5,830 matches
-
homodiegetică), în contrast cu narațiunea obiectivă, heterodiegetică, din majoritatea nuvelelor. Clasificarea nuvelelor are în vedere canonul estetic (nuvela romantică, realistă, naturalistă etc.) și criteriul tematic: istorică, psihologică, fantastică, filozofică, exotică ș.a. - Nuvela psihologică reflectă viața interioară a personajelor, procese de conștiință și dileme lăuntrice. Având avantajul unei concentrări epice mai accentuate decât a romanului, nuvela psihologică dublează acțiunea cu „evenimentul“ interior, reliefând procese psihice, cognitive și afective în acord cu mecanisme psihice reale (realism psihologic). - Temele vizează sfera morală, psihică, cognitivă. De exemplu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
alternează cu pauze descriptiv analitice, sondând viața interioară a eroilor. - Specifică nuvelei psihologice este structurarea imaginarului artistic pe un plan narativ exterior, centrat pe relația dintre protagonist și celelalte personaje, și pe un plan analitic, interior, în care sunt surprinse dileme morale, stări psihice și afective. Acestora li se adaugă un plancadru în care se schițează imaginea lumii în care evoluează personajele. - Particularitățile de limbaj și de stil constau în utilizarea unor termeni abstracți din sfera psihologiei, frecvența mare a monologului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
două planuri dinamizate de conflicte puternice și pe un plancadru. Planul realității exterioare este de tip narativ, evidențiind un singur fir epic - element definitoriu pentru specia nuvelei. Al doilea plan este de tip analitic: planul interior, în care sunt urmărite dilemele morale și mișcările sufletești ce motivează actele personajelor; conflictul psihologic și conflictul moral care se amplifică treptat în conștiința lui Ghiță contribuie la crearea unui personaj complex - instanță narativă pe care este centrată nuvela. Planul descriptiv schițează, întro viziune realistă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
legătura dintre Glanetașu și Florica, iar Ion va pieri în miez de noapte, sub lovituri de sapă. Cel deal doilea fir epic urmărește procesul maturizării lui Titu Herdelea, tânărul poet care trăiește o criză de identitate și de valori. Rezolvarea dilemelor interioare (provocate și de experiența creației, și de idila cu Roza Lang) se ivește doar atunci când Titu își asumă existența pe cont propriu, ieșind din orizontul vieții închise în matricea protectoare a familiei. Devenit ajutor de notar în satul Lușca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rând, o dramă a pământului și a iubirii. Această dublă dimensiune a romanului este validată prin relațiile dintre Ion și Ana, dintre Ion și Florica. Instituirea cuplului Ion - Ana se realizează încă de la începutul romanului, în scena horei, care evidențiază dilema interioară și o primă opțiune a eroului. Dacă la horă Ion ar vrea să joace cu Florica, dar o alege pe Ana, la nuntă ar trebui să joace cu Ana, dar acesteia i se substituie întâia drușcă - Florica. Cuplul se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Proust), noul roman înlocuiește fresca epică și naratorul omniscient cu sondarea orizonturilor lăuntrice, cu analiza lucidă a straturilor conștientului și subconștientului. Fiind în esența sa subiectiv, romanul psihologic apelează, de obicei, la perspectiva internă a unui personajnarator, având drept subiect dileme cognitive și afective sau cazuri de conștiință. Primul roman românesc ce reunește modernitatea structurilor narative, exigențele pro zei psihologice și particularitățile literaturii autenticității este Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, romanul publicat de Camil Petrescu în 1930. CUPRINS
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în teatrul românesc un canon pentru personajul conștiință, complex, dilematic și contradictoriu specific dramei de idei. Astfel, piesa lui Camil Petrescu este, cu adevărat, „o oglindă de concentrare“ (cum definea Victor Hugo drama în Prefața la Cromwell), care exprimă scenic dilemele omului în fața existenței și complexitatea vieții, adică o dramă modernă. 3.4. Genul liric. Elemente structurale în creația lirică GENUL LIRIC (gr. lýra - liră, instrument muzical) reunește operele literare prin care ideile, reprezentările și sentimentele poetului se comunică nemijlocit. Acestea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
text este evidentă prezența unui narator heterodiegetic și a două personaje: protagonistul și iubita sa, Ann. În al doilea rând, utilizarea narațiunii poate fi evidențiată prin seria de evenimente înlănțuite logic - descoperirea întâmplătoare a fotografiei lui Ann, expusă întro vitrină, dilemele interi oare, bucuria „revederii“, revenirile zilnice, rememorarea unor întâlniri etc. -, ca și prin frecvența verbelor la imperfect și perfectul simplu, timpuri prin excelență narative. Fragmen tul reliefează și existența unui conflict interior, psihologic, generat de neîncrederea și suspiciunile îndrăgostitului. 9
