5,771 matches
-
școlii simboliste, în linia Mallarmé-Valéry, iar la noi - Al. Macedonski, sunt asociate în apărarea principiului artei pentru artă: „Arta nu e o meserie și nu slujește în principiu decât sieși, și rolul ei nu e cel de a «produce efecte convingătoare» [...], nu e un apendice de vulgarizare. Înțeleasă sau nu, trăiește.” Axa textului este disocierea versificației de poezie, „dar al zeilor”, sfidând „corsetul” de „cuvinte măsurate și rimate la capăt” și plutind „ca o vapoare ideală” printre stările sufletului omenesc; poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
paralel, suspansul și „salvarea în ultimul minut”, ceea ce i-a impresionat adânc pe spectatorii francezi a fost înfățișarea violenței pe ecran. Cruzimea realistă e teribilă, imaginile trupurilor străpunse de baionete sunt greu de uitat. Efectele vizuale cât se poate de convingătoare captivează publicul, până într- atât încât severul critic Louis Delluc scrie : Ideea că facem și noi cinema de război e serios zdruncinată de această magnifică imagerie de o vigoare a simplității necunoscută la noi. Căci dacă sunt peisaje franțuzești, accesorii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
la sirenă. Prim- plan pe sirena care șuieră. Un strigăt : „La vechea topitorie !”. Un muncitor tânăr se agață de o locomotivă mică, de fabrică, ce merge cu spatele către depou. Muncitori alergând pe șine. Prim-plan pe tânărul vorbindu- i convingător prin hublou mecanicului matur care conduce locomotiva. Tăietură de montaj pe o locomotivă mergând acum înainte. Locomotiva care continuă să vină, spărgând aproape frontal ecranul, ca trenul intrând în gara La Ciotat, cu muncitori agățați de ea. Stop. Oamenii sar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
așa- numitul chiabur, țăranul înstărit. Georgescu și Iliu con struiesc deci o realitate cu totul paralelă, un sat de operetă, al bunei lumini, în care chiaburul este o bestie incorigibilă, un neom menit exterminării. Când Dumitru, fiul de chiabur, interpretat convingător de Liviu Ciulei, vine la ședința de constituire a colectivei, „am venit și eu, să văd ce e, ca omu’”, protocomunista Maria se ridică și strigă : „Care om ? Tu ești om ? Ăștia nu sunt oameni ! N-au inimă ! Vrea să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de un zâmbet inimitabil, agresiv, dar onest. Personajul lui Colea Răutu pune în premieră o problemă grea : când, într-un film de propagandă în favoarea unui regim criminal, apare ceva artistic valoros, ce cântărește mai mult, artisticul în sine sau modul convingător în care el validează propaganda ? Esteticul sau eticul ? Un răspuns - nu răspunsul - mi-a oferit marele regizor de teatru și film Liviu Ciulei, care, actor pe atunci, juca plin de elan roluri de „dușman al poporului”. L-am întrebat cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
partid (Vasile Nițulescu), puternic și înțelept, care salvează situația. Firește, între iubirea lui Neli (Irina Petrescu) și meseria de medic practicată în sălbăticie, dr. George Vrancea (Cristea Avram) o alege pe a doua. Dar ritmul narativ rămâne firesc, personajele destul de convingătoare, situațiile - plauzibile. Asta până în ultimele trei minute ale filmului. Neli revine în Deltă alături de George, după un episod metropolitan, dulceag și fals, cu arhitectul Varlam (Victor Rebengiuc). Totuși, nu e capabilă să rămână. Alege orașul, unde tatăl ei (Emil Botta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Se merge la bar, la petreceri și, obicei crunt burghez, la curse, la hipodromul încă nedesființat. Când se „muncește”, asta se întâmplă într- un domeniu „neserios”, filme publicitare „de artă” pentru Miliția circulație. Regizorul lor, Paul, prietenul Ruxandrei, nu e convingător nici ca sculptor ratat. Lângă el, ca și lângă inginerul Șerban, Ruxi arată ca un animăluț rece și hotărât să parvină. Departe sunt inimoasele femei „de șantier”, interpretate de Eva Cristian (Erupția, 1957), Silvia Popovici (Omul de lângă tine, 1962) sau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Amza Pellea au făcut din Mihai Viteazul un vârf ca număr de spectatori. Iar mesajul său de propagandă naționalistă are efect și astăzi. Puterea și Adevărul (1972) sau Adevărul pentru Putere Puterea și Adevărul este cel mai puternic și mai convingător film de propagandă și mai ales manipulare în favoarea acceptării comunismului ceaușist drept cea mai bună dintre lumile posibile. Crucișătorul Potemkin al nostru. Am testat eficacitatea lui actuală pe tineri intelectuali de până în 39 de ani : într-un număr uluitor de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fie folositoare poporului și în timp de pace. Curând, Ceaușescu va începe să le explice profesorilor cum trebuie să așeze elevul caietul când scrie, petroliștilor unde e petrolul, constructorilor cum se ține mistria. Secvența orchestrată de Popovici și Marcus arată convingător că asta este o necesitate pentru țară. Tăietură de montaj. În peisajul măreț al unui baraj în construcție, pe muzica nostalgic- înălțătoare a lui Tiberiu Olah, urmașul în efigie al lui Stoian-Dej, Duma-Ceaușescu, le explică tehnicienilor și contabililor, cu degetul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
