11,536 matches
-
mari șanse de succes dacă nu țin seama de asemenea elemente. De fapt, sistemul de sănătate este un subsistem specializat al sistemului sociocultural care răspunde amenințării bolii (de aceea există o mare varietate a sistemelor de sănătate). Dacă în societățile dezvoltate, medicina a înlăturat, a marginalizat medicina tradițională, în multe alte societăți, schema sistemului de sănătate este mult mai complexă (mărimea sectoarelor diferă în diferite etnosocioculturi): Întrebările de plecare ale cercetării recursului la îngrijire ar trebui deci să vizeze: semnificația momentului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe ideea că toți copiii sunt la fel și trec prin etape similare (se vorbea de copilăria copilului universal), că toți învață în moduri similare și toți trebuie "domesticiți" pentru a deveni "productivi", membri de bază ai "societății socialiste multilateral dezvoltate". Pe întinderea globului pământesc, ca și pe întinderea pământului românesc, contextele au fost și au rămas diferite... Se pot analiza cu onestitate științifică practici locale legate de copilărie, familie, educație, legăturile acestora cu puterile politice, publice temporare. Cum să folosim
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
comunității, care se răsfrânge asupra gradului de socializare a copiilor, tipului de valori și achiziții cognitive asimilate în familie. 473 Analiza lor sociologică se poate face pe baza unor indicatori: geografici: situareaîn teritoriu a localităților, distanța față de un centru regional dezvoltat, tipul locuințelor, modul de folosire a pământului etc.; demografici, medicali:numărul și densitatea populației, rata natalității și mortalității, dimensiunea familiei, accesul la îngrijire medicală, obiceiurile alimentare și calitatea hranei etc.; socio-economici: ocupațiile, resursele, oferta de locuri de muncă, dotarea locuinței
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
din momentul intrării sale în vocabularul filosofic odată cu modernitatea -, unei evaluări critice, transferat ulterior în câmpul dezbaterilor cu privire la forma ideală de organizare socială, contrapus științei și decretat drept "inamic" al adevărului, cantonat în sfera interesului, dominației și a puterii politice, dezvoltat programatic pe diferite coordonate ale emancipării intelectuale, acuzat de activitate "propagandistică" și respins categoric din viața publică, declarat "mort" și apoi "resuscitat", conceptul de ideologie și-a dobândit, cu siguranță, un statut aflat departe de punctul în care s-ar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de măsurare a socialului. Complexitatea sistemelor sociale, spre exemplu, a fost analizată în baza unor modele despre care, în a doua jumătate a secolului trecut, s-a crezut că sunt infailibile. De asemenea, analiza statistică a fenomenelor sociale și politice, dezvoltată mai ales în Statele Unite după cel de-al Doilea Război Mondial, în cadrul curentului behaviorist, și-a propus să redea relațiile și acțiunile indivizilor și grupurilor socio-istorice în cifre și date exacte. Ideea raționalității științifice a fost mereu prezentă, fără îndoială
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoretico-politice un curent care oferă o perspectivă diferită asupra fundamentelor ideologice ale cunoașterii sociale. Tocmai de aceea, înainte de a analiza felul în care devine posibilă proiecția holistă asupra spațiului social, îmi voi concentra atenția asupra înțelegerii individualiste a construcției societății, dezvoltată îndeosebi de către teoriile filosofice și politice ale modernității. 2.2.1. Proiecția individualistă asupra socialului În termeni relativ simpli, ideea de bază a individualismului ca tipar ideologic de construcție a realității sociale este aceea potrivit căreia societatea modernă este rezultatul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
profund sentiment de neputință, care îl face să privească îndelung spre catastrofele ce se apropie ca și cum ar fi paralizat"291. Este lesne de observat, în opinia mea, apropierea dintre această viziune asupra individualismului și universul de discurs al filosofiei existențialiste, dezvoltată mai ales în spațiul continental, ceea ce nu face însă ca un astfel de demers să nu fie discutabil. În acest sens, unii teoreticieni au apelat la o perspectivă antropologică atunci când s-au oprit, în cercetările lor, asupra problemei individualismului, aducând
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
analiza acestui concept să fie realizată, date fiind transformările socio-istorice din lumea contemporană în care conflictele sociale și politice, în plan național și internațional, joacă un rol pregnant în limitele unui demers care să unifice anumite considerații teoretice și metodologice dezvoltate, până în prezent, disparat. Teorii ale ideologiei precum cea a lui Martin Seliger, conturată din perspectiva științei politice, cea a lui Alvin Gouldner, pentru care ideologia reprezintă un fenomen istoric care-și datorează apariția Iluminismului, fiind interrelaționat astăzi cu tehnologiile comunicării
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
