7,234 matches
-
pe Bacovia („Buciumă toamna/ Agonic - din fund”, sau: „Imensitate, veșnicie/.../ Cu ce supremă ironie/ Arăți în fund un cimitir”, sau: „E toamnă... metalic s-aud/ Gorniștii, în fund, la cazarmă”), Voiculescu („Din fund amara sevă suind, se îndulcește”), Neculuță („Prin codri adînci, prin fund de zări”), însă nu și pe Șt. O. Iosif, în versurile căruia „fund” apare de mai multe ori: „O turlă luce tocma-n fund”, „Glas de bucium sună-n fund/ Ca o rugăciune...”, „Și vijelios se-nalță
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gîndi la Bacovia. Trebuie doar să-și amintească din cînd în cînd această frază a lui Grigore Tabacaru: „Catedrala din poezia lui poate fi orice catedrală; ea este însă catedrala Sf. Neculai din Bacău; grădina este grădina publică a orașului, codrii sînt de la Hemeiuși din zare; abatorul e cel de pe malul Bistriței, pînă și ploaia și toamnele sînt ale Bacăului”. Deși presupun un lung șir de nuanțări, afirmațiile acestea sînt încă valabile. Apoi, mai e și Casa Bacovia, statuia Bacovia, Școala
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
început cu lectura cîtorva notații din Stanțe burgheze, făcînd și cîte un mic comentariu, mai mult pentru «punerea în situație a ascultătorilor». Cînd citește, G. Bacovia își clatină, din cînd în cînd, genunchii. La rugămintea mea a citit Furtună (în codrii Baciului) (corect: Bacăului - n. m.). Are o voce mică, între tenor și bariton, plăcut timbrată, deși seamănă cu vocea lui Șerban Cioculescu, mai ales datorită pronunțării și-urilor labial, șuierate, din cauza lipsei dinților. Ne-a citit și din poemele sale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cultură și cu o frumoasă simțire patriotică, Societatea Carpatină ”Sinaia’’ a avut o serie de realizări cum ar fi: desfundarea și amenajarea Peșterii Ialomiței, construirea unor pavilioane (cum au fost cele de la Vârful Cu Dor, Furnica Davila, Sgarbura de pe Calea Codrului, Caraiman, Vârful Omu, etc.) a constuit unele drumuri cum au fost cele de pe Valea Jepilor, Vârful Cu Dor - Peștera Ialomiței, Valea Cerbului, etc. În prim planul activității, a stat și organizarea unor excursii preponderent pe trasee din Munții Bucegi, la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ambiant și deci asupra calității serviciilor. Exprimînd aici un punc de vedere arătăm că stațiunea Sinaia, trebuie să rămînă la nivelul actual, iar noile construcții ce se prevăd a fi realizate aici, să se constituie În microstațiuni În punctele Calea Codrului sau Tirul cu Porumbei - zone liniștite la cca 1000 m altitudine, la o distanță oarecare de șosea, de unde se deschide o bună perspectivă pînă la Posada În sud și Clăbucet În nord. 1) Pentru că am amintit de necesitatea unor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sufragerie, bucătărie, garaj, etc. insistăm asupra acestei propuneri motivat de faptul că stilul construcțiilor gigantice nu oferă cea mai bună soluție și deci trebuie modificată orientarea spre tipul de „vilă”. Așa cum arătam mai sus, aceste vile trebuiesc amplasate spre Calea Codrului, Tirul cu Porumbei și Valea GÎrbovei, devenind nuclee ale unor microstațiuni subordonate Sinaiei. Ele ar oferi liniștea mult solicitată de turiști (pentru că ei vin din orașe mari), un cadru mai puțin poluat și mai frumos, dar și o apropiere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
profitului, va fi "drăguț" și omenos cu angajații și va fi sensibil la dramele umane care îl înconjoară înseamnă să fii tâmpit. Cum am fost și noi, cei care i-am votat pe cei care ne trimit acum înapoi în codru. Cum intri, pe dreapta! 2011 6 ianuarie 2011 Anul acesta, asemeni tristei majoritați a concetățenilor mei (peste 80%, se pare), am stat acasă "la cumpăna dintre ani", nu neapărat din motive de Boc, ci, mai ales, sătul de țopenia agresivă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
române, istoricii și lingviștii având șansa unică de a studia pe viu un fragment dintrun mare popor, păstrat aproape intact vreme de 14 secole. MIT ȘI ADEVĂR DESPRE MIGRATORII BARBARI ASIATICI (Într-o formă prescurtată, articolul a fost publicat în „Codrul Cosminului”, serie nouă, nr.1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, p. 185-190. ) Când Pandora asiatică, din curiozitate pur feminină, a deschis uriașa cutie în care hălăduiau din preistorie ceea ce se vor numi populații barbare, nu bănuia cât rău
