5,930 matches
-
acesta se produce. Cadrul instituțional apare ca o configurație de norme și reguli, de constrângeri și oportunități, de stimulente și beneficii, de recompense și pedepse. Gestionarea banilor publici este un astfel de comportament social. În cadrul studiului, voi analiza un caz empiric de gestionare a banilor publici (programul guvernamental „Cornul și laptele”, Argeș, 2003), folosind analiza de rețea socială. Prin intermediul acestei metode, am reconstruit modul În care Partidul Social Democrat a gestionat ineficient banii publici dintr-un program guvernamental, În județul Argeș
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
interese sau recompense/sancțiuni; b) cea mai mare parte a interacțiunilor constau În schimbul resurselor valorizate (pentru a Înțelege conceptul, vezi exemplul aferent legăturii de tip negativ de mai sus). Analiza de rețea, pe de altă parte, este Înrădăcinată În observația empirică potrivit căreia modelele de interacțiune a actorilor pot fi privite drept rețele. Rețeaua de schimb poate fi evaluată În relație cu următorul set de constante conceptuale (vezi exemplul nr. 2): a) un set de actori noduri (indivizii, grupurile, ansamblurile agregate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
elemente esențiale cu rol fundaționist pentru analiza de rețea. După ce am definit elementele esențiale ale analizei de rețea, voi trece la cea de-a doua parte a acestui articol. Este vorba despre utilizarea analizei de rețea În investigarea unui caz empiric: gestionarea banilor publici În cadrul unui program guvernamental implementat la nivel local („Cornul și laptele”, Argeș, 2003). 2. Aplicație empirică. Utilizarea rețelelor sociale În analiza gestionării banilor publici (programul „Cornul și laptele”)tc "2. Aplicație empirică. Utilizarea rețelelor sociale În analiza
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
trece la cea de-a doua parte a acestui articol. Este vorba despre utilizarea analizei de rețea În investigarea unui caz empiric: gestionarea banilor publici În cadrul unui program guvernamental implementat la nivel local („Cornul și laptele”, Argeș, 2003). 2. Aplicație empirică. Utilizarea rețelelor sociale În analiza gestionării banilor publici (programul „Cornul și laptele”)tc "2. Aplicație empirică. Utilizarea rețelelor sociale În analiza gestionării banilor publici (programul „Cornul Și laptele”)" Gestionarea resurselor publice reprezintă o temă importantă de analiză și discuție pentru
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
rețea În investigarea unui caz empiric: gestionarea banilor publici În cadrul unui program guvernamental implementat la nivel local („Cornul și laptele”, Argeș, 2003). 2. Aplicație empirică. Utilizarea rețelelor sociale În analiza gestionării banilor publici (programul „Cornul și laptele”)tc "2. Aplicație empirică. Utilizarea rețelelor sociale În analiza gestionării banilor publici (programul „Cornul Și laptele”)" Gestionarea resurselor publice reprezintă o temă importantă de analiză și discuție pentru guvernanți și guvernați, dar și pentru mulți specialiști din diverse zone de cercetare științifică: politici publice
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
banilor publici (programul „Cornul Și laptele”)" Gestionarea resurselor publice reprezintă o temă importantă de analiză și discuție pentru guvernanți și guvernați, dar și pentru mulți specialiști din diverse zone de cercetare științifică: politici publice, sociologia organizațiilor, administrație publică etc. Aplicația empirică pe care Îmi propun să o dezvolt pornește de la gestionarea unei resurse publice specifice, și anume banii publici. Mai concret, este vorba despre modul În care au fost gestionați banii publici În cadrul programului guvernamental „Cornul și laptele” (implementat la nivel
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai bună ofertă În urma licitației și să atingă, În condiții de concurență, un raport de echilibru Între calitatea produselor achiziționate și banii cheltuiți pentru achiziționarea acestora). Punctul de echilibru de 16:8 este simulat În mod teoretic și ideal. Situațiile empirice ar trebui să tindă către un astfel de punct de echilibru la care se realizează schimbul. Dar ce reprezintă acest punct de echilibru În mod real? Am menționat faptul că bugetul pe care Consiliul Județean Argeș Îl are la dispoziție
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
legea, dacă sesizează nereguli În derularea licitațiilor pentru programul „Cornul și laptele”. În schimb, preferă existența unor situații de acest tip, deoarece beneficiile pe care le obține sunt superioare celor pe care le-ar obține din respectarea legii. Concluziile aplicației empirice 1. Prin simularea realizată, am arătat că actorii unei rețele de schimb Își schimbă comportamentul În condițiile În care regulile de schimb se modifică. Sau, cu alte cuvinte, comportamentul de schimb se modifică pe măsură ce constrângerile care acționează asupra schimbului se
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