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trăite, fiindcă altfel propriul trecut se destramă, lăsând în urmă doar fotografii sau filmulețe cu aniversări, care nu dezvăluie ce am gândit, ce am simțit cu adevărat. (Dezvoltarea argumentului, ilustrarea lui) CONCLUZIE: În concluzie, cu toate că tocmai la vârsta adolescenței - când dilemele și in certitudinile ne asaltează, ne derutează - un jurnal șiar dovedi utilitatea, prea puțini dintre tinerii veacului XXI își fac timp pentru a dialoga cu ei înșiși în paginile unui jurnal. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
scriitor este importantă numai în măsura în care ne ajută să descoperim „omul din spatele textului“, autorul concret și lumea sa, care, desigur, reverberează în operă. Pe de o parte, multe jurnale cuprind nu numai evenimente semnificative din viața scriitorului, ci și detalii privind dileme artistice, surse de inspirație sau geneza operei literare, contribuind astfel la înțelegerea structurilor artistice și la decodarea mesajului. Mai mult chiar, aflând despre întâmplări și experiențe modelatoare din viața autorului, lectorul poate înțelege corect raportul dintre realitate și ficțiune. Cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
originalitate. De exem plu, ecranizarea romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război suplinește, prin adăugarea unor episoade, chiar a unor personaje inexistente în opera lui Camil Petrescu, neputința aparatului de filmat de a surprinde gândirea speculativă a protagonistului, dilemele sale interioare. În al doilea rând, transpunerea cinematografică a unui roman este multiplu condiționată: de caracterul „reprezentabil“ al narațiunii, de accentul asupra evenimentelor și conflictelor exterioare, de durata limitată a unui film etc. Cu toate acestea, meritul ecranizărilor rămâne faptul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stilului clasic, „ca lofil“. Acesta este sugerat prin metonimia și epitetul metaforic, unghia îngerească, simbolizând scriitura serafică, delicată, turnată în tiparul frumuseții și al perfecțiunii poetice. Metafora „tocirii“ unghiei îngerești exprimă ideea neputinței limbajului poetic tra dițional de a exprima dilemele omului modern și absurdul lumii contemporane. Scrii tura anticalofilă, voit „stângace“ (unghiile de la mâna stângă) reprezintă singura op țiune adecvată unei existențe copleșite de urâtul și răul din lume. De aceea, „cuvintele potrivite“ sunt deli berat banale, comune, „adunate“ în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Lirica modernistă Promovând imperativul sincronizării cu modelul cultural european, modernismul înscrie literatura română sub semnul unui „principiu de progres“ (Eugen Lovinescu). În poezie, modernismul interbelic se concretizează prin cultivarea liricii filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (condiția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“ etc.), prin înnoirea limbajelor poetice și a tiparelor de versificație. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
feminină, cu un soi de melancolie în privire, chiar când face acte de energie. Are nervozitatea instabilă a animalelor de rasă. Privește totdeauna drept în ochi pe cel cu care vorbește și astai dă o autoritate neobișnuită.“ Exprimarea dramatică a dilemelor interioare și comportamentul scenic al eroului sunt valorizate mai ales prin relaționarea cu celelalte personaje. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema dramei studiate se reflectă în construcția personajului ales Consider că liniile de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
După ce se vindecă de malaria contractată pe șantierul de la Tamluk, Allan este invitat să locuiască în casa inginerului Narendra Sen. Descoperind treptat bogăția, frumusețea, profunzimea unei civilizații și spiritualități străvechi, Allan se simte fascinat de această lume. Curând apare și dilema sufletească, marcată de atracția tot mai puternică față de Maitreyi și, pe de altă parte, de revolta împotriva unei presupuse conspirații a familiei Sen de al atrage în capcana căsătoriei. Fermecătoarea adolescentă cu suflet complicat și comportament contradic toriu reprezintă însă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
inserarea unei reflecții în flu xul discursului narativ. 3. Pentru el, acest eșec minor era o tragedie./ Detest tragedia ploilor nesfârșite de toamnă. 4. Perspectiva narativă ilustrată în text este internă, subiectivă. 5. Interogațiile retorice au rolul de a evidenția dileme interioare ale persona juluina rator/conștientizarea propriilor incertitudini, evidențiind înclinația spre reflecție, spre auto analiză. 6. Fragmentul apelează, mai ales, la modalități indirecte de caracterizare. Acestea se concretizează prin acțiunile și opțiunile personajului, prin relațiile cu alte personaje (cu Irina
