9,472 matches
-
lumea asta. V. N.: Și pompat financiar extraordinar. S. A.: Da. În aceeași perioadă postbelică, a existat și un fenomen de reașezare și reorientare ideologică și culturală. Pe de o parte, stânga a ieșit în avantaj simbolic din război, iar prin intermediul ficțiunii antifascismului s-a propus ca singur jucător ideologic credibil după 1945, pretinzând că toate celelalte orientări fuseseră mai mult sau mai puțin asociate cu dreapta și extrema dreaptă, deci erau profund compromise de dezastrul jumătății de secol XX. Contraponderea a
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
să-și explice ceea ce se întâmplă în prezent , ce se va întâmpla în viitor pe baza a ceea ce s-a petrecut în trecut Exersarea metodelor științifice de abordare și rezolvare a problemelor , dezvoltarea capacităților de a discerne adevărul științific de ficțiune și fabulație ,înțelegerea fenomenelor naturale dinperspectivă interdisciplinară, sintetică, în fond alfabetizarea științifică funcțională a viitorilor cetățeni vor constitui preocupările centrale ale întregului curs . De altfel, știința este foarte importantă , este foarte utilă , dar ea înseamnă și provocare , curiozitate , satisfacție și
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
memorii La apa Vavilonului. Acestea din urmă sunt, potrivit Mihaelei Burlacu, "construite după șablonul discursului literar, pe când Jurnalul și Unde scurte au la bază și formele discursului cultural. Intertextualitatea camuflează legătura dintre emisiuni și jurnal, dintre jurnal și memorii, dintre ficțiunea romanului și realitate, toate fiind influențate de evenimente politice". Primul capitol expune nu climatul literar, ci socio-politic-literar din perioada comunismului și momentele cheie ale manifestării anticomunismului literar din țară și în exil. Datele oficiale ale "Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
tranșee și inventând stratageme de supraviețuire"80. Eugen Negrici analizează evoluția literaturii după "Teze" și constată că regresul este doar în plan ideologic, deoarece apar noi formule artistice, proza autoreflexivă câștigă teren, se revine la epic, se combină exegeza cu ficțiunea, realismul cu psihologicul, iar în ceea ce privește tematica, interdicțiile sunt legate de moralitatea vremii și de viața familiei Ceaușescu. Eugen Negrici numește acest fenomen "starea de replică a literaturii române" bazată pe mai multe strategii inovatoare: "Frica de cenzură și oroarea de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru că dezambiguizează nelămuririle legate de înverșunarea cu care acuză lobby-ul comunismului. Autoarea nu reproșează insuficienta poziție critică față de regim, deoarece știe că realitatea nu poate fi spusă fără anumite riscuri. Adevărul trebuie spus pe jumătate și acoperit cu ideologie. Ficțiunea distorsionează realitatea și creează imagini simbolice, descifrabile în mai multe feluri. Din interior, secretele nu pot fi spuse fățiș. Acest lucru se poate realiza numai din afară, și nici aici fără riscuri. Literatura inconfortabilă este vânată în exil de presa
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de hârtie s-a răzbunat"353, notează autoarea motivând tipul de scriere din memorii. "Ființa de hârtie" (sintagmă preluată de la Roland Barthes) se naște și trăiește prin cuvânt și își elucidează relația cu scrisul în fața cititorului. "Mi-am refuzat luxul ficțiunii poate și pentru că istoria impunea alte figuri ale morții"354, spune autoarea în La apa Vavilonului, volum de memorii scrise cu un ritm propriu, aflat într-o permanentă intensificare. Memoriile recompun un destin frământat, nu al unui om, ci al
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a asistat naratorul-martor. Valoarea de document ce poate fi cercetat este recunoscută de autoarea care râvnește punerea la zi a trecutului, deoarece este o condiție esențială a supraviețuirii. La apa Vavilonului este scris într-un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori, de pagini
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
anii '50 mai mult asupra literaturii care vorbește despre masacrele comuniștilor, despre drama omului surprins fără voie în iureșul războiului. Acestea sunt temele întâmpinate cu omagii. Etalarea alegorică a realității comuniste nu impresionează la fel de mult ca cea descriptivă, fie ea ficțiune sau realitate. Autoarea calculează temeinic efectele ambiguității scriiturii sale asupra cititorului pentru a nu pierde obiectivul inițial, acela de a demasca nedreapta istorie. Experiențele originare ale scriitoarei se regăsesc în Cuvântul din cuvinte și pot fi retrăite prin lectură, în interiorul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Experiențele originare ale scriitoarei se regăsesc în Cuvântul din cuvinte și pot fi retrăite prin lectură, în interiorul operei. Textul nu este doar un produs autonom, izolat de realitate, ci conține date autobiografice, referenți culturali și sociali care girează "realitatea" din ficțiune. Romanul sibilinic nu e o extraordinară dovadă de izbândă epică, însă are importanță pentru biografia autoarei. Textul trebuie descifrat drept răzvrătire și sondare a conștiinței supusă dezumanizării, drept exercițiu de definire a condiției umane. El ilustrează începutul comunismului și acoperă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
