5,318 matches
-
anul 1854, admiratoare a actriței, a fost aceea care i-a prezentat-o împăratului. Katharina i-a devenit amantă fără obligații sexuale. Luau micul dejun, se plimbau, schimbau scrisori, mergeau la teatru. Împăratul, cu austeritatea-i autoimpusă, o adora, o copleșea cu daruri, îi plătea datoriile. Actrița avea o casă somptuoasă în Viena și o reședință de vară. A fost alături de împărat, consolându-l la moartea prin sinucidere a fiului său Rudolf care mai întâi a ucis-o pe iubita lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
patra), Lotus de Aur / Jinlian, fosta nevastă a unui vânzător de plăcinte, (a cincea), Vaza / Ping (a șasea) care i-a născut un fiu. Toate se întreceau în a-l sluji, în a-l atrage în dormitor, în a-l copleși cu atenții și favoruri. Toate împreună cu slujnicele țeseau intrigi pentru a intra în sfera preferințelor capriciosului mare mandarin. Ximen dispunea discreționar de toate femeile, de toți slujitorii. Își făcea favorite din slujnicele tinere și frumoase, cum s-a întâmplat cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de la vârsta de 18 ani până la 60. Și acum eram covârșită de amarul pedepsei și o moarte rușinoasă mă aștepta... Nu mă gândeam nici la cer, nici la iad, nimic decât doar o simplă înfiorare fugară dar care trece... Era copleșită de rușine și durere la gândul vieții ei trecute, era plină de bucuria căinței. A fost ajutată, nesperat, de un pastor (trimis de "îngrijitoare", dăscălița în ale furtului) care a convins autoritățile să-i comute pedeapsa cu moartea prin spânzurătoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
gelozia. Tatăl, prietenul și fratele său l-au convins să urmeze cursurile teologice, ceea ce a și făcut. Se credea vindecat de iubirea devastatoare. Dar, la o conferință publică pe care o ținea, a revăzut-o pe Manon care l-a copleșit cu mângâieri și promisiuni de fidelitate iar el era hotărât să-i jertfească toate episcopatele lumii creștine. Se simțea eliberat de suferința despărțirii de ea. Patima îi învăluise pe amândoi. Manon era robită de plăceri și el, des Grieux, era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
luxoasă pe care și-o dorea și cu intenția de a o determina să renunțe la amanții ocazionali. Cu toate acestea, banii nu ajungeau și viciul o împingea pe nestatornica Manon să-și reia relațiile cu bărbați avuți. El o copleșea cu iubirea, ea îi jura că va renunța la intimitatea cu bărbații dar, la scurt timp, revenea la același stil de viață. Obsedat de iubirea pentru ea, cavalerul o descria ca având o fire ciudată, era convins că nicio femeie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a muri, Armand a aflat că Marguerite a luat hotărârea de a se îndepărta de el, de a simula părăsirea, de a se despărți de el, la rugămintea tatălui de a-l împiedica pe fiul său îndrăgostit să se ruineze. Copleșită de tristețe și de compasiune pentru tatăl amantului ei, i-a trimis lui Armand o scrisoare de adio, l-a îndemnat să se întoarcă la tatăl lui, la sora lui, a cărei căsătorie ar fi fost compromisă din cauza vieții lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la o ambasadă din Elveția, prilej de a se îndepărta de griseta parisiană ce rămăsese însă credincioasă iubirii pentru Frederic. Tânărul diplomat plănuia să se căsătorească cu Fanny când, a primit o scrisoare de la Paris, era de la Berneretta. În scrisoare, copleșită de suferință, i-a reroșat iubitului ei că nu a reușit să-i cunoască sufletul, că a iubit-o din milă și doar pentru plăcerea lui. Cu naivitate, scria că nu credea că face un lucru rău luându-și câte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sărăciei, multe și-au vândut ce aveau mai de preț, chimonourile și evantaiele. Capitularea Japoniei, în1945, a fost trăită de întreaga națiune ca o tragedie. Nobusan i-a cerut lui Sayuri să revină la conduita de gheișă și să-l copleșească cu favoruri pe un ministru de finanțe pentru a-l sensibiliza să-i ofere împrumuturi în scopul repunerii propriei întreprinderi în funcțiune. Sayuri a avut șansa să-l revadă pe președintele care în copilărie îi oferise o înghețată. Iubirea pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și din punct de vedere estetic. Trei motive concură la a face arta scenică blamabilă. Pentru spectator, a merge la teatru înseamnă a păcătui; în ceea ce-i privește pe comedianți, care trec drept având moravuri depravate, o reprobare puternică îi copleșește; în ochii magistraților, teatrul face rău păcii cetății, certuri violente survenind frecvent la ieșirea de la spectacole. Trei alte vini, pentru a căror grabnică remediere pledează d'Aubignac, sunt enumerate pentru a explica dezinteresul publicului. Ele se referă la calitatea spectacolelor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
