7,252 matches
-
e foarte bine, dar...”, • concesiv: „Am cedat, totuși, și rău am făcut.” Adverbele circumstanțiale realizează și funcția de atribut: „Era tatăl său, când fusese în vârsta lui de acum.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 30), „De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii” (Idem, p. 149) „O astfel de moarte-i iadul.” (Ibidem, p. 53) În interiorul relației de interdependență, adverbele calificative și situaționale intră uneori în alcătuirea predicatului analitic, prin structuri impersonale, în categoria predicatului stării: „Dar și mai bine-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Socola, Galata etc.). Oraș cu o istorie bogată, fiind capitală a Moldovei timp de 300 de ani, până la unirea Principatelor. Este al doilea centru universitar al țării și un însemnat centru cultural artistic, de Iași fiind legate nume sonore, de la cronicari (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce) la Dimitrie Cantemir și, apoi, la Eminescu, Creangă și Sadoveanu. Iașiul este și un mare centru economic, în primul rând industrial (metalurgie, industrie ușoară), și turistic, remarcându-se prin biserici și mânăstiri (Trei Ierarhi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de la filarmonică, în chiar prima ei stagiune, cu Concertul pentru vioară de Beethoven. La Iași m-a cucerit orașul-muzeu cu secole de istorie, cultură și civilizație, locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
biserici catolice de piatră. Biserica cea mare are argintării, care au fost duse în Transilvania . Această biserică are peste 70 vii și care în timp de pace produce 400 butoaie cu vin, iar în timp de pace are 4 preoți. Cronicarul V. A. Ureche, în Codex Bandinus - Memoriu asupra scrierii lui Bandinus de la 1646, Analele Academiei Române, București - scria: ʺBandinus zice că numele orașului i-a venit de la cel dintâi plantator de vii în Moldova. Pe când țara aceasta era tributară din vechime
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
său, ci numai cât se scoală, iar boierii care stau, deșartă toț i, doi cu doi, paharele care li se dau. Când țarul Rusiei, Petru I, a venit la Iași, Dimitrie Cantemir a dat un ospăț cu vin de Cotnari. Cronicarul Ion Neculce nota cu acest prilej: „Se ospătau și se veseleau prea frumos cu vin de Cotnari și lăudau vinul foar te și în că mai bine le plăcea vinul cel cu pelin și mult se mirau cum spr e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
60 de roluri în opere celebre, murea în sărăcie. Dar la Cotnari n a curs tot timpul râuri de lapte și miere, alături de poloboace cu Grasă. Au fost și vre muri înt unecate, de sărăcie și moarte. Iată ce zice cronicarul Io n Neculc e, care era la acea vreme hatman (comandantul oastei moldovene), nu pomenește de vreo ieșire a țarului și domnului din Iași (atunci când țarul Rusiei a vizitat orașul nostru și mânăstirea Golia). Însă a descris în amănunt ospețele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
refugiază în Rusia, este nefast pentru istoria romanilor; în 245 de ani (1711 1956), rușii vor mai intra în țările rom âne de peste 20 de ori în războaiele cu turcii, ungurii, Austro Ungaria, Polonia, Germania. Cotnariul nu a avut un cronicar care să-i consemneze istoria dar a avut o faimă podgore ană, car e a atras spre vinurile sale toți însetații de prădăciu ni. Mărturii arheologice vorbesc însă de o vechim e mult m ai mare a localității Cotnari. Iată
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
potrivire de la oameni înțelepți și de la natură. Anume înălțime a locului, anume adăpost de vâ nturi și anume cumpănă a uscăciunii și umezelii, anume soi de viță și anume alcătuire a țărânei ...” Despre Grasa de Cotnari Istorici, oameni de știință, cronicari, scriitori și specialiști, atât români cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori a Grasei de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea autorilor, în inima Daciei istorice, pe teritoriul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
