5,416 matches
-
לה בודו, în ebraică: יעקב בודו, născut sub numele Iacob Bodoagă, la 28 martie 1931 la Ștefănești) este un actor israelian de teatru și cinema de limbile idiș și ebraică, originar din România. S-a distins printr-un repertoriu teatral ebraic vast și variat, iar după anul 1975 s-a dedicat în special teatrului în limba idiș, din anul 1992 în cadrul Teatrului „Idișpil” din Țel Aviv. S-a făcut cunoscut în tinerețe , între altele, prin rolul Moise Ventilator din comedia cu
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
vreme de trei ani și jumătate. În acea vreme el a lansat ]n mai 1955 personajul umoristic Moise Ventilator, cu care a apărut ulterior, în viața civilă, pe scene de teatru, într-un spectacol care a devenit șlagăr (în cadrul Teatrului ebraic „Zirá” al lui Michael Almaz și Avraham Pashanel) și s-a jucat peste o mie de ori. În 1966 a jucat acest personaj și într-un film artistic. După șase ani de serviciu militar (în termen și apoi ca angajat
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Pashanel) și s-a jucat peste o mie de ori. În 1966 a jucat acest personaj și într-un film artistic. După șase ani de serviciu militar (în termen și apoi ca angajat), a jucat pe scenele a numeroase teatre ebraice din Israel, inclusiv Teatrul „Zirá”,Habima, Teatrul municipal Haifa, ca și în producții de teatru comerciale. Pe scena ebraica a luat parte la piesele „La Mandragola” de Machiavelli, „Finjan” (Ibricul) de Dan Ben Amotz și Hâim Hefer, alături de Rika Zarai
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
film artistic. După șase ani de serviciu militar (în termen și apoi ca angajat), a jucat pe scenele a numeroase teatre ebraice din Israel, inclusiv Teatrul „Zirá”,Habima, Teatrul municipal Haifa, ca și în producții de teatru comerciale. Pe scena ebraica a luat parte la piesele „La Mandragola” de Machiavelli, „Finjan” (Ibricul) de Dan Ben Amotz și Hâim Hefer, alături de Rika Zarai ,„Švejk în al doilea război mondial” de Bertolt Brecht, pe scena teatrului „Zirá”. După închiderea acestui teatru Bodo a
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
și showul monolog „Votați-l pe Bodo”, cu cântece de Efi Netzer pe texte de Dan Almagor, si care a numărat 400 de reprezentații.În anul 1967 Bodo a scos un album cu versiuni în limba română a unor cântece ebraice de succes, sub titlul „Cu Bodo la gramofon”. La invitația Teatrului Național Habima din Țel Aviv Bodo a luat parte la „Spectacolul Pantofarilor” care a însoțit inaugurarea mării săli renovate a Teatrului. În 1975 Bodo a părăsit Teatrul municipal din
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
(în ebraică:מכון וולקני „Mahon Volkàni”) sau Organizația de cercetare agricolă-Centrul Volcani (în ebraică:המנהל למחקר חקלאי-מרכז וולקני), în trecut cunoscut că Stația de cercetare agricolă a Agenției Evreiești pentru Palestina este cea mai mare instituție de cercetare agricolă din Israel. Denumirea
Institutul Volcani () [Corola-website/Science/336366_a_337695]
-
(în ebraică:מכון וולקני „Mahon Volkàni”) sau Organizația de cercetare agricolă-Centrul Volcani (în ebraică:המנהל למחקר חקלאי-מרכז וולקני), în trecut cunoscut că Stația de cercetare agricolă a Agenției Evreiești pentru Palestina este cea mai mare instituție de cercetare agricolă din Israel. Denumirea lui oficială este Așezământul agricol de cercetare (în ebraică:הקרייה החקלאית למחקר
Institutul Volcani () [Corola-website/Science/336366_a_337695]
-
agricolă-Centrul Volcani (în ebraică:המנהל למחקר חקלאי-מרכז וולקני), în trecut cunoscut că Stația de cercetare agricolă a Agenției Evreiești pentru Palestina este cea mai mare instituție de cercetare agricolă din Israel. Denumirea lui oficială este Așezământul agricol de cercetare (în ebraică:הקרייה החקלאית למחקר Hakiriyá hahaklaít lemehkar) El este numit după Itzhak Elazari-Volcani (Wilkanski), fondatorul stației experimentale agricole care a reprezentat nucleul sau. Institutul ajuta pe agricultorii din Israel în rezolvarea diverselor probleme din domeniul agriculturii și inițiază, execută și supraveghează
Institutul Volcani () [Corola-website/Science/336366_a_337695]
-
