6,712 matches
-
continuare la principalele clădiri de pe partea dreaptă a Căii Victoriei (numere cu soț), pornind dinspre Dâmbovița către Piața Victoriei. 126. Este vorba de biserica Măgureanului, amintită mai sus, și nu de biserica Schitu Măgureanu, aflată la marginea grădinii Cișmigiu, pe Bulevardul Schitu Măgureanu. 127. Palatul Poștelor, azi Muzeul Național de Istorie a României, a fost construit între anii 1894 și 1900, pe locul unde funcționase, mai bine de un veac și jumătate, Hanul Constantin Vodă, ridicat de Constantin Brâncoveanu, han distrus
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucureștenii și au petrecut ascultând cântărețele germane, până ce a fost dărâmat localul.133 Toate celelalte case până în strada Doamnei, astăzi Paris 134, sunt ne schimbate. În colțul de peste drum s-a clădit Palatul Nifon 135, înlocuind oarecari cocioabe. În colțul bulevardului Academiei cu Calea Victoriei a fost clădită casa Greceanu. Actualul Hotel Capșa nu era pe atunci, iar casa, care nu avea decât un etaj, cuprinde și sala Slătineanu atât de cunoscută și vestită. Era cunoscută fiindcă în această sală se dădeau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grădina bisericii Zlătari 165, Hotelul Carol, Palatul Daciei 166, casa din colțul stradei Smârdan, „La Globul verde“, casa Bechianu 167 etc. etc. Pe întregul parcurs al Lipscanilor erau numai case joase, mici și vechi. bucureștiul în 1871 123 159. Astăzi bulevardul Iancu de Hunedoara. 160. Hanul lui Niculcea se afla la capătul Bulevardului Iancu de Hunedoara, în fața clădirii Guvernului României de astăzi; a fost demolat în 1897. 161. Palatul lui Grigore Sturdza (Beizadea Vițel), construit în 1901, între bulevardul Iancu de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stradei Smârdan, „La Globul verde“, casa Bechianu 167 etc. etc. Pe întregul parcurs al Lipscanilor erau numai case joase, mici și vechi. bucureștiul în 1871 123 159. Astăzi bulevardul Iancu de Hunedoara. 160. Hanul lui Niculcea se afla la capătul Bulevardului Iancu de Hunedoara, în fața clădirii Guvernului României de astăzi; a fost demolat în 1897. 161. Palatul lui Grigore Sturdza (Beizadea Vițel), construit în 1901, între bulevardul Iancu de Hunedoara și strada Duiliu Zamfirescu de azi, a slujit ca sediu al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
159. Astăzi bulevardul Iancu de Hunedoara. 160. Hanul lui Niculcea se afla la capătul Bulevardului Iancu de Hunedoara, în fața clădirii Guvernului României de astăzi; a fost demolat în 1897. 161. Palatul lui Grigore Sturdza (Beizadea Vițel), construit în 1901, între bulevardul Iancu de Hunedoara și strada Duiliu Zamfirescu de azi, a slujit ca sediu al Ministerului de Externe până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, când a fost demolat. Alături s a ridicat clădirea Guvernului României de astăzi (în anii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și strada Duiliu Zamfirescu de azi, a slujit ca sediu al Ministerului de Externe până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, când a fost demolat. Alături s a ridicat clădirea Guvernului României de astăzi (în anii 1937-1938). 162. Deschiderea bulevardului cuprins între Piața Victoriei și Piața Romană - secțiune a marii artere care urma să străbată orașul de la nord la sud - a început în 1894. 163. Strada Lipscani exista de la începutul secolului al XVIII-lea, sub numele de „Ulița cea mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
funcționat grădina „Cărăbuș“ a lui Constantin Tănase. 179. Bacalbașa reia descrierea imobilelor de pe strada Academiei, pornind din nou dinspre strada Doamnei. 180. Acolo unde se află azi un bloc circular. 181. Hotelul Bristol (apoi Esplanade), pe strada Academiei colț cu bulevardul Regina Elisabeta. 126 bucureștii de altădată De la strada Nouă (actuala stradă Edgar Quinet) în sus totul este nou. În colț era o casă măruntă, alături o prăvălie, înăuntru un restaurant-be rărie cu firma „La Drei Bettler“ („Trei cerșetori“). Apoi o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fanatic partizan al dinastiei actuale din Serbia, suspect și exilat din patrie. În locul Băncii Marmorosch Blank, o mare casă bo ierească într-o curte imensă, casa lui Ion Cantacuzino, tatăl d-rului I. Canta cuzino și al d-nei Petre Carp. Marile bulevarde nu existau, nu exista decât crâmpeiul numit Bulevardul Academiei, precum am spus. În locul marilor edificii de astăzi, pe dreapta, mergând către statuia lui Brătianu 189, era un lung șir de prăvălii înalte cât un om, într-una din ele era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și exilat din patrie. În locul Băncii Marmorosch Blank, o mare casă bo ierească într-o curte imensă, casa lui Ion Cantacuzino, tatăl d-rului I. Canta cuzino și al d-nei Petre Carp. Marile bulevarde