stare euforică, nu bahică, devine tolerant cu sine și cu alții (scria și acad. Valeriu D. Cotea). Vinul de Cotnari, cunoscut sub numele de Grasă de Cotnari, este licoarea căreia, din cauza controverselor, i s-au dedicat cele mai multe pagini începând cu cronicarii, istoricii, oamenii de știință, scriitorii și specialiștii (pe care îi vom prezenta împreună cu referirile lor la Cotnar i, în pa rtea a doua a acestei cărți. Moștenit de secole pe plaiurile podgoriei Cotnari, vinul obținut din soiul Grasă a stat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să treci prin zona Moldovei, în drumul spre mân ăstiri, și să nu te abați pe la Cotnari. Cu rădăcini de peste 2000 de ani, de pe vremea lui Burebista, Podgoria vine peste timpuri, dovez i fiind înscrisurile vremurilor ale celor mai însemnați cronicari și liter ați, așa cum vom demonstra în capitolul următor. Tehnologie pe măsura faimei de care se bucură vinuril e cotnărene. Grupurile de turiști care vor să viziteze Cotnariul, pot face un tur complet al combinatului (traseul strugurilor, depozitarea mustului și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ticole C ălugăreasca. Semnează împreună cu Adrian Alexandru Heraru lucrarea Metamorfozele vinului, din care redă m capito lul: Măria Sa, Cotnaru Puțin, ca tot ce este bun, Și bun, ca tot ce este rar. Acesta-i vinul de Cotnar. (Elena Herovanu,, 1936) Cronicarul spune că Ștefan cel Mare, om de viață, era mare iubitor de cai și neîntrecut degustător de vinuri alese. Faima grajdurilor domnești de la Hârlău trecuse granițele Moldovei și mulți regi și prinți ar fi dorit să aibă la curțile lor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ospeție, ca musafir de onoare, dar nu la Buda, ci la Alba-Iulia. Regele Matei a făcut această invitație spre o mai bună înțelegere cu Domnul Moldovei, după luptele ce le purtase unul cu altul la Baia. în acea bătălie, spune cronicarul, multă moar te au fă cut moldovenii în oastea lui Matei, conduși în luptă de însuși voievodul lor. Regele, rănit de o săgeată, de-abia s-a strecurat pe poteci ascunse și a ieșit în Ardeal, de ai ci mergâ
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
paharul în zare, galeș, să-l rotești, Să nu atingi Cotnarul. învață-ntâi, la vorbă stând, în doi sau trei, cu-ncetul, O sticlă la un raft de gând, Apoi tot alfabetul. Mereu aminte să-ți aduci Ce scris a cronicarul: Să spargi tăcerile cu nuci Și să citești Cotnarul. Pe crinul cupei scrise sunt însemnele veciei: Femeia, vinul, lângă cânt Și legea ospeției. De vinu-i dulce ori amar, Tu dă i prinosul vieții, Să-mbătrânești ca un Cotnar E scutul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de români, pentru că spunea Neculce: „Și mai bine le place vinul cel cu pelin... oaspeților de la Răsărit, prin iunie 1711, când Petru cel Mare vizita Iașii”. „Doctorie este însă tot Cotnariul - spun autorii lucrării „Sub zodia lui Bachus.” ION NECULCE Cronicarul s-a născut la 1672. Sub Antioh Cantemir a înaintat până la rangul de spătar și, după ce a stat retras câtăva vreme, a fost făcut mare hatman de către Dimitrie Cantemir, la trecerea acestuia de partea lui Petru cel Mare și a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în permanență lângă el un medic evreu adus din Orient. A mai fost îngrijit și de un medic danez Scogard, care a trăit mulți ani în Veneția și își italienizase numele în Scogardi. Un caz interesant este cel menționat de cronicarul Ion Neculce în “O samă de cuvinte”, în șirul celor 42 de legende, când face portretul unui mare boier cărturar, născut lângă Vaslui la Milești (Ferești). Spătarul Milescu, aflat în dregătorie la Curtea Domnească, complotează împotriva lui Ștefăniță Vodă (1659-1661
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
pierdut din tren, dacă Cenușăreasa se va căsători cu prințul, dacă Făt-Frumos o va găsi pe Ileana, dacă Nică a mai avut curaj să se ducă la furat cireșe... Deci, până la urmă, cartea rămâne un învățător pe cinste și, vorba cronicarului: Nu este alta mai plăcută zăbavă decât cetitul cărților. Ce poate fi mai emoționant și mai fermecat decât lumea minunată a cărților? După ce am trecut de vârsta fragedă a copilăriei, am lăsat în urmă lumea de vis a basmului, cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fioros pe care îl dă scindarea personalității. Într-un vis subliniat cu „metodă” survine și imaginea „dublă” a Irinei. Se cere de la început o disociere indispensabilă, aceea între relatarea de vis obișnuită și visul literar. Deși apare și în scrierile cronicarilor, visul devine procedeu literar odată cu romantismul și continuă să apară ca un element motor al intrigii la moderni. În romanul O moarte care nu dovedește nimic, Anton Holban integrează discursul oniric alături de alte tipuri de discurs. Visul apare ca microtext