intriga din Școala soților (L'Ecole des maris 9). Totuși, chiar de la apariția Clasicismului, o uriașă discreditare apasă în Franța asupra operei lui Lope de Vega. Chapelain, care în tinerețe a tradus totuși cu entuziasm unele dintre piesele sale, îl copleșește cu disprețul său în Sentimentele Academiei franceze asupra tragi-comediei Cidul, în 1638. Boileau, în Arta poetică din 1674, îl condamnă și el fără drept de apel: "Un rimeur, sans péril, delà les Pyrénées Sur la scène en un jour renferme
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tartaglia (cel care bâiguie). Nu același lucru s-ar întâmpla cu un șchiop, un orb sau un paralitic: acestea sunt infirmități care dau naștere la milă, și nu trebuie arătate pe scenă, în afară de cazul în care caracterul specific al persoanei copleșite de această infirmitate face comică chiar și infirmitatea." Goldoni refuză introducerea în comedie a unor personaje cu moravuri scandaloase. Nu se cuvine decât să faci să apară episodic un personaj de nemernic și cu singurul scop de a-l pune
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
isprăvi să se piardă, Învoindu-se ca să spunem așa, să le Învăluie uitarea și tăcerea, ci, unind cu niște ceremonii preasfinte unele imagini și sensuri tainice și Înfățișări ale acelor isprăvi din vremea trecută, a consacrat pentru bărbații și femeile copleșiți de asemenea nenorociri o Învățătură de pietate și o pricină de mângâiere (Despre Isisxe "Isis" și Osirisxe "Osiris", 27). Istoria divină, care contemplă suferința și moartea, dar și soluția pozitivă a „reînsuflețirii” lui Osirisxe "Osiris", care Își recapătă propria suveranitate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de mai puțin de 17 ani la vremea aceea, a fost de natură romantică. Iorga a remarcat-o pe fată, fiica respectatului președinte al Curții de Apel din Iași, Vasile Tasu, în timp ce aceasta ieșea dintr-un atelier fotografic. A fost copleșit de frumusețea ei și, mînat de un impuls, a intrat în atelier, unde a aflat că fata se fotografiase; a obținut o copie a fotografiei și a pus-o pe masa lui de lucru. Iorga locuia la unchiul lui, Iancu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Brîncoveanu. Iorga a vizitat orașele Assisi, Orvieto și Urbino, a coborît la Ancona, iar de acolo a traversat marea ca să ajungă la Zara. De aici s-a îndreptat spre Ragusa, unde a trudit mult timp în arhive și a fost copleșit de frumusețea orașului. Așa cum spunea el, "în Dalmația mă simt ca în Italia, cu toate că nu sînt în Italia". De la Ragusa s-a întors la Bari, apoi la Danzig, în nordul Germaniei, unde a cercetat arhivele Ordinului Teutonilor; a trecut apoi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
000 la 10 050 000; Iorga a numit acest lucru "o adevărată binecuvîntare a cerului"200. Austria își guverna partea din monarhia dualistă mai tolerant decît Ungaria, dar austriecii nu erau îngăduitori față de românii din Bucovina. Anaționalii habsburgi reușiseră să copleșească populația românească autohtonă cu ucraineni, evrei, germani, chiar și cu polonezi, iar austriecii reacționau brutal împotriva manifestărilor naționalismului român. Iorga considera Bucovina ca făcînd parte din Moldova. Atunci cînd a vizitat Universitatea de la Cernăuți, rectorul evreu Adler l-a primit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Vălenii de Munte a lui Iorga și îl invita pe acesta la reședința ei. Iorga a fost invitat la Consiliul de Coroană care l-a trimis pe prințul Carol în exil. La sosirea lui Brătianu, Iorga s-a simțit copleșit de ură. El nu și-a pus frîu limbii atunci cînd i s-a adresat Regelui Ferdinand, exprimîndu-și dezaprobarea față de exilarea prințului Carol, după care i-a atacat pe Brătieni. Regele i-a spus că "ei sînt sfetnicii mei!" "și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de urgență în care se afla națiunea părea să constituie un pretext bun ca să abolească democrația, iar Iorga urma să-i servească drept instrument în tranziția aceasta. Carol se putea folosi de el pentru că îl cunoștea pe Iorga. Regele îl copleșea pe Iorga cu ordine și decorații, făcînd apel la simțul datoriei al acestuia, la ego-ul său și chiar măgulindu-i familia 39. Trecerea la regimul personal al regelui a debutat astfel în spatele impresionantei fațade conferită de Iorga noii administrații. Numirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