diferite individual, dar nu Într-atît Încît să nu ralieze, În interpretarea datelor ei, majoritatea oamenilor. Canonul temperaturii n-a căzut Încă, și existența unor asemenea valori deocamdată imuabile În lumea noastră sublunară Îmi dă Încredere. Încrederea să transfer, din lumea empirică În cea empireică a literaturii, cu rezervele și ghilimelele de rigoare, o mărime investită hermeneutic. Texte bocnă, texte reci, texte călîi, calde, fierbinți și incandescente - În funcție, desigur, de „contactul de lectură” al subiecților cu obiectele astfel valorificate caloric. Texte
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
baladei și se numără printre cei care au subliniat însemnătatea valorii estetice a producțiilor populare (Bocetul). A fost preocupat de receptarea și circulația folclorului. De pe o poziție raționalistă și iluministă ce venea de la Școala Ardeleană, a combătut superstițiile, practicile medicale empirice și primejdioase ( Leacuri băbești, Legarea boalelor, Oase de balaur, Postul și nutrirea neîndestulătoare). C. traducătorul s-a oprit la marile epopei ale popoarelor vechi (Odiseea lui Homer, Eneida lui Vergiliu, Sakuntala lui Kalidasa, dar și la Divina Comedie a lui
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
doilea rând, D. Gusti a conceput sociologia ca o știință a națiunii, având misiunea de a contribui la cunoașterea de sine a societății românești și, astfel, la proiectul de modernizare socială. De aici a rezultat o orientare predominant descriptivă și empirică, dar bazată pe un cadru teoretic de vârf. Această orientare a facilitat dezvoltarea sociologiei românești și în perioada intens indeologizată a regimului comunist. În al treilea rând, D. Gusti a angajat sociologia românească în reforma socială, ceea ce a continuat să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Trăind în contexte sociale concrete, colectivitățile sunt vital interesate de descrierea în detaliu a stării lor și de identificarea direcțiilor de schimbare. Sociologia promovată de Școala sociologică gustiană, deși cu o componentă teoretică de vârf, s-a centrat pe cercetarea empirică a realității românești. O asemenea orientare empirică nu reprezintă o eroare metodologică, desemnată cu titlul infamant de „empirism”, ci răspunsul la o nevoie vitală a societății românești: să se cunoască pe sine. Această orientare s-a cristalizat în obiectivul cercetării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vital interesate de descrierea în detaliu a stării lor și de identificarea direcțiilor de schimbare. Sociologia promovată de Școala sociologică gustiană, deși cu o componentă teoretică de vârf, s-a centrat pe cercetarea empirică a realității românești. O asemenea orientare empirică nu reprezintă o eroare metodologică, desemnată cu titlul infamant de „empirism”, ci răspunsul la o nevoie vitală a societății românești: să se cunoască pe sine. Această orientare s-a cristalizat în obiectivul cercetării monografice: obiectul sociologiei îl reprezintă analiza „unităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acest context, programul cercetărilor monografice a devenit lipsit de sens. Din acesta a rămas însă un lucru extrem de important: dincolo de faptul că ideea de monografie a intrat în umbră, a rămas ideea fundamentală că misiunea centrală a sociologiei este cercetarea empirică a societății din care face parte. Misiunea sociologiei românești este să devină o mișcare națională spre înțelegerea realității societății noastre. Orientarea sociologiei spre cercetarea empirică a realității a avut o dublă influență masivă asupra reconstruirii sociologiei românești în perioada comunistă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a intrat în umbră, a rămas ideea fundamentală că misiunea centrală a sociologiei este cercetarea empirică a societății din care face parte. Misiunea sociologiei românești este să devină o mișcare națională spre înțelegerea realității societății noastre. Orientarea sociologiei spre cercetarea empirică a realității a avut o dublă influență masivă asupra reconstruirii sociologiei românești în perioada comunistă. În primul rând, această orientare empirică a oferit sociologiei în renaștere șansa de a evita în mare măsură strangularea ei de către cadrele ideologiei marxist-leniniste. De la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
parte. Misiunea sociologiei românești este să devină o mișcare națională spre înțelegerea realității societății noastre. Orientarea sociologiei spre cercetarea empirică a realității a avut o dublă influență masivă asupra reconstruirii sociologiei românești în perioada comunistă. În primul rând, această orientare empirică a oferit sociologiei în renaștere șansa de a evita în mare măsură strangularea ei de către cadrele ideologiei marxist-leniniste. De la începutul relansării sale, în anii ’60-’70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din tradiția antebelică. În al doilea rând, obsesia teoretică ce a dominat sociologia din țările comuniste - limpezirea rolului sociologiei în ansamblul teoretico-ideologic marxist-leninist, relația sa cu filosofia marxistă, cu socialismul științific, conceptele fundamentale ale acestora - a fost înlocuită