făcut posibil descoperirile științifice din secolul trecut, această ideologie a culturii globale ar urmări integrarea grupurilor și indivizilor într-un spațiu unic, ar face din lume "un singur loc" și ar asigura astfel dominația unui "mod de viață" specific statelor dezvoltate. Ceea ce nu este luat în calcul de artizanii teoretici ai acestei construcții sociale globale este tocmai posibilitatea ca astfel de tendințe fie să primească replici de respingere de la nivel local, fie să intre într-un joc al "hibridizării" care să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
au fost colonizate de o logică ce transformă totul în bun de consum"547. Dacă există așa cum am stabilit că, din punct de vedere economic, este observabil un avans fără precedent al capitalismului, există în aceeași măsură și răspunsuri culturale dezvoltate dialectic, la nivel local, în cadrul globalizării, la adresa acestuia. În plus, deși dimensiunea culturală poate fi influențată datorită interconexiunilor de dimensiunea economică a globalizării, aceasta din urmă nu poate determina emergența unei culturi globale care, ideologic, ar integra întreaga umanitate, conferindu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
in the history of ideas", în History and Theory, Vol. 8, 1969. 96 Alan Scott, op. cit. p. 42. 97 Dezvoltările ulterioare ale sociologiei cunoașterii vor face ca proiectul lui Mannheim să fie considerat unul minimalist, prin raportare la "programul forte" dezvoltat, în anii '70, de către David Bloor, și etichetat, ca atare, drept maximalist. De altfel, așa cum arată Raymond Boudon, "Bloor îi reproșează lui Mannheim că a fost prea modest când i-a atribuit sociologiei cunoașterii un teritoriu restrâns și a propus
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
an. Peste 7000 compuși diferiți și aditivi sunt utilizați pentru prepararea materialelor, în cantități de până la 1 kg pentru fiecare kilogram de produs. Se estimează că 40% din coloranții utilizați în lume se produc în Europa, țările cu industrie textilă dezvoltată fiind Italia, Franța, Spania, Germania și Anglia. În afara Europei, se remarcă Japonia și SUA. În decursul anului 1980, a existat o restricționare a industriei coloranților, datorită diverșilor factori economici (Dulak, 1990). Recesiunea economică din 1980 a determinat producătorii de coloranți
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
înființat o autoritate a apelor naționale (NRA) ca un organism de reglementare independent și chiar a apărut o formulare de tipul „țări poluante„ (Cooper, 1993). În ultimii ani legislația de mediu a devenit din ce în ce mai restrictivă, în special în țările foarte dezvoltate, cu privire la limita maximă de concentrație a coloranților din apele reziduale, dar există o serie de diferențieri care în viitor vor fi nivelate. În unele țări, de exemplu Franța, Austria și Italia, există valori limită pentru culoarea efluentului. În aceste țări
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
obicei un material neporos, urmată de gazeificare controlată sub acțiunea unor gaze oxidante (CO2, O2, aburi), la temperaturi mari (până la 1200șC). În cea de-a doua etapă se îndepărtează carbonul mai puțin organizat și se formează o structură poroasă bine dezvoltată, care asigură o arie mare a suprafeței. Activarea chimică este un proces care decurge într-o singură etapă și are loc în prezența unui agent de deshidratare, cum ar fi: KOH, K2CO3, NaOH, ZnCl2, H3PO4, care influențează descompunerea pirolitică și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
atacarea Poloniei (1 septembrie 1939). c) Comunismul -A avut ca punct de plecare operele lui Karl Marx (teoria marxistă), în care a fost fundamentată teoria “luptei de clasă” : o susținea că societatea comunistă se ve edifica mai întâi în țările dezvoltate în care proletariatul va prelua puterea de la burghezie pe cale revoluționară; o a fost preluată și dezvoltată de Vladimir Ilici Lenin, care susținea că revoluția proletară poate să iasă victorioasă și într-un stat mai puțin dezvoltat, cum era Rusia; în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
mai întâi în țările dezvoltate în care proletariatul va prelua puterea de la burghezie pe cale revoluționară; o a fost preluată și dezvoltată de Vladimir Ilici Lenin, care susținea că revoluția proletară poate să iasă victorioasă și într-un stat mai puțin dezvoltat, cum era Rusia; în concepția lui Lenin comuniștii reprezentau “avangarda” proletariatului; -teoria marxistă susținea că în prima etapă, cea a construirii socialismului, era necesară menținerea statului, ca instrument al “dictaturii” proletariatului, necesar reprimării oricărei forme de rezistență a dușmanilor clasei
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a burgheziei și a moșierimii; o naționalizarea mijloacelor de producție; -doctrina marxist leninistă nu a găsit aderență în România din mai multe cauze: o număr mic de militanți comuniști; o idei nerealiste cuprinse în program; o sentimentul de proprietate foarte dezvoltat la țărani; o număr relativ mic de muncitori. -a preluat o serie de idei, dintre care dreptul popoarelor la autodeterminare, mergând până la despărțirea de stat; considera România un “stat multinațional”, o creație a ”imperialismului apusean”, propunând dezmembrarea ei. -a fost
