască-l/ dască-l", "iată-l Tatăl". Luceafărul Luceafărul reprezintă expresia desăvârșită a geniului eminescian, sinteză a gândirii sale poetice. E un poem care dezvăluie tipul eroului de excepție, al titanului și al geniului absolut. Luceafărul își are izvoarele într-un basm cules de Richard Kunisch din Oltenia, basm care a trecut prin cinci variante în gândirea eminesciană, până s-a ajuns la o stilizare și amplificare a simbolurilor. Din basm, M. Eminescu a păstrat cadrul și din cultura europeană a preluat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Luceafărul reprezintă expresia desăvârșită a geniului eminescian, sinteză a gândirii sale poetice. E un poem care dezvăluie tipul eroului de excepție, al titanului și al geniului absolut. Luceafărul își are izvoarele într-un basm cules de Richard Kunisch din Oltenia, basm care a trecut prin cinci variante în gândirea eminesciană, până s-a ajuns la o stilizare și amplificare a simbolurilor. Din basm, M. Eminescu a păstrat cadrul și din cultura europeană a preluat câteva aspecte legate de filosofia geniului: motivul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
titanului și al geniului absolut. Luceafărul își are izvoarele într-un basm cules de Richard Kunisch din Oltenia, basm care a trecut prin cinci variante în gândirea eminesciană, până s-a ajuns la o stilizare și amplificare a simbolurilor. Din basm, M. Eminescu a păstrat cadrul și din cultura europeană a preluat câteva aspecte legate de filosofia geniului: motivul frumuseții unice, alegoria relațiilor dintre un nepământean și o pământeancă, căutarea idealului; Luceafărul îl înlocuiește pe zmeu definind condiția geniului. Fascinat de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu motivul Luceafărului (astru simbolizând spiritul pur) și se integrează marilor valori romantice. În poem, filosofia populară (credințe, practici magice, tradiții) se contopește cu viziunea mitică despre nașterea lumii și originea elementelor primare. Din substratul folcloric se rețin: formula de basm cu care se deschide opera, portretul fetei de împărat, metamorfozele Luceafărului (a. se întrupează din cer și mare pentru a căpăta înfățișarea neptunică; b. se întrupează din noapte și soare spre a deveni demon), chemările magice ale fetei de împărat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Demiurg). În primul tablou, geniul este simbolizat de Luceafăr, în al doilea este doar aspirație pentru Cătălina, în al treilea este întruchipat de Hyperion, în al patrulea tablou, geniul este simbolizat de Luceafăr. La început, poemul se află sub semnul basmului, ne introduce într-o atmosferă fantastică, repetabilă oricând, în care se conturează portretul fetei de împărat, de o autentică unicitate terestră. Ea reprezintă Pământul, dar unele comparații "Cum e fecioara între sfinți/ Și luna între stele", sugerează predispoziția ei spre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
teme: tema timpului (timpul individual și timpul universal); tema spațiului (planul uman-terestru și planul universal-cosmic); tema cosmosului (haos, noaptea, cerul, luna, Luceafărul); tema naturii (pastelul cosmic); tema iubirii: idealul absolut de iubire, incompatibilitatea celor două lumi; tema folclorului: formule specifice basmului, cuvinte și expresii ale limbajului popular; tema filosofiei: condiția nefericită a omului de geniu într-o societate meschină; tema fortuna labilis. În poem sunt prezente cele trei genuri literare: genul liric (exprimarea directă a gândurilor și sentimentelor poetului); genul epic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ale limbajului popular; tema filosofiei: condiția nefericită a omului de geniu într-o societate meschină; tema fortuna labilis. În poem sunt prezente cele trei genuri literare: genul liric (exprimarea directă a gândurilor și sentimentelor poetului); genul epic (subiectul narativ al basmului); genul dramatic (existența personajelor, dialoguri, drama omului obișnuit, drama omului de geniu neînțeles de societate). Alături de genuri literare, interpreții au scos în evidență și câteva specii literare: idila pastorală (dragostea dintre Cătălin și Cătălina); meditația filosofică (drumul cunoașterii); elegia (omul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ea. El iubea mai presus de orice pământul, era cuprins de "o poftă sălbatică să îmbrățișeze huma, să o crâmpoțească în sărutări", pământurile sunt: "ibovnice credincioase". Când intră în posesia pământului, se vede "mare și puternic ca un uriaș din basme", dar continuă s-o terorizeze pe Ana, s-o trateze cu o cruzime rar întâlnită. Ion avea acum statut social, umbla pe uliță, mândru, cu pași mari, discutând cu oamenii despre pământ și avere. Nici moartea Anei nu reușește să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mod de viață. Având vocație de povestitor, istorisirea are în creația lui un fond grav sau melancolic, asociat cu elementele naturii. Uneori natura dezvăluie și potențează dimensiunile unei drame. Fundamentală în arta sadoveniană e vorbirea lentă, ceremonioasă, în ritm de basm, îmbinată de culoare (Const. Ciopraga). În confesiunile sale disimulate, intervin imaginații enorme, evocări ale timpului și spațiului, realismul psihologic mergând la esența umană, natura, poporul, istoria unificate într-un limbaj rapsodic; evocări istorice, figuri și scene stilizate care descind din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care se oferi să-i cunune și la nuntă s-au împăcat cu toții. Creanga de aur Creanga de aur este un roman tradițional, un roman istoric, dar și o parabolă, cu elementele care țin de spațiul mitologic, de atmosfera de basm oriental. Fiind un roman mitic, această narațiune se referă la o ramură de vâsc simbolizând înțelepciunea unită cu forța (Al. Paleologu). Într-o zi, naratorul a primit un manuscris care relata o poveste de dragoste. Pentru a se iniția în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nutri o dragoste spirituală pentru Breb. În cele 17 capitole, planul real alternează cu planul fantastic, în care se desfășoară evenimente din perioada 780-797. Sunt aici motive mitice, istorice, filosofice, erotice, religioase, de aventură etc. repartizate în trei secțiuni: mitul, basmul și istoria. Naratorul omniscient relatează la persoana a III-a, este un erudit, cunoscător de practici arhaice, magice sau religioase. Acțiunea se petrece în Dacia prefeudală, pe Muntele Ascuns, în Bizanț. În primul capitol apare concepția sadoveniană de tip arhetipal
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și credincioasă. Ea a apelat la episcopul Platon și acesta l-a trimis pe Kesarion Breb să caute mireasa, după proba condurului. Proba amintește de Cenușăreasa, și de destinul ei întortocheat. Maria este un simbol al frumuseții eterne, după tiparele basmului popular românesc. Ea are un destin excepțional, se îndrăgostește, suferă, acceptă sacrificiul de sine. În fața lui Constantin "Era prin urmare un dar al cerului. Era o armonie mlădioasă. Erau ochii plini de adâncimea plăcerilor. Constantin recunoscu că aceasta trebuie să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
domnesc. Cer ce tând în stânga și-n dreapta, în rândul bolnavi lor tratați de Mița, n-a găsit nici unul vindecat. Așa că medelnicerul conchide, „din patima epilepsii ce are, s-au deșteptat în fandasii și norodul, înșelându-se la multele ei basme, singuri, nechemați aleargă la dânsa și cu toate că din cei ce năzuiesc la dânsa, nici unul nu și-a aflat ajutorul, dar părăsire nu fac“. Pentru a pune capăt acestui cerc vicios, Șerban Andronescu propune protejarea norodului de o așa amăgitoare, prin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un sfert din minte." Stendhal În copilărie am citit toate cărțile de povești. Cele de-acasă, cele de la biblioteca școlii și, mai târziu, cele de la bibliotecile liceului, de la prima la ultima. Până în clasa a VII-a, m-am hrănit cu basme, cu fabulos, un domeniu în care animalul excelează, ocupând un loc cu totul aparte. Din lumile acelea nu poți să ieși fără urme adânci. Chiar și acum mi se întâmplă să mă simt stânjenit în prezența anumitor animale. La drept
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]