cu orientarea empirică a cercetării. Centrarea pe explorare a realității românești a făcut capabilă noua sociologie să evite obsesia angajării în mestecarea teoretico-ideologică a tematicii unui program comunist abstract. Profitând de opțiunea ideologică a comunismului românesc - distanțarea de internaționalismul dominat de sovietici și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dar practicând sociologia sub alte titluri, acceptate ideologic. Aș putea spune că Școala de la București a supraviețuit subteran, ducându-și activitatea într-un mod mai degrabă ilegal. Exponenții săi au format echipe de studiu și au lansat programe de cercetare empirică, după modelul tradiției antebelice, punând bazele unei noi școli. Astfel au deschis interesul tinerilor pentru sociologia românească și cea occidentală, deși aceștia nu erau sociologi. Cred că sociologia românească actuală îi datorează lui Dimitrie Gusti mult mai mult decât suntem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin „topirea” unor tradiții diferite, precum și la relevanța metodologică actuală a acestui efort de sinteză. O prezentare succintă a sistemului gustian al monografiei sociologice relevă caracterul său complex de largă viziune teoretică, dar și ipostaza sa de metodă de investigație empirică. Opțiunea teoretică a profesorului Gusti conține un ansamblu coerent de teorii, concepte, idei, principii ce specifică următoarele (Larionescu, 1996, 12): societatea se compune din unități sociale; esența societații este voința socială; voința socială se actualizează în manifestări constitutive economice și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vastă mișcare monografică. Momentele principale ale construcției paradigmei sociologiei monografice pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice interdisciplinare care au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
D. Gusti; experimentarea „cunoașterii tacite” în procesul de cooperare interdisciplinară în cadrul echipelor monografice; codificarea experienței de cercetare monografică prin sistematizarea și publicarea „regulilor unei bune cercetări monografice”, ale analizei problemelor sociale, organizării muncii colective pe teren, verificării și redactării materialului empiric. Paradigma monografiei sociologice se sprijină pe o istorie intelectuală bogată și variată a fondatorului Școlii monografice. Momentele principale ale sedimentării premiselor teoretice și metodologice ale concepției lui D. Gusti pot fi aproximate în trei etape decisive ale formației sale științifice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
efectuate de Școala lui Fr. Le Play (1806-1882). Profesorul Gusti a apreciat (Gusti 1934/1968, 300-302) acest „vast repertoriu de fapte descrise cu îngrijire”, dar s-a delimitat critic de „teoriile foarte discutabile” în lumina cărora au fost comentate datele empirice, de reducționismul metodei monografice practicat de Le Play, care se centra pe studiul bugetelor de încasări și cheltuieli ale familiilor de lucrători. În al treilea rând, elevul român al lui Durkheim și-a însușit regulile metodei sociologice durkheimiene, dar neîncorporându
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
însumat eforturi laborioase de cercetare istorică, de „arheologie socială” (Stahl, 1939; Abraham și Chelcea, 1996, 106 și urm.); - formularea conceptelor complexe de bugete țărănești de tip autarhial, capitalist, proletar, mixt s-a întemeiat pe analize economice și statistice comparative; - generalizarea empirică referitoare la vechea structură a satului Cornova ca sat de mazili, ce infirma supoziția originii iobage a acestei comunități, a necesitat activități de cercetare specifice privind reconstituirea social-istorică pe baza tehnicii „ridicării topografice” simultan cu studiul distribuției populației în teritoriu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Primit la redacție: aprilie 2005 Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală Vlad Grigoraș Universitatea București Dacă în abordările teoretice relația dintre sărăcie și excluziune este obligatorie (prima fiind fie dimensiune, fie predictor al celei din urmă), studiile empirice ce utilizează date transversale au arătat că aceste două concepte abia dacă se intersectează. Utilizând date de anchetă panel (1995-1997), lucrarea de față, susține că excluziunea multidimensională (identificată prin analiză cluster pe diferite variabile - locuire, bunuri de lungă durată, educație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
oricare alt tip de sărăcie, cea persistentă este strâns legată de excluziunea socială. Mai mult decât severitatea sărăciei, perioada trăită în sărăcie pare să aibă un impact puternic asupra altor dimensiuni (șomaj, sănătate etc.). Experții conchid însă că relația este empirică și „trebuie să fie descoperită” deoarece este puternic dependentă de caracteristicile societății 5. Provocarea statutului bunăstării este ca problemele sociale să nu mai fie în relație directă. Astfel, șomajul să nu fie legat de înfometare sau de o sănătate precară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]