6,847 matches
-
German Iași la data de 30 octombrie 2002. 31. Prezentarea volumului Raporturi lingvistice româno germane. Contribuții etimologic (Bacău, 2002) de Vasile Arvinte, la Centrul Cultural German din Iași, 11 martie 2003. 32. Traducerea textului biblic, între abordarea filologica și interpretarea confesionala, raport prezentat în deschiderea Simpozionului “Traducerea Bibliei în actualitate”, Institutul Teologic “Emanuel”, Oradea, 11 aprilie 2003. 33. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată în cadrul Simpozion Internaționl ”Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
contextul integrării europene”, Iași, 22 23 septembrie 2006. 38. Varlaam, cărturar și reformator al limbii române literare, conferința prezentată la Colocviul Național organizat cu prilejul canonizării Mitropolitului Varlaam, Neamț, 29-30 august, 2007. 39. Ortografierea numelui Iisus Hristos și implicațiile sale confesionale, conferința prezentată la Academia Română, București, în cadrul ciclului «Limba română și relațiile ei cu istoria românească», joi, 29 noiembrie 2007. 1. Sextus Propertius Carus, Elegii, traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 1, p. 1984, 1984, p. 16. 2
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
fiind lipsiți de avere personală și erau obligați de a da zeciuială preoților străini. Abia după anul 1659 ei au fost scutiți de taxe și de alte sarcini iobăgești cu condiția să îmbrățișeze preceptele calvine. De altfel, tot urmând scopuri confesionale, încă de pe vremea vlădicului Dosoftei (1622-1627), principele Gabriel Bethlen, mai apoi alți urmași ai săi la tronul Transilvaniei, au acordat unele imunități preoților în funcție. Aceste facilități explică de unde pornea dorința multor români de a îmbrățișa cariera preoțească și, deci
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
general-maior imperial și înnobilat de împăratul Carol I al Austriei. În registrele militare ale Imperiului Austro-Ungar apare evidențiat sub numele "Dionysius Florianu von Oltrákovicza". a fost fiul parohului greco-catolic Petru Florianu din Racovița. Și-a început studiile elementare la școala confesională unită din sat, absolvind pe cele gimnaziale la Blaj în promoția 1875-1876 cu rezultate meritorii. Cu posibilități materiale precare, părinții săi l-au îndrumat spre cariera militară. Astfel, după ce a urmat cursurile Școlii de Cadeți de pe lângă Regimentul 31 K.u
Dionisie Florianu () [Corola-website/Science/311811_a_313140]
-
funcția de ministru al educației, tineretului și sportului. A fost eliberat din funcția de ministru la data de 31 martie 2008, odată cu formarea unui nou guvern condus de Zinaida Greceanîi. Decorat cu ordinul "Gloria Muncii" și "Ordinul de Onoare". Distincții confesionale: Ordinul "Sf. Vladimir", "Cuv. Serghii Radonejskii", "Sf. knyazi Daniil Moskovskii" Membru titular al Academiei de Stiinte Pedagogice și Sociale (Moskova), Cetățean de onoare al or. Kars (Republică Turcia) și a Găgăuz Yeri (Republică Moldova) Victor Țvircun vorbește limba engleză, rusă
Victor Țvircun () [Corola-website/Science/311868_a_313197]
-
cadre și mai apoi a tineretului laic. Nu întâmplător Romanul a fost reprezentat atât la Sinodul de la Constanța (1418) cât și la cel de la Ferrara-Florența (1438-1439), eparhia Țării de Jos constituind încă de la începuturi nu numai o entitate organizatorică și confesională, ci și un recunoscut centru de iradiere ortodoxă în context oriental. De altfel și școala slavo-română înființată pe baza documentului semnat de Grigore II Ghica la 25 decembrie 1747 și-a desfășurat activitatea sub îndrumarea nemijlocită a Episcopiei, iar la
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
românești. [Se știe că odată cu declinul Imperiului Bizantin, -declin la care au contribuit și incursiunile asupra Bizanțului din partea apusenilor - (ex: Cruciada a IV-a), sfîrșind tragic prin căderea Constantinopolului sub turci, la 1453,- Vaticanul începe să emită pretenții de hegemonie confesională și politică asupra a noi teritorii, încercînd să se impună și în Tările Române, îndeosebi în Ardeal]. Odată cu trecerea anilor, mânăstirea se va evidenția în peisajul vieții duhovnicești al acestei zone geografice. În arhiva Curții Imperiale de la Viena s-au
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (63,74%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (27,25%) și ucraineni (7,8%). Pentru 1,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,1%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (7,36%). Pentru 1,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna C.A. Rosetti, Tulcea () [Corola-website/Science/310826_a_312155]
-
Pentru 1,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,1%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (7,36%). Pentru 1,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna C.A. Rosetti, Tulcea () [Corola-website/Science/310826_a_312155]
-
mulțumirile de rigoare din partea Comitetului central al "Astrei". La Orlat, paralel cu munca de catedră, Moise Panga a desfășurat și o susținută activitate publicistică, cu conținut pedagocic, în presa vremii. De numele lui se leagă și reorganizarea învățământului în școlile confesionale greco-catolice și în special a celor de pe teritoriul fostului Regiment I grăniceresc român, în care scop la cererea Blajului, întocmește un proiect de programă analitică pentru acestea, care s-a discutat cu prilejul conferințelor învățătorești din vara anului 1864. Considerat
