5,499 matches
-
de plecare, pregătită de drum, capabilă de schimbare. Pentru a oferi acest serviciu «profetic», dreptul canonic stabilește că viața consacrată este «calea regală», nu datorită excelenței virtuților ei ori datorită vreunei presupuse stări de perfecțiune, ci pentru că trebuie să asigure comuniunea și dialogul între ierarhie și laici. Pentru a îndeplini acest serviciu, consacrații aleg de bunăvoie să nu facă parte din ierarhie ori din laicat, ci să se situeze pe un «pământ de mijloc»: «Prin natura ei, starea de viață consacrată
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
orice preț. O mamă de familie nu se distinge de o altă mamă decât doar prin faptul ca are fii care o recunosc ca mamă, așa cum se întâmplă în aproape orice familie, însă într-un mod care este unic. EXPERIMENT: COMUNIUNEA ÎNAINTEA COMUNITĂȚII Uneori lipsa «energiilor regenerabile» înlăuntrul ambientelor de viață consacrată determină căutarea și acceptarea unor alianțe dincolo de hotarele propriu-zise ale propriei carisme. În acest fel, laicii sunt agregați propriei «carisme», în diferite moduri, având legături mai mult sau mai
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
laici, atunci când este autentică și privă de orice fel de abuz afectiv și spiritual, nu poate să fie decât o relație care păstrează distanțele, o relație care păstrează o diferență în măsură să contribuie la evitarea pericolului fuziunii și confuziunii. Comuniunea întru slujire - un mod diferit de a vorbi despre comuniunea eclezială - este valoarea ce trebuie căutată și cultivată între toți cei botezați și între toți bărbații și femeile de bunăvoință, fără a identifica acest aspect cu nevoia creării unei apartenențe
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
abuz afectiv și spiritual, nu poate să fie decât o relație care păstrează distanțele, o relație care păstrează o diferență în măsură să contribuie la evitarea pericolului fuziunii și confuziunii. Comuniunea întru slujire - un mod diferit de a vorbi despre comuniunea eclezială - este valoarea ce trebuie căutată și cultivată între toți cei botezați și între toți bărbații și femeile de bunăvoință, fără a identifica acest aspect cu nevoia creării unei apartenențe mai mult sau mai puțin strânse ori mai mult sau
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
să caute spații cu o «normalitate» și spontaneitate sporite, în afara propriilor ambiente. Pentru a tăia din rădăcină această tendință de a «fugi», ar fi bine să repunem pe primul loc în viața comunității persoana, obișnuindu-ne să dăm întotdeauna precedență comuniunii, pentru a edifica comunități dinamice în care să se poată trăi. În mod paradoxal, doar prin inversarea ordinii priorităților, punând pe primul loc trăirea fratelui sau a sorei - care sunt dispuși să accepte o comuniune reală, riguroasă și de durată
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
-ne să dăm întotdeauna precedență comuniunii, pentru a edifica comunități dinamice în care să se poată trăi. În mod paradoxal, doar prin inversarea ordinii priorităților, punând pe primul loc trăirea fratelui sau a sorei - care sunt dispuși să accepte o comuniune reală, riguroasă și de durată, va putea asigura un viitor sustenabil pentru o viață comunitară. Însă dacă comunitatea, împreună cu structurile și cu nevoia ei de continuitate și durabilitate, va continua să se afle pe primul loc, riscul este acela de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
grija față de itinerariile personale ori ale unor grupuri mici, prin noi forme de viață religioasă, dar și înlăuntrul celor antice. Misiunea, datoria noastră, este tocmai aceea de a cultiva cel puțin o fărâmă de viață comunitară, acordând o atenție deosebită comuniunii, nu atât în sensul unei observanțe prestabilite, ci în sensul unei împărtășiri și a unei adaptări permanente la diferitele tipuri de itinerarii și, nu în ultimul rând, la situațiile și constrângerile vieții. În caz contrar, sistemele de viață, oricât de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ultimul rând, la situațiile și constrângerile vieții. În caz contrar, sistemele de viață, oricât de bune și de perfecte ar fi ele din punct de vedere ideal, riscă să se transforme - fără vina niciunuia - în cei mai mari dușmani ai comuniunii, continuând să dea naștere unor conflicte și neînțelegeri în care se exercită, în mod necesar, o violență care produce suferință, creând un vârtej ce, uneori, devine un cerc vicios, în detrimentul unei vieți virtuoase. Comuniunea, ca semn al vieții Bisericii la
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
în cei mai mari dușmani ai comuniunii, continuând să dea naștere unor conflicte și neînțelegeri în care se exercită, în mod necesar, o violență care produce suferință, creând un vârtej ce, uneori, devine un cerc vicios, în detrimentul unei vieți virtuoase. Comuniunea, ca semn al vieții Bisericii la toate nivelurile, a fost una dintre redescoperirile Conciliului Vatican al II-lea. Acest principiu este valid înlăuntrul colegiului episcopal, care este dator să trăiască în comuniune și nu în supunere față de episcopul Romei. Este