Institutul, secțiile și fermele sale se întind pe o arie de 320 hectare lângă localitatea Beit Dagan, în zona dependența administrativ de orașul Rishon Letzion. În cadrul lui funcționează și Spitalul veterinar universitar, care ține de Facultatea de agronomie a Universității Ebraice din Ierusalim, de asemenea Serviciul meteorologic al Israelului și Institutul de Inginerie agricolă. Logo-ul institutului a fost realizat în anul 1926 de către pictorul și cercetătorul Aharon Halevi (1887-1957) și reprezintă cele șapte tipuri de plante și produse agricole cu
Institutul Volcani () [Corola-website/Science/336366_a_337695]
-
în 1942 a fost creat în cadrul ei Institutul de studii agricole, destinat și învățământului. După întemeierea Statului Israel, în anul 1951 statul și Agenția Evreiască au convenit asupra împărțirii proprietății asupra stației din Rehovot, între Facultatea de agronomie a Universității Ebraice din Ierusalim și o noua instituție guvernamentală destinată cercetării în agricultură. Lucrătorii stației au devenit astfel salariați ai serviciului public. La fața locului a început să funcționeze și Consiliul pentru comercializarea agrumelor. Începând din anul 1955 institutului i s-au
Institutul Volcani () [Corola-website/Science/336366_a_337695]
-
Iom Kipur (1973) și în Războiul din Liban (1982). Mario Livio este căsătorit cu Sofia, microbiologă, cu care are trei copii, Sharon, Oren și May. După serviciul militar Livio a obținut titlurile de B.Sc. în fizică și matematică la Universitatea Ebraică din Ierusalim - unde a fost elevul lui Hillel Fürstenberg și al lui Yoram Lindenstrauss (tatăl matematicianului Elon Lindenstrauss, deținătorul Medaliei Fields), M.Sc. în fizică teoretică la Institutul Weizmann și doctoratul (Ph.D.) în astrofizică teoretică la Universitatea din Tel Aviv
Mario Livio () [Corola-website/Science/336387_a_337716]
-
(în ebraică:יואל בן נון, născut la 9 mai 1946 la Haifa) este un rabin sionist israelian,unul din fondatorii ieșivei Har Etzion și promotorul principal al așa numitei „Revoluții Biblice” în învățămantul religios sionist Rabinul dr. s-a născut în 1946
Yoel Ben Nun () [Corola-website/Science/336425_a_337754]
-
și promotorul principal al așa numitei „Revoluții Biblice” în învățămantul religios sionist Rabinul dr. s-a născut în 1946 la Haifa în familia lui Dr.Yehiel Ben Nun și a soției sale, Shoshana, pedagogi și cercetători ai iudaismului și limbii ebraice. Fratele său, rabinul Elhanan Ben Nun, este rabinul așezării Shilo și directorul ieșivei Beit Orot. Yoel Ben Nun a invatat la Ieșiva Merkaz Harav a rabinului Tzvi Yehuda Kook. Ca soldat în brigada de parașutiști rezerviști 55 a participat în
Yoel Ben Nun () [Corola-website/Science/336425_a_337754]
-
fost profesor în școli la Kfar Etzion și la Ofra, de asemenea a predat în cadrul cursurilor de prefecționare a călăuzelor Societății pentru Ocrotirea Naturii. Pe urmele rabinului Tzvi Yehuda Kook, el și Hanan Porat au pus accent pe studiul Bibliei ebraice (Tanah) în ieșive, unde în trecut lecțiile se concentrau numai asupra Talmudului. Activitatea sa de profesor și rabin in ieșivă , de asemenea in cadrul Colegiului Herzog etc a contribuit substanțial la ceea ce s-a numit „Revoluția Biblică” a publicului evreiesc
Yoel Ben Nun () [Corola-website/Science/336425_a_337754]
-
cadrului Serviciului național a unor profesori de iudaism pentru școlile laice.În anii 2000-2006 a stat în fruntea ieșivei Hashiluv a organizatiei Hakibutz Hadati - "Kibuțulul religios" din Eyn Tzurim. În anul 2008 a terminat lucrarea sa de doctorat la Universitatea Ebraică cu subiectul „Sursa dublă de inspirație și autoritate în învățătura rabinului Avraham Itzhak Hacohen Kook” O parte însemnată din gândirea rabinului Ben Nun se axează pe Biblia ebraică - Tanah sau Mikrá și pe studiul ei. Mergând pe urmele lui Yehuda
Yoel Ben Nun () [Corola-website/Science/336425_a_337754]
-
Tzurim. În anul 2008 a terminat lucrarea sa de doctorat la Universitatea Ebraică cu subiectul „Sursa dublă de inspirație și autoritate în învățătura rabinului Avraham Itzhak Hacohen Kook” O parte însemnată din gândirea rabinului Ben Nun se axează pe Biblia ebraică - Tanah sau Mikrá și pe studiul ei. Mergând pe urmele lui Yehuda Elitzur el aspiră spre cristalizarea unor semnificații moderne ale cărților biblice și interpretarea lor literală. A fost unul din purtatorii de cuvânt principali în polemica „Tanahul la nivelul
Yoel Ben Nun () [Corola-website/Science/336425_a_337754]
-
