6,189 matches
-
și cel mai vechi director de școală secundară (liceu) din județ (art. 12). Între altele, generalul Ion Antonescu promisese fostului suveran Carol al II-lea că bunurile sale din România nu vor fi confiscate. Dar, la 8 septembrie 1940, prin Decretul-lege nr. 3 086, au fost blocate „titlurile și acțiunile, proprietate a M.S. Regele Carol al II-lea”, emise sau aflate în depozitul societăților Banca de Credit, Societatea anonimă de telefoane, Fabrica de postav „Buhuși”, „Scherg”, întreprinderile „Reșița”, „Malaxa”, „Mica”, „Ripiceni
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
depozitul societăților Banca de Credit, Societatea anonimă de telefoane, Fabrica de postav „Buhuși”, „Scherg”, întreprinderile „Reșița”, „Malaxa”, „Mica”, „Ripiceni”, Banca „Blank” etc. Alte măsuri administrative, luate de generalul Ion Antonescu, au constat în înlăturarea unor generali din cadrele Armatei prin Decretul-lege nr. 3 094. Au fost „scoși din cadrele active” 11 generali, întrucât „au săvârșit acte grave de incapacitate, demoralizând prin faptele lor prestigiul oștirii și elementarele comandamente ale răspunderii de ostași”. De asemenea, au fost acuzați că s-au dedat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
datoriei și al răspunderii prin sancționarea celor care s-au făcut vinovați de abateri”. Generalii înlăturați erau: Constantin Ilasievici, Gheorghe Argeșanu, Florea Țenescu, Ion Ilcuș, Gheorghe Mihail, Grigore Cornicioiu, Ion Bengliu, Gheorghe Liteanu, Petru Bărbuneanu, Victor Dombrovschi și Constantin Atanasescu. Decretul-lege din 11 septembrie 1940 privea măsuri pentru controlul economico-financiar. S-a instituit o comisie specială, pentru a ancheta „condițiile în care s-au acordat toate consecințele și prospecțiunile miniere de orice natură, inclusiv cele petroliere, în ultimii 12 ani”. Prin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din 11 septembrie 1940 privea măsuri pentru controlul economico-financiar. S-a instituit o comisie specială, pentru a ancheta „condițiile în care s-au acordat toate consecințele și prospecțiunile miniere de orice natură, inclusiv cele petroliere, în ultimii 12 ani”. Prin Decretul-lege nr. 3 130 din 14 septembrie 1940, s-a constituit o altă comisie „pentru controlul întrebuințării fondurilor secrete și ale ordinii publice în ultimii 10 ani”. Prin aceste comisii și anchetele lor, generalul Antonescu viza două lucruri. În primul rând
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a-i face inofensivi și incapabili de opoziție față guvernarea impusă la 6 septembrie 1940. Prin poziția sa autoritară, Conducătorul statului practic voia să lovească din toate azimuturile corupția ce cuprinsese societatea românească, după restaurarea lui Carol al II-lea. Decretul-lege, ce modifica controlul acordării și întrebuințării devizelor de către Banca Națională a României, ilustra întocmai această atitudine, la fel cum și Decretul-lege nr. 3 263 instituționaliza funcționarea consiliilor de anchetă pe lângă Președinția Consiliului de Miniștrii și a Comisiei de Judecată. Decretul-lege nr. 3 260
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
autoritară, Conducătorul statului practic voia să lovească din toate azimuturile corupția ce cuprinsese societatea românească, după restaurarea lui Carol al II-lea. Decretul-lege, ce modifica controlul acordării și întrebuințării devizelor de către Banca Națională a României, ilustra întocmai această atitudine, la fel cum și Decretul-lege nr. 3 263 instituționaliza funcționarea consiliilor de anchetă pe lângă Președinția Consiliului de Miniștrii și a Comisiei de Judecată. Decretul-lege nr. 3 260 privea înmatricularea comercianților și a societăților comerciale din teritoriile evacuate. Conținutul articolelor urmărea disciplina financiară în afacerile derulate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al II-lea. Decretul-lege, ce modifica controlul acordării și întrebuințării devizelor de către Banca Națională a României, ilustra întocmai această atitudine, la fel cum și Decretul-lege nr. 3 263 instituționaliza funcționarea consiliilor de anchetă pe lângă Președinția Consiliului de Miniștrii și a Comisiei de Judecată. Decretul-lege nr. 3 260 privea înmatricularea comercianților și a societăților comerciale din teritoriile evacuate. Conținutul articolelor urmărea disciplina financiară în afacerile derulate într-o perioadă grea pentru România. Generalul Ion Antonescu încearcă o reformă internă profundă, printr-un regim autoritar, impunând