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
devine un cerc vicios, în detrimentul unei vieți virtuoase. Comuniunea, ca semn al vieții Bisericii la toate nivelurile, a fost una dintre redescoperirile Conciliului Vatican al II-lea. Acest principiu este valid înlăuntrul colegiului episcopal, care este dator să trăiască în comuniune și nu în supunere față de episcopul Romei. Este valid pentru calea ce duce spre unitate, printr-o pasiune față de diversitate și nu doar printr-o tolerare a diferențelor. Este valid înlăuntrul tuturor formelor de viață consacrată, acolo unde comuniunea se
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
în comuniune și nu în supunere față de episcopul Romei. Este valid pentru calea ce duce spre unitate, printr-o pasiune față de diversitate și nu doar printr-o tolerare a diferențelor. Este valid înlăuntrul tuturor formelor de viață consacrată, acolo unde comuniunea se bazează pe comunitate. Viața comună, cu ale sale mijloace, asigură criteriile de discernământ și formarea persoanei, printr-un proces ascetic de eliberare de pasiunile care înclină spre egoism, permițând construirea neîncetată a unor punți de comuniune, printr-o ascultare
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
consacrată, acolo unde comuniunea se bazează pe comunitate. Viața comună, cu ale sale mijloace, asigură criteriile de discernământ și formarea persoanei, printr-un proces ascetic de eliberare de pasiunile care înclină spre egoism, permițând construirea neîncetată a unor punți de comuniune, printr-o ascultare umilă, fără a fi vreodată țel, ci doar calea prin care fiecare să-și poată trăi propria identitate și vocație în mod comunional. Pentru ca aceasta să se întâmple, trebuie să fim deschiși spre noi forme de viețuire
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
pune mereu în discuție, într-un mod critic și creativ, fidelitatea față de o tradiție bazată pe reguli și servicii cu ceea ce orice persoană și comunitățile pot și trebuie să trăiască, la nivel profund și existențial. Întâietatea creativă și autentificatoare a comuniunii asupra comunității necesită și o întâietate a persoanei asupra funcției. Însă când se vorbește despre primatul persoanei, este nevoie de o atenție purificată de orice formă de ingenuitate, căci nu ne naștem persoane, ci devenim persoane. Nu trebuie să subevaluăm
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
propriei libertăți și responsabilități - trebuie să fie modelată și trebuie să consimtă neîncetat să fie cernută și purificată pentru a fi autentică. Cât privește cei ce au ales să-și exercite propria libertate în ascultare, ca mijloc și expresie a comuniunii, trebuie să știe că până și opțiunile cele mai intime și personale trebuie să treacă prin creuzetul confruntării fraterne, în diferitele forme posibile și permise. Pentru a evita fragmentarea vieții consacrate trebuie să lucrăm mult la edificarea unor persoane libere
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
confruntării fraterne, în diferitele forme posibile și permise. Pentru a evita fragmentarea vieții consacrate trebuie să lucrăm mult la edificarea unor persoane libere și responsabile, care să știe să ducă greutatea funcțiilor și a responsabilităților, în funcție de exigențele unei vieți de comuniune, să nu se identifice cu funcția și care, trăgând învățătură din orice responsabilitate și slujire, să crească asemenea unor persoane făcute pentru comuniune. Deosebirea dintre individ și persoană, dintre o atitudine individualistă și exercitarea propriei personalități, stă tocmai în faptul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și responsabile, care să știe să ducă greutatea funcțiilor și a responsabilităților, în funcție de exigențele unei vieți de comuniune, să nu se identifice cu funcția și care, trăgând învățătură din orice responsabilitate și slujire, să crească asemenea unor persoane făcute pentru comuniune. Deosebirea dintre individ și persoană, dintre o atitudine individualistă și exercitarea propriei personalități, stă tocmai în faptul că suntem persoane - după chipul dinamicității treimice - în măsura în care propria diferență și unicitate reprezintă temelia unei continue trude de ieșire din sine pentru a
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
luptă fraternă zilnică împotriva individualismului și a narcisismului, care tind să încline persoanele spre egoism prin modalități depresive, spiritualmente vorbind, ori năzuiesc să le identifice cu atitudini eroice sau cu ipostaza de «funcționari» eficienți și imposibil de înlocuit. În hora comuniunii, însă, fiecare ar trebui, aproape zilnic, să evite centrul ori periferia unei vieți de comuniune, optând să intre într-un flux al vieții printr-o alternanță dinamică de preeminență și tăinuire. Ascultarea evanghelică, care rămâne o temelie sine qua non