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a fost jude Cârstea ăIar hotarul acestui sat de la vamă ăsă fie cu toate hotarele lor vechi, pe unde au folosit din veac”. Mai târziu, Ștefan cel Mare (1457-1504), înzestrează mănăstirea Moldovița cu satele „Voculinți, unde a șezut Zernă, sub Codru, apoi un sat Sașii, pe Costâna” și întărește vechea danie a lui Alexandru cel Bun „satul de pe Moldova, la gura Moldoviței și vama de la Moldovița”, prin documentul dat din Hârlău, la 15 noiembrie 1499, care continuă prin „toate cele mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
așa cum se spune în Letopisețul anonim: „a instituit mulți viteji atunci (8 iulie 1481) și a dăruit multe daruri scumpe și îmbrăcăminte boierilor și vitejilor și întregii oștiri”, iar tot așa procedează Ștefan cel Mare după victoria împotriva polonilor la Codrii Cosminului, dar când se vorbește despre Valea Albă se spune: „au căzut și oastea bună și vitează și husarii oșteni s-au topit atunci” . Mai mult decât voievozii și domnii anteriori, Ștefan cel Mare a resimțit acut nevoia unei „nobilimi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
188 Cârstea, jude, 160 Caucaz, munții, 103 Cecenia, 67 Cernăuți, 162, 166, 175, 187, 188 Cetatea Albă, 93, 143, 194 Cezar, 28, 31 Chilia, 93, 143, 192, 194, 207 Chițoci, 202 Churchill, Winston, 79 Cicerin, 130 Claudianus, 37 Claudiu, 36 Codrii Cosminului, 199 Codru, 160 Cogaionon, 32 Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, 33 Columella, 48 Columna lui Traian, 33 Comana, 115 Comnea, Ana, 7, 17 Comnenul, Manuel I, 136, 142 Commonwealth-ul bizantin, 80 Comosicus, 32 Constantin al IV-lea, 69 Constantin cel
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
160 Caucaz, munții, 103 Cecenia, 67 Cernăuți, 162, 166, 175, 187, 188 Cetatea Albă, 93, 143, 194 Cezar, 28, 31 Chilia, 93, 143, 192, 194, 207 Chițoci, 202 Churchill, Winston, 79 Cicerin, 130 Claudianus, 37 Claudiu, 36 Codrii Cosminului, 199 Codru, 160 Cogaionon, 32 Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, 33 Columella, 48 Columna lui Traian, 33 Comana, 115 Comnea, Ana, 7, 17 Comnenul, Manuel I, 136, 142 Commonwealth-ul bizantin, 80 Comosicus, 32 Constantin al IV-lea, 69 Constantin cel Mare, 12, 18
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul. Eminescu poate fi socotit și un precursor al poeziei moderne alături de Ch. Baudelaire, P.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
satiricul, ironicul, sarcasticul, umoristicul. Există În toate aceste atitudini estetice un paralelism specific eminescian. De fiecare dată, cititorul trăiește alături de poet starea de grație, imortalizată Într-un text, fără nici o dificultate, memorabil. Există În poezia lui Eminescu o floră distinctă: codrul, teiul, cornul, creanga, pădurea, copacul, plopul, arinul, stejarul, fagul, salcia, mesteacănul, paltinul, salcâmul, liliacul, iarba, nufărul, trandafirul, viorelele, crinul, macul, trestia, răchita etc. Ele nu puteau lipsi Într-o poezie care dezvoltă una din temele eminesciene, fundamentale, natura și dragostea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poartă Prin care trece albă, regina nopții moartă...” idem. - metonimie - (Înrudită cu metafora) Înlocuirea unui nume cu altul, ori un obiect se numește cu numele altuia, se pune efectul În locul cauzei, opera În locul autorului, ori invers, conținutul În locul vasului etc: „Codru clocoti de zgomot și de arme și de bucium.” „Tot ce stă În umbra crucii Împărați și regi s-adună...” (M. Eminescu) - oximoron- alăturare de cuvinte exprimând noțiuni contradictorii: „Neguri albe strălucite Naște luna argintie.” „Țesând cu recile scântei O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Între elementele aparținând planului terestru și planului cosmic există punți de legătură: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios”. La rândul lor imaginile vizuale, sunt dublate, amplificate, supradimensionate de imaginile sonore: „În păduri trăsnesc stejarii”, „diamanturi ce scârție sub picioare”, „Codrii (sunt) organe (pluralul de la substantivul orga) sonoare”, „crivățul... scoțând note-ngrozitoare”. Pastelul dă senzația unui anotimp Încremenit, dar nu este eliminată cu desăvârșire dinamica elementelor care compun tabloul. „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios ”, „luna Își aprinde farul tainic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