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu reprezentanții lor, care aveau experiența guvernării, necesară în momentele în care țara era la limita haosului. Partidele istorice nu aveau intenția de participa la guvernarea autoritară a lui Antonescu, dar ofereau cadre, pentru a evita acuzația de necooperare. Prin Decretul-lege nr. 3 878 din 20 noiembrie 1940 au fost desființate „toate breslele de lucrători, funcționari particulari și neînscriși [...] precum și uniunile lor”, adică organizațiile profesionale și muncitorești, instituite în timpul dictaturii lui Carol al II-lea. Cu Decretul nr. 4 012 din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost o dictatură, deoarece, în calitatea sa de „Conducător al statului”, Ion Antonescu deținea atât puterea executivă, cât și cea legislativă, guvernând prin decrete-legi, iar puterea judecătorească era anulată, deoarece nici o instanță nu avea dreptul să judece constituționalitatea nici unei legi, decret-lege sau decret. Datorită contextului intern și îndeosebi a celui internațional, regimul antonescian a fost acceptat de forțele politice (recte partidele istorice și liderii lor) cu multă larghețe, ca cel puțin o soluție conjuncturală, dacă nu ca una de supraviețuire a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
că acest serviciu de informații „înnebunește pe cei care îi citesc rapoartele” și că provoacă „un adevărat haos”, provocând „efecte contrare” scopului pentru care fusese înființat, abia în calitatea sa de șef al statului (4 septembrie 1940-23 august 1944), prin Decretul-lege nr. 3.083 din 8 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu a reușit să facă o reorganizare concludentă a Serviciului Secret de Informații, cu realitățile timpului. Astfel că, în condițiile derulării operațiunilor de război, statuarea temeinică și pe baze legale a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe direcțiile celor trei fronturi informative (Est, Vest și Sud) generalul Ion Antonescu acordă întreaga sa atenție serviciilor de informații, încât acestea să devină organisme puternice și eficiente, necesare oricărui stat din lume. Prima măsură urgentă în acest sens este Decretul-Lege nr. 3.083 dat la 8 septembrie 1940 și publicat în „Monitorul Oficial” din 25 septembrie 1940. Articolul 1 al acestui act normativ stipulează înființarea Serviciului Secret de Informații „subordonat direct conducerii Statului Român”. Sub aspect bugetar și administrativ se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Major). Se preciza, de asemenea, că Serviciul era alcătuit dintr-un „corp de specialiști”, condus de un director general și funcționa în baza unui „statut-regulament propriu”, iar personalul „nu intră în prevederile Codului funcționarilor publici «Regele Mihai I»“. Un alt Decret-Lege (nr. 3.084), dat în aceeași urgență și publicat tot în „Monitorul Oficial” din 25 septembrie 1940, stabilea numirea directorului general în persoana colonelului Ion Nicolaide (eminent ofițer de stat major, cunoscut de generalul Ion Antonescu din Școala de Război
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trebuiau controlate) sunt fapte care îl obligă pe generalul Ion Antonescu să procedeze la o nouă reorganizare a Serviciului Secret de Informații. În fapt, era prima reorganizare de substanță, făcută acestei structuri informative românești. Stipularea ei s-a făcut prin Decretul-Lege nr. 3.813 din 12 noiembrie 1940, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 267 bis din 13 noiembrie 1940, ce cuprindea 18 articole, împărțite pe patru capitole, privind organizarea, personalul administrativ și dispozițiile finale (vezi Anexa 7). Această nouă reglementare s-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
determinarea strictă a subdiviziunilor; - dezvoltarea structurilor de căutare informativă externă și - creșterea organelor de căutare informativă interne. O altă reorganizare a Serviciului Special de Informații a fost efectuată în ianuarie 1942. Ca reglementare a funcționării Serviciului Secret de Informații este Decretul-Lege nr. 2172 din 4 august 1943 ce a fost publicat în „Monitorul Oficial” nr. 181 bis din 5 august 1943. Acesta cuprindea 9 articole și era structurat pe cinci capitole: organizare, personal, recompense, administrație, dispoziții finale și tranzitorii. În plus
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
schimbările proiectate”, astfel încât birourile au devenit secții, iar Secția Contrainformații a dobândit o structură tripartită, rezultând un număr de 12 secții, coordonate de un aparat central (vezi Anexele 8, 9 și 10). (A se vedea, de asemenea, pentru alte modificări, Decretul-lege nr. 2 172/1943, Anexa nr. 24, documentul 2) La conducerea Serviciului se mențin funcțiile de director general și de director adjunct. Eugen Cristescu este reconfirmat în funcția supremă, cea de adjunct rămânând neocupată până în septembrie 1943, când a fost
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