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ale unei subiectivități aprinse.”<footnote Ibidem., p. VII footnote> Holban este veșnic chinuit de gândul că nu-i vor fi sesizate tonalitățile specifice, nuanțele analizei sufletești întreprinse. Îl agasează enorm obiecțiunile stilistice la care, după opinia sa, se reduce, pentru cronicarii respectivi ai momentului literar, toată înțelegerea unei cărți: “Toți îmi învinuiesc stilul desigur, este neglijent.(...) Dar, așa nud, nu e singurul posibil pentru a spune lucruri grave?” Aserțiunea sa are un caracter teoretic mai mplu, Holban încercând să-și fixeze
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
temperamental. În 1935, artistul care va mai trăi doar doi ani, spune că nu e absolut convins că va mai scrie un nou roman, căci pentru el literatura nu ar constitui o funcție vitală. Cu o smerenie mimată, de tipul cronicarilor, Holban afirmă că scrie pentru că nu are ceva mai bun de făcut, pentru că ziua e prea lungă, pentru că la radio nu se aude totdeauna bine, nu are mereu discuri la patefon și nu mai citește orice cu aceeași pasiune ca
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
educa]iei Izabela Nicoleta Dinu este doctor în domeniile Științei și ale Educației și colaborator al Universității Petrol-Gaze din Ploiești. A publicat numeroase articole și studii în reviste de specialitate. (c) 2005, Editura Institutul European Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 Email: euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: DINU, IZABELA NICOLETA Paradigma Rousseau și educația contemporană / Izabela Nicoleta Dinu. Iași
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Ion Ionescu (coord.), Asistența socială în tranziție În colecția CIVITAS, a apărut: Jean-Jacques Rousseau, Discurs asupra inegalității. Contractul social Redactor: Camelia Grădinaru Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 0232/233731 • Fax: 0232/230197 euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Ion Orghidan, "Reprezentanți
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ospitalitatea, grija părintească, dragostea frățească, integrarea lor fără nicio discriminare În viața socială. Recunoștința și devotamentul față de țară era o datorie cu atât mai ferbinte cu cât România, poporul român sufereau și sângerau ca urmare a Împrejurărilor istorice nefaste. Declarațiile cronicarilor de război și ale analiștilor politici nu pot cuprinde În totalitate proporția dezastrului. Sinteza unor declarații avizate schițează un tragic bilanț. „Tot ceea ce a luat Uniunea Sovietică, prin armata ei, incluzând dezarmarea corpurilor noastre de armată, prizonierii de după 23 august
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În sectorul de propagandă o masă de obiediență și ignoranță. În această privință, mărturiile profesorului Harea sunt de o excepțională importanță. În calitate de martor ocular și de participant la evenimente, ca redactor la CUVÎNT MOLDOVENESC, ca membru În SFATUL ȚĂRII și cronicar al evenimentelor, V. Harea a Însoțit cele mai multe delegații și reprezentanțe diplomatice. Experiența sa este cât o istorie extinsă, de la primele sale angajări, În 1915, prin anii ferbinți 1917-1918, traversând perioada interbelică, regimul instalat după cel de-al doilea război, perioada
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Biserica din Constantinopol au fost expuse câteva probleme printre care, principala temă se referea la reactivarea Mitropoliei Românești din Basarabia. Biserica rusească a trecut la amenințări dar această atitudine nu a schimbat situația drepturilor istorice și bisericești incontestabile În Basarabia. Cronicar atent al evenimentelor istorice și a sărbătorilor religioase, Înaltul Ierarh redă Într-o călduroasă evocare semnificația Zilei de 1 ianuarie 1918: ”Anul și ziua marii Împliniri: România Mare”. Într-un alt articol este prezentat un larg documentar privitor la Unirea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
evocare semnificația Zilei de 1 ianuarie 1918: ”Anul și ziua marii Împliniri: România Mare”. Într-un alt articol este prezentat un larg documentar privitor la Unirea din 1918 și intitulat: ”Împlinire și speranță”. Î.P.S. Antonie Plămădeală este un atent cronicar al evenimentelor istorice care privesc Basarabia. Referindu-se la Dictatul de la Viena din 1940 prin care se sfârteca teritoriul național al României precizează că ”Reîntregirea din 1918 a rămas un model, un simbol și speranța că reîntregirea se va repeta
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]