(în ebraică:כרם התימנים - „Via yemeniților”) este un cartier în zona de centru-sud a orașului Țel Aviv din Israel, între străzile Allenby, Geula, Hakovshim și Hacarmel. Cartierul a fost alcătuit în 1906, în timpul stăpânirii otomane, din primele case zidite la nord de
Kerem Hateimanim () [Corola-website/Science/336603_a_337932]
-
1949 după instalarea regimului comunist în România, a emigrat cu familia în statul Israel, recent creat. În această țară și-a reluat activitatea în domeniul teatrului și în lumea spectacolelor. În anii 1951-1952 a fost regizor si director la teatrul ebraic de revistă „Li La Lo”, înființat la Tel Aviv de Moshe Velin, și care până la venirea lui, se înglodase în probleme financiare. Val a schimbat caracterul producțiilor, a crescut prețul biletelor, a mărit numărul artiștilor, întegrând în rândurile ansamblui un
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
în probleme financiare. Val a schimbat caracterul producțiilor, a crescut prețul biletelor, a mărit numărul artiștilor, întegrând în rândurile ansamblui un număr de imigranți talentați veniți din România și a pus în scenă mai ales musicaluri și operete traduse în ebraică.Între artiștii pe care i-a recrutat la Li La Lo s-au numărat actrița, cântăreața și dansatoarea Doroteea Livio și intrumentistul și dirijorul Paul Kosla care a înființat în cadrul ansamblului o orchestră de jazz și estradă. Perioada de succese
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
Val a pus aici în scenă operete precum „Contesa Marița” de Emmerich Kálmán, „Victoria și al ei husar” de Paul Abraham etc. Cele mai renumite producții ale lui George Val a fost opereta „Shulamit” după Avraham Goldfaden, într-o versiune ebraică actualizată de Yehiel Mohar, cu cuplete muzicale de Moshe Vilenski, și în care s-a evidențiat steaua muzicii ușoare din acea vreme, Shoshana Damari,și opereta clasică a lui Goldfaden „Cei doi Kuni Lemel” (în 1959-1961 cu o noua versiune
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
(în ) (n. 1 martie 1904, Łódź - d. 8 iunie 1980, Tel Aviv) a fost un actor și poet israelian de limbă ebraică, originar din Polonia. s-a născut în orașul polonez Łódź, pe atunci parte a Poloniei Congresului din Imperiul Rus. Data exactă a nașterii sale nu este cunoscută și se crede că s-a născut in anii 1904-1906. „Enciclopedia Pionierilor și
Avraham Halfi () [Corola-website/Science/336611_a_337940]
-
cântece pe versuri ale lui Avraham Halfi, puse pe note de compozitorul Yoni Rechter Cântecul „Atur mitzhekh zahav shahor” (Fruntea ta e încununată de aur negru... Fruntea ta rimează cu ochii și lumina), considerat unul din cele mai frumoase cântece ebraice din genul „zemer ivrí”, a devenit cunoscut din anul 1977 când a fost inclus de Arik Einstein în albumul său „Eretz Israel Hayeshaná vehatová” partea a III-a și interpretat în acompanierea cântărețelor Yehudit Ravitz și Corinne Elal. El a
Avraham Halfi () [Corola-website/Science/336611_a_337940]
-
(în ebraică:ברוך אגדתי, numele la naștere: Baruch sau Burăch Kaușanski, n. 18 februarie 1895, Bender - d. 18 ianuarie 1976, Tel Aviv) a fost un pictor și dansator israelian originar din Basarabia, unul din stâlpii bohemei din Tel Aviv în anii 1920-1930
Baruch Agadati () [Corola-website/Science/336614_a_337943]
-
și-a ebraizat numele din Boris Kaușanski în Baruch Ben Yehudá dar și-a ales, în cele din urmă, numele de familie Agadati, după ce poetul Yaakov Fichman l-a prezentat în fața lui Bialik spunând «Iată-l pe „legendarul Baruch”» (în ebraica de atunci - Agadati). Din anul 1929 Agadati a început să se dedice cinematografiei. Primul său film documentar "Yoman Tel Aviv" (Jurnal al Tel Avivului) l-a realizat împreună cu fratele său Itzhak Agadati. Premiera lui a avut loc la cinematograful Mograbi
Baruch Agadati () [Corola-website/Science/336614_a_337943]
-
dedice cinematografiei. Primul său film documentar "Yoman Tel Aviv" (Jurnal al Tel Avivului) l-a realizat împreună cu fratele său Itzhak Agadati. Premiera lui a avut loc la cinematograful Mograbi din Tel Aviv. În anul 1931 Agadati a realizat primul film ebraic de animație "Harpatkaot Gadi Ben Sussí" („Aventurile lui Gadi ben Sussi”, adică Gadi fiul calului meu). Un alt film semi-documentar al său, "Zot hi haaretz" (Aceasta este țara) a fost primul film cu bandă sonoră ebraică. În ultimii ani ai
Baruch Agadati () [Corola-website/Science/336614_a_337943]