după cum amintește în memorii, pierde la Ensdorf o parte din ea însăși. Istoria nu poate fi îndepărtată total din povestire, pentru că aparține și este totodată provocată de autor în calitate de personaj victimă a societății din care face parte. Pentru că istoria și ficțiunea fac referire la aceeași experiență umană, realul și irealul nu intră în relație de opoziție până când autoarea ignoră biografia. Dacă în schiță, lumea textului reface mimetic realitatea, în roman ea este inventată. Autoarea păstrează doar modalitatea de conturare a personajului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
noi" apare în tot textul și îi permite autoarei să rămână până la ultimele rânduri în contact cu cititorul. Fiecare adresare, fiecare sfat, poruncă, întrebare cimentează relația dintre instanța autorului și destinatarul mesajului. Dincolo de text, substanța narativă însoțește permanent mesajul textului. Ficțiunea rămâne în prim plan, dar numai pentru a permite gândirii scriitoarei să ajungă lesne la cititor. Prin folosirea naratorului de persoana întâi, autoarea se identifică cu personajele cărora le împrumută ținuta morală, perspectiva asupra lumii aflată pe pragul colapsului, deznădejdea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nume, hotărât să comploteze împotriva reducerii la tăcere a opiniei și a inculpării literelor. Hotărârea e declanșată de întâlnirea "Bătrânei" acuzată pentru litera L. În acest moment, imaginea mamei, rămasă în țară, permanent urmărită și agasată, își face loc în ficțiune: Bătrâna apără litera L, "așa cum nimic nu mai fusese apărat, la noi, după decrete. Nicio mamă, niciun copil, niciun iubit. Nimeni. Lungul șir al tuturor oropsiților a fost adoptat de Bătrâna care i-a adăpostit pe toți în spatele literei L.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nesemnificative, autoarea strecoară un amănunt din propria biografie (în mai 1947, la Congresul studențesc din Cluj, ca să pună capăt discuțiilor procomuniste, intonează, de la prezidium, Imnul Regal) pentru a-i aminti cititorului că textul este parabola unui sistem totalitar. Încă o dată, ficțiunea ține locul realității pe care o denaturează până în punctul în care ea nu mai poate fi percepută decât drept realitate. Unele întâmplări sunt atât de neverosimile încât cer să fie decodificate, altele nici măcar nu sugerează, ci sunt însăși oglinda realității
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o fractură țeapănă" (p. 41). Ghipsul este simbolul paraliziei, lipsei de libertate, o traducere a realității preexistente. O realitate în care anchetele și interogatoriile presupun uzitarea oricărei metode, indiferent de duritatea ei, pentru obținerea semnăturii pe depozițiile adesea mincinoase. În afara ficțiunii, recrutarea prin constrângere sau pe bază de material compromițător reprezintă procedee aplicate în cazul persoanelor, cu și fără antecedente politice sau penale, obligate și șantajate cu detaliile din viața personală să ofere informații infamante despre alte persoane. Presiunea psihică atinge
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cap sunt numeroase și nu corespund în totalitate, dar respingerea cererii survine în urma constatării că, deși are studii superioare, nu deține nicio profesie, iar toate capetele lor sunt garantate profesional și nu sunt date unor neînregistrați, necalificați sau apocrifi. Transferând ficțiunea în realitate, dorința de schimbare a capului reflectă disprețul față de regimul comunist ce-i consideră pe intelectuali o categorie specială a dușmanului de clasă. Intelectualii reprezentă, la începutul regimului, cultura și știința burgheză, fiind doar parțial corespunzători țelurilor economice sau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
acestui scop, o contribuție decisivă a avut-o introducerea așa-numitei "metode de creație" realist-socialiste (tipologii în albnegru, conflicte rezolvate în sensul dorit de partid, învingător fiind, întotdeauna, reprezentantul clasei muncitoare, descrise în culori luminoase"413. Dar să revenim la ficțiunea în care solicitarea unui nou cap pare normală. Administrația are posibilitatea și sarcina să-l elibereze pe cetățean de el însuși, de individualitate. Obsesia schimbului și angoasa pun stăpânire pe personajul care se decide să-l mituiască pe funcționar, dar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care inventează spaima și pânda, elimină dezordinea și dresează copiii să spioneze cu fețele acoperite de măști-obiecte ale înstrăinării și inadaptării. În comunism, copiii primesc educația prielnică maturizării omului nou și sunt învățați să spună tot ceea ce văd în familie. Ficțiunea reflectă teama adultului față de proprii copii și față de viitorul lor. Lumea este condusă de proroci. Personajul narator le expune viziunile și modul în care societatea se supune voinței lor. Naratorul citează discursul "Bătrânului cu epidermă", numit astfel din pricina degetului acoperit