funcție ornantă (Înfrumusețează peisajul), „zăpada cristalină”, „câmpii strălucitoare”, „văzduh scânteios” etc.. Comparațiile dau sugestii fantastice: „zăpada cristalină .... pare un lan de diamanturi...” Fumurile sunt albe și ele se ridică În văzduh „ca Înaltele coloane unui templu măiestos”. „Munții sunt altare, codrii organe sonoare”. Cuvântul „templu” este o metaforă, la fel „farul de lumină” etc.. Toate aceste virtuți, ușor de pus În evidență, dau pastelurilor lui V. Alecsandri o existență mai puțin contestată de adepții poeziei postmoderniste care neagă sistematic poezia epocilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
BLAGA LUCIAN BLAGA - „GORUNUL” „În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn cum bate ca o inimă un clopot și-n zvonuri dulci Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge. Gorunule din margine de codru, de ce mă-nvinge cu aripi moi atâta pace când zac În umbra ta și mă dezmierzi cu frunza-ți jucăușă? O, cine știe? - Poate că din trunchiul tău Îmi vor ciopli nu peste mult sicriul, și liniștea ce voi gusta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gusta-o Între scândurile lui o simt pesemne de acum: o simt cum frunza ta mi-o picură În suflet... și mut ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru.” Omul percepe realitatea Înconjurătoare cu ajutorul simțurilor. Capacitatea senzorială de a simți se numește sensibilitate. Poezia „Gorunul” din volumul „Poemele luminii” de Lucian Blaga, publicat În 1919, exprimă, pornind de la acest deziderat, o sensibilitate rară. Sensibilitatea poetului, un deosebit rafinament al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
singurătate aparte, tot prin intermediul unor simboluri. O evadare a două făpturi ale naturii (poetul și gorunul) duce la o apropiere a lor În planul imaginilor poetice și semnificațiilor. Gorunul, dincolo de simbolul său (cel al vitalității), se detașează În afara spațiului vital (codru), proiectând o umbră Încărcată de mister, Îmbietoare. El Însuși este pătruns de o tăcere aparte. Zvonul clopotului nu răspândește nimic În plan senzorial, nu tulbură ci potențează starea de liniște simțită de poet curgându-i prin vine. „...o simt cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În trunchiul gorunului. Cel de-al doilea termen cu o mare Încărcătură semantică, este gorunul, aflat În titlu, la Începutul celei de-a doua fraze poetice și În finalul poemului, În poziția vocativului, În același context: „Gorunule din margine de codru,...” În prima situație, poetul se adresează direct, exclamativ, În cea de a doua, meditativ, Îl evocă. Gorunul este dicriul ipotetic, dar Între cei doi termeni gorun - sicriu se interpun alți termeni: trunchi, trupul, scânduri. Cuvântul sicriu are și cea mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
versurile În fraze poetice ample. Două, trei asemenea fraze dau impresia unui tot organic, indestructibil. Ultima frază poetică este și cea mai Întinsă, dar și mai Încărcată de sugestii și semnificații. Între „O, cine știe?” și „gorunule din margine de codru”, este Întins un arc poetic cu o bogată amplitudine. Poemul, prin imaginile proiectate, dezvăluie gândirea metaforică și mitică a lui Lucian Blaga. Gândirea mitică este prezentă nu numai În poezie, ci și În concepția filosofică blagiană. În volumul „Geneza metaforei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a simbiozei prezente mereu la nivelul cuvântului. POEZIA TRADIȚIONALĂ Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de cel clasic, eminescian, spre exemplu. La Eminescu Îndrăgostiții trăiau sentimentul Într-un decor natural, copleșitor și ocrotitor totodată. Entuziasmul dragostei Împărtășite (imaginar) putea anula traiul obișnuit; de aici, pierderea, integrarea sub florile de tei. Poetul Își imagina Întâlnirea În codru („Dorința”), la marginea satului („Sara pe deal”), pe malul apei („Lacul”), nota apoi momentul pierderii Într-un paradis acvatic ce respinge individul, dar acceptă cuplul. Întâlnirile imaginare ale poetului marcau o intimitate atât de mare, Încât poveștile eminesciene de iubire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
terestru și cel cosmic se interferează. Idila Cătălin — Cătălina are loc Într-un cadru romantic, peisajul este umanizat, este specific eminescian, scenele de iubire au loc departe de lume, sub ramurile de tei Înflorite, În singurătate și liniște, În pacea codrului, sub lumina blândă a lunii. Dragostea lui Cătălin, pătimașa lui sete de iubire este exprimată În metafore: „noaptea mea de patimi”, „durerea mea,” „iubirea mea dentâî, „visul meu din urmă”, Îl proiectează pe acesta Într-o altă lumină decât aceea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]