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
comunei Andreiașu de Jos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,01%). Pentru 3,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,01%). Pentru 3,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Andreași", făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și avea în compunere
Comuna Andreiașu de Jos, Vrancea () [Corola-website/Science/310929_a_312258]
-
când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,01%). Pentru 3,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,01%). Pentru 3,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Andreași", făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Andreași, Târâtu, Râmna, Titila, Andreașu de Sus și Andreașu Muntenesc, având 650 de locuitori. În
Comuna Andreiașu de Jos, Vrancea () [Corola-website/Science/310929_a_312258]
-
populația comunei Lipovăț se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,81%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,64%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,79%). Pentru 3,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Lipovăț, Vaslui () [Corola-website/Science/310925_a_312254]
-
81%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,64%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,79%). Pentru 3,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Lipovăț, Vaslui () [Corola-website/Science/310925_a_312254]
-
populația comunei Dodești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru 4,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,07%). Pentru 4,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Dodești, Vaslui () [Corola-website/Science/310924_a_312253]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru 4,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,07%). Pentru 4,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Dodești, Vaslui () [Corola-website/Science/310924_a_312253]
-
populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,57%). Pentru 3,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,8%). Pentru 3,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Plăinești", făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și avea
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,57%). Pentru 3,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,8%). Pentru 3,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Plăinești", făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Plăinești, Târgu Cucului, Cândești și Gugești, cu o populație totală de 3040 de
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
populația comunei Bârsești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,23%). Pentru 2,77% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,23%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În comuna Bârsești se află situl arheologic de interes național din „Lacul Dumbrăvii”, unde s-a descoperit o necropolă tumulară de incinerație din Halstattul
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,23%). Pentru 2,77% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,23%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În comuna Bârsești se află situl arheologic de interes național din „Lacul Dumbrăvii”, unde s-a descoperit o necropolă tumulară de incinerație din Halstattul târziu, sit ce a dat numele culturii arheologice Ferigile-Bârsești. În rest, în comună mai există șase
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
populația comunei Boghești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,13%). Pentru 3,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,01%). Pentru 3,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În cronica liuzilor din 1803 sunt consemnate satele Prisecani și Boghești de Jos ca fiind răzășești, Tăbăcești, sat mixt, răzășesc și clăcăcesc și Pleșești
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,13%). Pentru 3,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,01%). Pentru 3,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În cronica liuzilor din 1803 sunt consemnate satele Prisecani și Boghești de Jos ca fiind răzășești, Tăbăcești, sat mixt, răzășesc și clăcăcesc și Pleșești sat clăcăcesc. În Cartografia Moldovei de la 1831 și în Cronica proprietarilor din Moldova din 1833 se
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
populația comunei Câmpuri se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,63%). Pentru 3,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,66%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,12%). Pentru 3,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Zăbrăuți al
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
3,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,66%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,12%). Pentru 3,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Zăbrăuți al județului Putna și era formată din satele Câmpurile de Jos, Câmpurile de Sus, Ciurucu, Gura Văii, Roșculești și Rotilești, având o populație de 2564 de locuitori. În
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
populația comunei Cotești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru 3,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform legendei, numele comunei ar proveni de la un anume Stan Cotea, care a primit aici o proprietate de la voievodul Țării Românești Radu cel Mare
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]