nu existau, nu exista decât crâmpeiul numit Bulevardul Academiei, precum am spus. În locul marilor edificii de astăzi, pe dreapta, mergând către statuia lui Brătianu 189, era un lung șir de prăvălii înalte cât un om, într-una din ele era instalată iaurgeria unui bulgar numit Hagi Stanof, celebru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fapt tă blițele purtau numele de strada Carol, însă botezul fusese de dată recentă. bucureștiul în 1871 127 185. Restaurantul Maior-Mura a funcționat la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului trecut pe strada Doamnei, nu departe de Bulevardul I.C. Brătianu (fost Colței). După Primul Război Mondial un restaurant Maior-Mura se afla pe strada Sărindar, la nr. 2, peste drum de Casa Capșa. 186. Bacalbașa trece în revistă principalele clădiri de pe partea stângă a străzii Doamnei pornind dinspre Bulevardul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bulevardul I.C. Brătianu (fost Colței). După Primul Război Mondial un restaurant Maior-Mura se afla pe strada Sărindar, la nr. 2, peste drum de Casa Capșa. 186. Bacalbașa trece în revistă principalele clădiri de pe partea stângă a străzii Doamnei pornind dinspre Bulevardul I.C. Brătianu de astăzi către Calea Victoriei. 187. Prințul Alexis (Alexa Gheorghi) Karagheorghevici (n. 1859) din cunoscuta familie domnitoare sârbească avea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai multe proprietăți în România, printre care, în București, corpurile de case de pe strada
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
târziu clădirea Băncii Na ționale a României. 188. Clădirea băncii Marmorosch Blank, construită în 1910-1916, (strada Doamnei nr. 4). 189. Statuia lui I.C. Brătianu, care se află în Piața 21 Decembrie 1989. Bacalbașa se referă în continuare la partea din bulevardul Regina Elisabeta cuprinsă între Calea Vic toriei și Piața Universității. Și iată de ce. Această stradă fusese numită strada Franceză, însă, în urma războiului din 1870- 71 și a victoriei germane, numele i-a fost schimbat în acela de Carol I. Publicul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Concordia-veche, ambele hoteluri. În dosul Lipscanilor, alături de actualul Hotel Kiriazi era Hotel Simion 198 de mâna a doua. bucureștiul în 1871 129 Știrbei, existent și astăzi pe Calea Victoriei colț cu strada Banului etc.) este aproape completă, știind că marile bulevarde de astăzi pe atunci încă nu existau. În ghidul său din 1873 Ulysse de Marsillac enumera, de altfel, principalele străzi centrale ale Bucureștilor de atunci, în primul rând „son Boulevard de Gand, sa rue de Tolède, sa Ringstrasse“ - Calea Mogoșoaiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de altfel, principalele străzi centrale ale Bucureștilor de atunci, în primul rând „son Boulevard de Gand, sa rue de Tolède, sa Ringstrasse“ - Calea Mogoșoaiei (Calea Mogochoii - p. 31), apoi străzile Carol I, Șelari, Lipscani, ulițele din jurul bisericii Sf. Gheorghe Nou, Bulevardul Universității, strada Colței și cam atât. Bucureștii aveau la începutul deceniului al optulea al secolului al XIX-lea 658 de străzi (cu o lungime totală de 203 104 m, din care 119 460 m pavate cu piatră cubică sau „piatră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Gabroveni Vechi, Hotelul Transilvania, Hotelul Bulgaria.201 Apoi mai erau Hotelul Moldo-Român202 și Hotelul Principatele-Unite. Pe Calea Moșilor erau foarte cunoscute: Hotel de Londra 203 și Hotel de Atena 204; Hotel de Atena a fost tăiat când s-a deschis bulevardul Carol. Bulevardul i-a trecut drept prin mijloc. Grand Hotel du Boulevard și Hotel Union 205 s-au deschis cam pe atunci.* Lângă Mitropolie era actualul Hotel Avram 206, apoi, sub Mitropolie, Hotel Nemțoaica 207. Mai era Hotel Macedonia, Hotel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Hotelul Transilvania, Hotelul Bulgaria.201 Apoi mai erau Hotelul Moldo-Român202 și Hotelul Principatele-Unite. Pe Calea Moșilor erau foarte cunoscute: Hotel de Londra 203 și Hotel de Atena 204; Hotel de Atena a fost tăiat când s-a deschis bulevardul Carol. Bulevardul i-a trecut drept prin mijloc. Grand Hotel du Boulevard și Hotel Union 205 s-au deschis cam pe atunci.* Lângă Mitropolie era actualul Hotel Avram 206, apoi, sub Mitropolie, Hotel Nemțoaica 207. Mai era Hotel Macedonia, Hotel de Rusia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în „salonul cel mare“, „Cercul de studii sociale“. 201. Primul pe strada Gabroveni nr. 9, al doilea la nr. 10, al treilea la nr. 6; la Hotelul Transilvania trăgeau îndeosebi românii ardeleni. 202. Pe strada Sfinților la nr. 39, lângă bulevardul Hristo Botev de astăzi. 203. La nr. 76. 204. Hotel Atena (C.N. Ayuros), Calea Moșilor 111. 205. Grand Hôtel Union, restaurant, café, str. Regală și str. Academiei nr. 19. 