machiaj. Cu numai cinci pelicule catalogabile ca anti-sistem în patru decenii - Directorul nostru, Reconstituirea, O lacrimă de fată, Croaziera, Faleze de nisip - nu se poate spune că filmul românesc a contribuit la căderea comunismului. Cu numai cinci pelicule de propagandă convingătoare artistic în patru decenii - Valurile Dunării, Setea, Duminică la ora 6, Puterea și Adevărul, Zidul - nu se poate spune că „opera prop” a cinematografiei românești a contribuit la a- i face pe români să simpatizeze comunismul. Dar a pus umărul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Permanența criteriului estetic, Critică și creație, Critica sincronică, Critică și diferențiere. Subiectele astfel delimitate sunt abordate sintetic și pregnant, sub semnul ponderației dialectice, fără exces de cazuistică și cu știința formulării concluziilor pe cât de nuanțate, pe atât de limpezi și convingătoare. Spirit disociativ și echilibrat, C. dovedește aplicație pentru ideologia literară. Considerațiile conțin aserțiuni care, cu trecerea anilor, pot părea „banalizate” - ori prea timide, reținute -, dar care vădeau o binevenită combativitate, inteligent „autoprotejată”, la adresa derivei ultrapolitizate și vulgar sociologizante a criticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
atâta admirație savantul, se regăsește în codul genetic al ființei viețuitoare, entitate care prin structura sa se dovedește a fi extrem de limitativă și în egală măsură deosebit de activă în conservarea creației pe care Paulescu o susținea și argumenta atât de convingător în scrierile sale. Nu mai puțin reconfortante sunt și noile argumente științifice care pun la îndoială materialismul și îndeosebi evoluționismul pe care Paulescu, la timpul său, le eticheta fără echivoc ca fiind antiștiințifice, cerând efectiv scoaterea lor din știință. În
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
timpului, așa încât de atunci nu există tratat de referință în domeniul biologiei care să n-o includă ca doctrină cheie în explicarea evoluției vieții pe pământ. Ideea evoluționismului și transformismului în lumea viețuitoare exista până la Darwin. Unul din cei mai convingători promotori a acestei idei a fost Lamark, care arată că speciile ca și rasele nu sunt fixe, ci se transformă unele în altele sub influența selecției naturale, ceea ce ar explica multitudinea speciilor și apariția lor succesivă pe pământ. Cum la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
teorii era dificilă. Progresele pe care știința le realizează în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea creează premizele fundamentării teoriei lui Lamark ceea ce va reuși Darwin într-un mod foarte convingător. Dar iată o prezentare succintă a istoricului teoriei darwiniste în tratatul de biologie al lui Raven și Johnson (18). La vârsta de 22 ani (în 1831) Charles Darwin efectuează o călătorie de studii la bordul vasului Beagle la recomandarea universității
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cărți a căror subiecte cuprindeau diverse teme de biologie, formarea insulelor oceanice din recifele de corali și patru volume privind clasificarea și istoria naturală a unor crustacee marine. Până în 185 reușește să elaboreze în detaliu și într-un mod foarte convingător teoria sa privind originea și evoluția speciilor. Înafara observațiilor proprii, care au continuat și după încheierea călătoriei, trei momente importante au marcat calea spre elaborarea teoriei sale. Primul moment a fost apariția cărții lui Charles Lyell, un mare geolog care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se va produce treptat transformarea, fenomen pe care Darwin l-a numit selecție naturală. Al treilea moment l-a constituit un eseu primit în 1858 de la Alfred Russel Wallace (1823-113), un tânăr naturalist, care se afla în Malaiezia, care pledează convingător pentru teoria evoluției prin selecția naturală. La rândul său Wallace fusese puternic influențat de teoria malthusiană. A fost momentul care l-a hotărât pe Darwin să-și prezinte teoria la un seminar al societății științifice londoneze, de asemenea, să trimită
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acest context nota socială a gândirii sale începe chiar cu profesia pe care a exercitat-o, aceea de medic strălucit al timpurilor sale. De la cunoașterea ființei umane la gândirea socială Înclinația socială a gândirii sale o relevă în chip deosebit de convingător în prelegerea de deschidere a lecțiilor clinice pe care le- a susținut la așezământul spitalicesc Bethleem din București, intitulată Spitalul în ziua de 12 mai 113. În această conferință Paulescu definește cu acuratețe în fața studenților noțiunea de medicină ca știință