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cuvânt-înainte / 9 Capitolul 1. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne / 15 1.1. Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub asediul postmodernității / 32 2.4. Hedonismul și educația
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
2. De ce ne plictisim la școală? / 97 5.3. Nevoia de stres și educația / 105 5.4. Educație formală versus educație informală / 111 5.5. Educație prin delegație / 114 5.6. Școala și spațiul public / 116 5.7. Școala și dilemele sale / 121 5.8. Implicații epistemice și etice / 128 5.9. Practicile "de bucătărie" ale școlii / 131 5.10. Educația este o formă de bricolaj / 138 5.11. Copilul între supra și sub motivare / 146 5.12. Jocurile educației / 151
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de a răspunde și al responsabilității. Nu contează ce cuvinte utilizăm pentru că într-un anume sens, nu există cuvinte. Contează doar că răspundem, că ne asumăm responsabilitatea, că ne asumăm propria noastră responsabilitate". (Biesta, 2006, p. 65) 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern Reiese că educația ar trebui înțeleasă prin raportare la relațiile de alteritate, ca ansamblu al modalităților de întâmpinare a străinului și orice "nou venit" într-o comunitate (inclusiv copilul) este un străin. Finalul scenariului paideic
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
stimuli din partea mediului". (Morris, 2010, pp. 262-263) 5.2. De ce ne plictisim la școală? Dar școala oferă stimuli? Întrebarea nu este lipsită de interes, mai ales dacă plecăm de la premisa că rolul școlii este acela de a educa. Una dintre dilemele perene ale școlii este aceea a punctului de echilibru dintre obligatoriu/impus și libertate/inițiativă; în mod evident, ceea ce este impus copilului reprezintă libertate de manifestare pentru profesor, după cum, inițiativa din partea copilului reprezintă o impunere pentru profesor, redus fiind la
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
învelit în poleială, iar el învață curând să se îndepărteze de tot ceea ce nu este înconjurat artificial cu circumstanțe de divertisment. Rezultatul inevitabil este un copil răsfățat care face numai ceea ce îi place". (Dewey, 1992, pp. 243-244) Am spune că dilema gânditorului american cu privire la compromisul dintre "școala interesului" și "școala efortului" este mai actuală ca niciodată, chiar dacă astăzi școala efortului este rezervată educației formale, iar școala interesului se regăsește în ceea ce numim educație informală sau nonformală. Pentru John Dewey, teoreticienii celor
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
părea că statul ar fi pur și simplu sursa tuturor forțelor educative sau chiar un vast organism educativ unic, care imprima tuturor legilor sale și întregului sistem social acest spirit al său". (Jaeger, 2000, p. 237) 5.7. Școala și dilemele sale Substimularea a apărut în lumea oamenilor atunci când presiunile supraviețuirii au început să scadă, ceea ce înseamnă că individul avea la dispoziție un timp pe care îl putea utiliza după cum voia. Poate că ar trebui amintit aici un concept, skhole, care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
prea ușor confundată cu vechea speculație și fără îndoială la fel de prea ușor pradă pericolului speculativ este mare. Dar există oare vreo metodă care să fie scutită de greșeli? Fapt este că, grație studiului psihanalitic al cauzelor extra-conștiente ale bolilor spiritului, dilema esențială a psihologiei este următoarea: fie să renunțe pentru totdeauna la înțelegerea aspectului complementar al comportamentului: funcționarea motivînd intrapsihicul, fie să recurgă la o formă de explicație de natură introspectivă, dar care, ca să nu fie speculativă, ar trebui să fie
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de explicație de natură introspectivă, dar care, ca să nu fie speculativă, ar trebui să fie conștientă de baza ei metodologică. Psihanaliza freudiană, pe jumătate introspectivă, pe jumătate speculativă, a rămas la jumătatea drumului menit să ducă la găsirea soluției acestei dileme inevitabile. Dacă documentele istorice, care constituie mitologiile, includ așa cum a presupus Freud un adevăr subiacent psihologic, atunci nu este evident că ele trebuie să fie produsul unei introspecții ancestrale și uneori clarificatoare? Iar visele nocturne, ce altceva sînt ele decît
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
forma onirismului viselor? S-ar putea argumenta că nici mitologiile, nici visele nocturne nu includ in adevăr psihologic subiacent. Problema aceasta este de o importanță capitală aici, deoarece este vorba despre analizarea simbolului central al tuturor mitologiilor:divinitatea. Ca să tranșăm dilema, o constatare decisivă se impune prin ea însăși: vocabularu conceptual utilizat sub forma sa cea mai elementară (gînduri, sentimente, acte de voință), moștenire a unor timpuri imemoriale conține sau nu adevăruri asupra funcționării intrapsihcului? Dacă nu, ar trebui să-l
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]