206. Pe strada Bibescu-Vodă la nr. 19, lângă Piața Unirii de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Academiei nr. 19. 206. Pe strada Bibescu-Vodă la nr. 19, lângă Piața Unirii de astăzi. 207. La colțul dinspre Piața Unirii a străzii Poetului (apoi strada Ienachiță Văcărescu); numit Hotel Nemțoaica din cauza naționalității patroanei. 208. Pe strada Gorgani. 209. Pe Bulevardul Regina Elisabeta, colț cu strada Brezoianu, unde se află Hotelul Central. 210. Hotel Patria (S. Lübel), pe strada Patriei. 211. Ulysse de Marsillac înregistrează, selectiv, 23 de hoteluri bucureștene mai importante. Prețurile variau în 1873 de la 15 franci=lei pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sala Ziepser de pe strada Sf. Constantin, în apropierea grădinii Cișmigiu. 257. Sala de la „Pomul verde“ a lui Hagi Tomița de pe strada Sf. Vineri, situată în fundul unei curți, la capătul unui gang sordid. 258. Sala Jignița din strada Negru-Vodă, în apropierea bulevardului Corneliu Coposu de astăzi. Am aflat după aceea cum că prin balurile mascate circulau un număr de veterane ale galanteriei cari, nemaiputându-și agonisi viața într-alt fel, se acopereau cu un domino și o mască, pândeau pe naivi și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
foarte bogată; era fiul vornicului Manolache Florescu din Râmnicu-Vâlcea; soția sa era fiica domnitorului Gheorghe Bibescu, răsturnat de Revoluția de la 1848. 303. Palatul Suțu, construit între anii 1833 și 1834 pentru marele postelnic Costache Gr. Suțu, astăzi Muzeul Municipiului București (Bulevardul I.C. Brătianu nr. 2); holul Salonul doamnei Oteteleșanu era cel dintâi fiindcă o intimitate mai mare îl lega de lumea elitei bucureștene. Și prin elită nu se înțelegea numai oameni de sânge, ci tot ceea ce avea un nume sau o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întreagă. Toată grija noastră era cum să ne ferim de unicul sergent de stradă care păzea postul. Tot felul de soluțiuni erau date și încă nu se hotărâse nimic. Când am sosit la conferință pe la orele 2, am găsit pe Bulevardul Academiei o desfășurare neobicinuită de forțe polițienești. În dosul Universității numeroși sergenți de oraș, în cele două curți din dreapta și din stângă Universității, alte forțe polițienești, pe strada Colței jandarmi călări, pe bulevard numeroși sergenți de oraș sub comanda tistului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
conferință pe la orele 2, am găsit pe Bulevardul Academiei o desfășurare neobicinuită de forțe polițienești. În dosul Universității numeroși sergenți de oraș, în cele două curți din dreapta și din stângă Universității, alte forțe polițienești, pe strada Colței jandarmi călări, pe bulevard numeroși sergenți de oraș sub comanda tistului Sarandi, în jurul statuii și pe trotuarul grădinii botanice agenți secreți și bătăuși.13 Pe la ora 4 publicul începe să iasă în valuri de la conferință și noi dimpreună cu publicul. Pe peron ne grupăm
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jos. A urmat o scurtă bătălie între agenți, polițiști și studenți. Dl. Trandafir Djuvara, actual ministru plenipotențiar, s-a apărat cu un box în contra unui bătăuș. Studenții Vasile Lambru, Nicolae Bulai, Paul Scorțeanu și Alexandru Ser ghiescu au fost arestați. Bulevardul gemea de lume. Bătăi, țipete, jandarmi călări în cap cu cele brul căpitan Tulea, șarjează mulțimea, prefectul poliției, colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu apare în trăsură și dă ordine, procurorul general, Ion Lahovary intră în mijlocul studențimii surescitate și se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și C. Cristescu (Cocris) își fac apariția și se informează. A doua zi presa conservatoare învinuia partidul liberal că a provocat dezordinea. Pe vremea aceea nu exista repaosul de duminică, așa că magazinele erau toate deschise sau aproape toate. Ciocnirea de pe Bulevard se răspândise ca fulgerul prin toate cartierele centrale și o semnificativă emoție le cuprinse. Respinși de pe Bulevard de forțele polițienești, un grup de studenți, tare de vreo 30-40 de inși, au plecat pe stradă cântând cântece patriotice și Marsilieza. Trecând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberal că a provocat dezordinea. Pe vremea aceea nu exista repaosul de duminică, așa că magazinele erau toate deschise sau aproape toate. Ciocnirea de pe Bulevard se răspândise ca fulgerul prin toate cartierele centrale și o semnificativă emoție le cuprinse. Respinși de pe Bulevard de forțele polițienești, un grup de studenți, tare de vreo 30-40 de inși, au plecat pe stradă cântând cântece patriotice și Marsilieza. Trecând prin Lipscani, din ușa fiecărei prăvălii primeam salutul și încurajările negustorilor cari se îngrămădeau să ne vadă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]