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
prin modalități depresive, spiritualmente vorbind, ori năzuiesc să le identifice cu atitudini eroice sau cu ipostaza de «funcționari» eficienți și imposibil de înlocuit. În hora comuniunii, însă, fiecare ar trebui, aproape zilnic, să evite centrul ori periferia unei vieți de comuniune, optând să intre într-un flux al vieții printr-o alternanță dinamică de preeminență și tăinuire. Ascultarea evanghelică, care rămâne o temelie sine qua non pentru a discerne autenticitatea vieții consacrate, este locul în care fiecare este chemat să iasă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
trebuie să-și onoreze numele de consacrat prin toate fibrele ființei sale, însă fără a se feri de greutatea vieții celorlalți oameni, ba, mai mult, devenind - precum Isus la Nazaret - solidar până la capăt și până la moarte. Toate aceste ambiente de comuniune și de deschidere, care în zilele noastre par atât de firești, în viața consacrată post-conciliară au fost intuite și demult pregătite tocmai grație căutărilor sale și a vieții sale. Existența fratelui Charles a fost o neîntreruptă călătorie de explorator, o
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
paradă („plai mioritic”, „sfântă Țară”), tema întoarcerii la matcă e în esență autentică și fiindcă primește influxul de adâncime al reintegrării cosmice: „Privirea zării / e lanț la picioarele mele / din graiul izvoarelor / mi-am făcut inele”. În contrapunct cu această comuniune apare, începând cu Dor albastru (1991), meditația fulgurantă a solitarului pentru care tăcerile par a fi mai elocvente decât cuvintele. Poezia tinde să devină solilocviu elegiac, vorbind despre iubita dispărută, despre tristețea „iernii / care ne-a trădat” și a golului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
la „Tomis”, „Arta”, „România literară” ș.a. Semnificativ este faptul că a reușit să-și atragă chiar înainte de debutul în volum sancțiunile criticilor proletcultiști, care îl enumeră fie printre suprarealiștii de categorie inferioară, fie printre autohtoniștii condamnabili pentru că „ajung la o comuniune stranie interioară cu întreg cosmosul, cu duhul pământului sau cu spiritele strămoșilor” (Ov. S. Crohmălniceanu). În volumul Zumbe, al unui poet din familia ironiștilor protestatari și nonconformiști de după 1940 (Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu), numai titlul rămâne ludic-provocator. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
îngrijirea vieții spirituale. Ascultarea optimă presupune perceperea ființei interioare a vorbitorului, urmărirea înlănțuirii gândurilor lui, eliminarea impulsului de a întrerupe pe vorbitor, a simpatiilor și antipatiilor. Convorbirea. Să ne punem problema trecerii de la pălăvrăgeală la dialog. Convorbirea este comunicare și comuniune, adevărata relație dintre Eu-ri. Vorbirea autentică duce la enunțarea exclusivă a informațiilor, pentru care ne asumăm răspunderea veridicității. Tăceți, când nu puteți formula. b) Alegerea formei optime Povestea cu tâlc este modalitatea optimă, de a mustra sau de a sfătui
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
ani. Distincția dintre gândire și lumea exterioară nu este Înnăscută, ci se degajează și se construiește lent. Realul este impregnat de aderențele eului, iar gândirea este văzută sub formele materiei fizice. Pentru copil, Întregul univers este considerat a fi În comuniune cu propria persoană și a asculta de propria persoană. Punctul de vedere propriu este considerat ca fiind unicul posibil, de aici și egocentrismul integral al copilului, din lipsa conștiinței eului. Jean Piaget vorbește despre două consecințe ale realismului la copil
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
joc al sensurilor, neangajat ontologic și caracterizat prin supralicitare lingvistică. Interacțiunea cu celălalt în orice domeniu cognitiv sau situație cotidiană, socială are la bază “comportamentul lingvistic” al omului. Discursul este o interfață în relațiile interumane, prin discurs eu intru în comuniune cu ceilalți. Corelarea celor două situații fenomenul inflaționar al practicii discursive și faptul că discursul este modalitatea principală de a intra în comuniune cu celălalt - ne sugerează necesitatea unei analize drastice a construcțiilor discursive cu care venim în contact. Aceasta
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
bază “comportamentul lingvistic” al omului. Discursul este o interfață în relațiile interumane, prin discurs eu intru în comuniune cu ceilalți. Corelarea celor două situații fenomenul inflaționar al practicii discursive și faptul că discursul este modalitatea principală de a intra în comuniune cu celălalt - ne sugerează necesitatea unei analize drastice a construcțiilor discursive cu care venim în contact. Aceasta, pentru a nu ne lăsa prinși sau seduși de producții discursive goale de conținut cognitiv, manipulatorii, de „limbi de lemn” tot mai prezente
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]