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
acestora); înființarea unor instituții, care să promoveze valorile regimului: Editura și Librăria „Cartea Rusă”; Institutul de Studii Româno-Sovietice; Muzeul Româno-Rus; Institutul Maxim Gorki; introducerea limbii ruse în școală. -În 1974 a fost lansat Programul partidului ce viza făurirea societății multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism. -După 1974, când Ceaușescu a devenit președintele Republicii Socialiste România, statul a vizat: instituirea controlului asupra economiei; o program de investiții controlat de stat; controlarea ritmul de dezvoltare; realizarea unor mari investiții: Casa Poporului; Canalul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
atât În plan financiar, cât și În plan social. Rolul cel mai important al impozitului apare a fi În plan financiar 24, deoarece impozitele constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Astfel, În țările dezvoltate, impozitele, Împreună cu taxele și contribuțiile obligatorii asimilate lor, asigură 80-90% din totalul resurselor financiare ale statului. În același sens, este caracteristică pentru evoluția impozitelor și taxelor, mai ales, În perioada postbelică, tendința de creștere continuă a acestora, atât ca mărime
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nemilos zăcăminte de resurse dacă statul nu ar introduce anumite restricții În acest sens. Pe de altă parte, se constată că la finele deceniului 7 și Începutul anilor '80 din secolul anterior, conceptele de bază ale politicilor economico-financiare În țările dezvoltate au devenit, Însă, liberalizarea sau dereglementarea (eliminarea instituțiilor și măsurilor administrative din sectoarele În care piața poate funcționa eficient) și privatizarea. Ia naștere, astfel, o nouă doctrină economică de orientare neoliberală, 53 Filip Gh., Onofrei M., op. cit., p. 136 55
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ajustarea structurală, raționalizarea bugetară și relaxarea fiscală. Ca și În cazul „terapiei keynesiste”, aplicarea În practică a soluțiilor bazate pe doctrina monetaristă a permis și obținerea unor rezultate pozitive, cu deosebire sub aspectul ținerii sub control a inflației În țările dezvoltate, sau sub cel al creșterii investițiilor private. Concomitent, Însă, s-au evidențiat și dificultăți de funcționare a economiei reale În anumite perioade, ceea ce a determinat guvernele să apeleze și la remedii de tip keynesist, fără a se crampona de apartenența
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Poate fi semnalată și existența unor sisteme de impozite cu predominanță complexă, care se caracterizează prin prezența unor structuri cu anumite forme de impozite directe și indirecte dominante, având ponderi apropiate În anumite perioade de timp. Ele sunt specifice țărilor dezvoltate economic, cu structuri economico-sociale echilibrate și cu regimuri politice de tip social-democrat. 77 Filip Gh. (coord.), Finanțe, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 242 78 Ibidem, p. 243 84 Se constată, de asemenea, existența sistemelor de impozite În care predomină
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
social-democrat. 77 Filip Gh. (coord.), Finanțe, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 242 78 Ibidem, p. 243 84 Se constată, de asemenea, existența sistemelor de impozite În care predomină impozitele cu caracter general și permanent, acestea fiind specifice celor mai dezvoltate țări. Spre deosebire, se pot distinge și sisteme de impozite În care predomină impozitele cu caracter particular sau special, caracteristice structurilor fiscale neevoluate și țărilor subdezvoltate. În fine, impozitele directe lovesc câteva venituri importante, iar cele indirecte afectează prețurile anumitor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
iar cele indirecte afectează prețurile anumitor produse, destinate consumului intern sau exportului. Pe de altă parte, dacă se are În vedere intensitatea presiunii fiscale, se pot identifica sisteme de impozite „grele”, respectiv sisteme de impozite „ușoare”. Primele sunt caracteristice țărilor dezvoltate economic, În care participarea capitalului public comparativ cu cel privat este redusă, iar serviciile publice sunt extinse. Un sistem de impozite considerat „greu” trebuie să Îndeplinească anumite condiții, cum ar fi: ponderea prelevărilor fiscale În ansamblul prelevărilor publice să fie
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
prelevărilor publice să fie mare (80-90%), respectiv ponderea mare a prelevărilor fiscale În P.I.B. (peste 25-30%). La rândul lor, sistemele de impozite considerate ușoare sunt specifice unor țări În curs de dezvoltare sau aflate În perioada de tranziție spre stadiul dezvoltat În care statul deține În proprietate și valorifică un mare volum de resurse naturale, precum și „oazelor fiscale”. În cazul acestora, ponderea prelevărilor fiscale În P.I.B. este mai redusă (10-15%), iar presiunea fiscală pe locuitor rămâne mai redusă și depinde, atât
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]