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pălește la o analiză chiar sumară din două motive: primul rezultă din realitățile istorice ale evenimentului, iar al doilea din însuși conținutul ei care din punct de vedere biologic este un nonsens utopic. Realitatea istorică este prezentată mai mult decât convingător de H. Taine. Iacobinii în rândul cărora o serie de lideri ca Danton, Marat, Robespierre etc, în fapt niște intelectuali exaltați și fanatici, s¬au dedat la o serie de orori inimaginabile în numele acestor idei, constând în; crime în masă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu moartea și legea talionului pe motivul că Dumnezeu este singurul în măsură să pedepsească în acest mod și nu omul. Cunoscător al instinctelor sociale și a căilor prin care pot fi combătute, prin exemplul vieții sale, prin pilde extrem de convingătoare preluate apoi de apostoli și transmise nouă, Iisus găsește calea prin care patimile omenești (păcate în limbaj creștin) pot fi prevenite. Iată de exemplu patima de proprietate care are la origine instinctul de proprietate, cu alte cuvinte asigurarea zilei de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
va vrea să fie mare să fie slujitorul vostru și cine va vrea să fie întâiul să fie vouă slugă” iar ca exemplu învățătorul spală picioarele apostolilor ca și ei la rândul lor să facă la fel. Nu mai puțin convingătoare este pilda așezatului la masă când Iisus spune: „oricine se înalță pe sine se va smeri și oricine se smerește, pe sine se va înălța”. Se poate spune fără a greși că numai Iisus a recunoscut la oameni patima de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în baza unei analize riguroase a ceea ce natura și creația a sădit în om, Paulescu le integrează într-un sistem propriu de gândire, în încercarea de a așeza viața în firescul ei. Mai mult ca atât, prezintă de o manieră convingătoare nu numai cauzele și efectele a ceea ce este anormal în comportamentul uman, dar și remediile posibile, pornind de la individ și încheind cu societatea în care omul își poate realiza împlinirea și destinul, remedii care au rămas și astăzi la fel de valabile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atâtor rele de-a lungul istoriei, apostolul Petru se înscrie pe traiectoria doctrinară a lui Iisus Hristos, reușind printr-un adevărat zel și dar apostolic să convingă contemporanii. Pentru fiecare din vicii, nu numai că le relevă, dar aduce argumente convingătoare pentru combaterea lor. Iată câteva exemple: - Pentru patima de nutriție „Destul ați petrecut satisfăcând voința păgânilor aceia dintre voi care au trăit în dorințe pătimașe, în desfrâu, în beții, în excese de mâncare și de băutură precum și în închinarea nelegiuită
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Sunteți liberi ca niște servitori a lui Dumnezeu și nu ca să faceți din libertate un val de vicleșug. Onorați deci pe toți, iubiți pe aproapele, temețivă de Dumnezeu, cinstiți pe Rege’’. De la nivelul socialului pe care-l cuprinde atât de convingător sub aspectul moralității, coboară în familie unde femeia trebuie să aibă incoruptibilitatea unui spirit blând și modest, iar bărbații să le prețuiască „cinstindu-le ca un vas ales și ca pe comoștenitoare ale harului de viață’’. Virtutea umilinței și voința
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cum să se ferească de ele. Or exemplul pe care reformatorii l-au dat au „oferit lumii un spectacol dezgustător prin viciile barbare pe care uneori le-au afișat chiar ostentativ” conchide Paulescu. Pentru a fi cât se poate de convingător Paulescu recurge la o incursiune în viața, și îndeosebi în modul de viață al principalilor promotori ai reformei, judecându-i prin prisma celor patru porniri instinctuale în care-și au originea viciile omenești. Constatarea lui este uimitoare, reușind astfel să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unei magistrale monografii intitulată “Insulina, descoperirea medicală a secolului aparține românului N. C. Paulescu”, realizată de prof. dr. C. Ionescu Tîrgoviște fostul conducător al Institutului de Diabet și Boli de Nutriție București, apărută la Editura Geneze. De o manieră extrem de convingătoare, autorul reușește, în cele 145 de pagini ale cărții, cu argumente indubitabile și dovezi irefutabile, comentate critic și încadrate atent în cronologia evenimentelor, să stabilească cu certitudine locul lui Paulescu în odiseea descoperirii insulinei. Structurată în cinci părți, cartea urmărește
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]