germană sau serviciile de spionaj străin ce activau pe teritoriul românesc. Efectivul se ridica la 110 agenți - funcționari civili și un ofițer, care deținea funcția de comandă. Secția a V-a Contrasabotaj a luat ființă la 16 septembrie 1942 (prin Decretul-lege nr. 687) din „necesitatea de a dezvolta un complex de măsuri de protecție în fabrici, ateliere și, în special, în industriile ce lucrau în folosul armatei, împotriva actelor de sabotaj”. Avea în compunerea sa: - Biroul „C” - Comunicații (supravegherea comunicațiilor principale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lui, pe 9 septembrie 1940, a fostului său coleg de școală militară, colonelul Ioan Nicolaide, care a fost chemat din rezervă. Singura realizare a acestuia a constat în schimbarea denumirii din Serviciul Secret de Informații în Serviciul Special de Informații (Decretul-lege nr. 3083 în MO din 25 septembrie 1940). A doua tentativă de reorganizare a încercat-o tot cu un cadru militar, colonelul Ghiță Ștefănescu, înlocuitorul colonelului Ioan Nicolaide, dar și acesta a eșuat. Abia prin numirea lui Eugen Cristescu ca
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pus la ordinele și sub directivele conducerii statului. Noua organizare a Serviciului Special de Informații (vezi Anexa nr. 24, documentele nr. 1 și 2) a rezolvat dificila problemă moștenită de la Moruzov, legată de justificarea fondului de informații. Acum, în conformitate cu dispozițiile Decretului-lege nr. 3914, emis tot în 12 noiembrie 1940, șeful Serviciului era obligat să certifice față de Înalta Curte de Conturi orice cheltuieli în domeniul informativ prin documente. Asupra timpului de păstrare a actelor justificative cu caracter secret, tot Înalta Curte de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ale drepturilor omului din motive politice să fie obligate la plata unor compensații lunare persoanelor persecutate pe o perioadă de minimum 5 ani. Imediat dupa 1989, se constituise un cadru legal de compensare materială a victimelor comunismului, mai întâi prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite prizonieri. A urmat Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
și Cooperare în Europa (OSCE), adoptată în 3 iulie 2009. Decretul Lege privind constituirea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 4 din 27 decembrie 1989. Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite prizonieri, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 50 din 9 aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
marii afirmări. V.1. Dezvoltarea firmeitc "V.1. Dezvoltarea firmei" Schimbările socioeconomice și politice din 1989 au permis apariția firmelor private, iar brașoveanul Nicolae Țucunel a fructificat această posibilitate prin crearea în 1990 a firmei Forex, ca „întreprindere mică” potrivit Decretului-Lege nr. 54/1990, specializată în exploatări și transporturi forestiere. Cum Țucunel era inginer silvic, iar obiectul de activitate era legat de pădure, alegerea denumirii firmei pare o consecință logică a acestor determinante, prefixul sugerând termenul de referință „forestier”. În 1991
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
serie de reglementări, pentru început ordonanțe de urgență ce ulterior s-au transformat în legi organice prin intermediul asumării răspunderii, care au dezvoltat o falsă problemă (o ecuație falsă) și anume imigrație este egal cu criminalitate, siguranță egal combaterea imigrației însăși. Decretul-lege din 23 mai 2008, nr. 92 (devenit Legea cu nr. 125/2008), a fost prima prevedere cu caracter legal care a introdus măsuri urgente de siguranță publică, punând accentul în mod explicit pe procedura expulzării străinilor, fără să se țină
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cum ar putea fi adăpostiți și hrăniți acești lucrători (subl.ns.)”, adică atât militarii inamici cât și evreii mobilizați la lucru. b. 1940 - 1942; o avalanșă de decrete-legi antisemite Referitor la „munca în folos obștesc”, aceasta a fost instituită prin decretul-lege 3984/15 decembrie 1940. Evreii bărbați cu vârste cuprinse între 16 și 60 de ani, erau obligați să presteze în mod obligatoriu 90 de zile de muncă pe an, duminica fiind liberi chiar dacă religia mozaică era adepta „sabatului” adică a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
liberă. De fapt, abandonarea libertăților acordate evreilor prin Constituția din anul 1923 începuse încă de pe timpul cât Carol al II-lea mai era „rege al tuturor românilor”. Astfel, pe 3 mai 1940 a fost emis și publicat în Monitorul oficial decretul-lege nr.1220 care stabilea „definiția rasială a evreilor”, iar pe 8 august același an (la propunerea industriașului-prim ministru Ion Gigurtu și a ministrului Justiției Ion V. Gruia), decretul-lege 2650 care definea (strâmb) „starea juridică a locuitorilor evrei din România”. Tot
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe 3 mai 1940 a fost emis și publicat în Monitorul oficial decretul-lege nr.1220 care stabilea „definiția rasială a evreilor”, iar pe 8 august același an (la propunerea industriașului-prim ministru Ion Gigurtu și a ministrului Justiției Ion V. Gruia), decretul-lege 2650 care definea (strâmb) „starea juridică a locuitorilor evrei din România”. Tot în aceeași zi a fost emis și decretul 2651 care „interzicea căsătoriile dintre românii de sânge și evreii”. Halucinant, șirul acestor legi a continuat și în 1941 sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]