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cronicile audio, de mijloace media, a doua este post-factuală și apare datorită tipăririi discursului media. Citind în paralel Jurnalul și La apa Vavilonului, am constatat că discursul memorialistic este dihotomic. La apa Vavilonului reflectă un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori, de pagini
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
noi" apare în tot textul și îi permite autoarei să rămână până la ultimele rânduri în contact cu cititorul. Fiecare adresare, fiecare sfat, poruncă, întrebare cimentează relația dintre instanța autorului și destinatarul mesajului. Dincolo de text, substanța narativă însoțește permanent mesajul textului. Ficțiunea rămâne în prim plan, dar numai pentru a permite gândirii scriitoarei să ajungă lesne la cititor. Prin folosirea naratorului de persoana întâi, autoarea împrumută personajelor ținuta morală, perspectiva asupra lumii aflată pe pragul colapsului, deznădejdea izolării. Epicul episodic este susținut
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Iași, 2008. Schleiermacher, F.D.E., Hermeneutica, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 2001. Selejan, Ana, Literatura în totalitarism: 1957-1958, Editura Cartea Românească, București, 1999. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, volumul I-IV, Editura David & Litera, București, 1998. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul I. Există o poetică a jurnalului?, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul II. Intimismul european, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul III. Diarismul românesc, Editura Univers Enciclopedic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
totalitarism: 1957-1958, Editura Cartea Românească, București, 1999. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, volumul I-IV, Editura David & Litera, București, 1998. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul I. Există o poetică a jurnalului?, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul II. Intimismul european, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul III. Diarismul românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Solomovici, Teșu, Un dosar incendiar: Pacepa, Editura Teșu, București, 2005. Starobinski, Jean, Textul și interpretul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
I-IV, Editura David & Litera, București, 1998. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul I. Există o poetică a jurnalului?, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul II. Intimismul european, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul III. Diarismul românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Solomovici, Teșu, Un dosar incendiar: Pacepa, Editura Teșu, București, 2005. Starobinski, Jean, Textul și interpretul, traducere și prefață de Ion Pop, Editura Univers, București, 1985. Stolojan, Sanda, Amurg senin
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
piesă din puzzle, http://www.revista22.ro/ prima-piesa-din-puzzle-4001.html. 347 Monica Lovinescu, Cuvântul din cuvinte, Editura Humanitas, București, 2007, p. 63. 348 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 692. 349 F.D.E. Schleiermacher, op. cit., p. 112. 350 Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, vol. I, Există o poetică a jurnalului?, ed. cit., p. 189. 351 Mircea Iorgulescu, Război rece, jurnal cald, http://www.revista22.ro/ razboi-rece-jurnal-cald-i-305.html. 352 Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, vol. I, Există o poetică a jurnalului?, ed.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
692. 349 F.D.E. Schleiermacher, op. cit., p. 112. 350 Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, vol. I, Există o poetică a jurnalului?, ed. cit., p. 189. 351 Mircea Iorgulescu, Război rece, jurnal cald, http://www.revista22.ro/ razboi-rece-jurnal-cald-i-305.html. 352 Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, vol. I, Există o poetică a jurnalului?, ed. cit., p. 268. 353 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 61. 354 Ibidem, p. 80. 355 Northrop Fry, op. cit., pp. 390-391. 356 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
La apa Vavilonului, ed. cit., p. 648. 365 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 177. 366 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 22. 367 Ibidem, p. 136. 368 Ibidem, p. 430. 369 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 181. 370 Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, volumul I. Există o poetică a jurnalului?, ed. cit., p. 289. 371 Monica Lovinescu, Diagonale, ed. cit., p. 86. 372 Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, vol. I. Există o poetică a jurnalului?, ed. cit., p. 211. 373 Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]