om modern. Truda lui îl stoarce (de toată vlaga) și îl forțează să-și caute refugiu în plăceri care îi distrug nervii bolnavi. Martirul acesta al unei civilizații absurde e singur. Familia este (doar) o amintire. Atunci cînd nu este copleșit de necazuri, nu găsește nici o alinare în prietenie, în ciuda unor scrisori vechi sau în discuții despre zilele bune de pe vremuri. O viață socială de schimburi de idei pline de miez devenea practic imposibilă. Unii își găsesc relaxarea în talmeșbalmeșul dansurilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istorie era prezidată de istoricul bulgar P. Mutafcev (cu care avusese polemici violente), Iorga a refuzat să participe 120. Ultimul Congres Internațional de Bizantinologie a avut loc la Roma, în septembrie 1936, la care Iorga a participat. Continua să fie copleșit de titluri de Doctor Honoris Causa. În martie 1932, o distincție din partea Universității Komenius de la Bratislava și alta de la Universitatea de la Roma în ianuarie 1933. În februarie 1933, Iorga a devenit membru al Institutului Franței, iar în același an, Doctor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Academiei Stanislas de la Nancy, al Institutului de Slavistică de la Londra și Praga, membru asociat al Societății de Studii Bizantine de la Atena și în cele din urmă al Academiei de Istorie de la Santiago, Chile. Regele Carol continua și el să-l copleșească cu ordine și medalii. În 1936, la intervenția personală a lui Carol, Franța i-a acordat un alt "cordon" al Legiunii de Onoare prietenului ei fidel. Ca și în timpul "Deceniului declinului", cu cît crizele se succedau mai des, cu atît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
eforturi susținute și cu ajutorul a numeroși români, la începutul lui august 1985, într-o după-amiază însorită, mă aflam în mașina mea în drum spre Garmisch-Partenkirchen, însoțit de cea de a treia doamnă Boeru, ca să mă întîlnesc cu Traian Boeru. Eram copleșit de un sentiment straniu: după atîția ani de trudă la biografia lui Iorga, aveam cum să-l întîlnesc pe asasinul lui. Conducînd pe autostradă, mașina în care ne aflam se pierdea într-o mare de vilegiaturiști, toți îndreptîndu-se spre sud
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de ură. Autorul le-a citit în arhiva familiei Iorga. Într-una dintre scrisori, Iorga este numit "criminal cinic". În alta se spune că, "întrucît nu mai este român", Iorga ar trebui "să pleci din țara noastră, care te-a copleșit cu onoruri". Într-o altă scrisoare, lui Iorga i se promitea că va fi găsit oriunde în lume. "Jurăm pe viețile noastre și ne vom ține jurămîntul. Ține minte: ai o soție și copii, blestemul mamelor române te va ajunge
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și munițiile În care trase de vite; soldații n-aveau parte de permisii și, dacă ezitau, nici de clemență: numai În 1941 și 1942, 157.593 dintre ei au fost executați pentru „lașitate”. Dar, după un Început șovăielnic, URSS a copleșit și a Îngenuncheat colosul nazist, zdrobind magnifica mașină de război germană. Pentru prieteni, ca și pentru dușmani, victoria sovietică În al doilea război mondial ilustra Împlinirile bolșevismului. Politica lui Stalin dădea roade, crimele-i antebelice erau aproape uitate. Victoria, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu Împiedica trecerea de la nivelul liceal la cel universitar: oricine lua cu bine examenele de bacalaureat se putea Înscrie la facultate. Până la sfârșitul anilor ’50, acest aspect nu a ridicat probleme: cifrele erau mici, iar universitățile nu riscau să fie copleșite de studenți. și, oricum, studiul În universitățile de pe continent era prin tradiție distant și nestructurat. Profesori aroganți și inabordabili țineau cursuri magistrale În amfiteatre pline de studenți anonimi care nu se grăbeau deloc să-și termine studiile: pentru ei, studenția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vedea, ei aveau priorități mai arzătoare. Est-germanii aveau și ei preocupările lor. Unul dintre paradoxurile Ostpolitik, așa cum era ea practicată de Brandt și de succesorii lui, era faptul că, transferând mari cantități de valută forte spre Germania de Est și copleșind RDG cu aprecierea, atenția și sprijinul lor, oficialii vest-germani anulau involuntar orice șansă de schimbare internă, inclusiv reforma economiei industriale a Germaniei de Est, poluantă și depășită. „Construind punți”, Înfrățind orașe, prezentându-și omagiile și distanțându-se de criticile Occidentului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]