5,981 matches
-
Bacani, județul Tutova (1945-1949), continuându-le pe cele elementare și liceale în Bârlad (Școala nr. 4, 1949-1952); Școala Medie Tehnică de Mecanică, 1952-1954; Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu”, 1954-1956, iar cele superioare, la Iași (Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de filologie, Secția Limba și literatura română, 1960-1965). I-au fost învățători părinții, iar, dintre profesorii de liceu și universitate, i-a avut ca mentori pe Vasile Dumitrache și Gheorghe Gâlcă, la Bârlad, și Gh. Agavriloaie, Al. Andriescu, Constantin Ciopraga, Al. Husar
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
a fost maestru al ordinului Santiago și una dintre persoanele cele mai influente din epoca sa. A murit din cauza unui cancer, care i-a desfigurat chipul, în 1476. Mama sa a murit pe când poetul era doar un copil. a studiat filologie și artă militară. Unchiul său, Gómez Manrique, a fost de asemenea un bun poet și dramaturg, iar din familia lui Jorge nu lipseau și alți bărbați de Litere sau buni militari. Familia Manrique de Lara, una dintre familiile nobiliare cele
Jorge Manrique () [Corola-website/Science/307995_a_309324]
-
(n. 5 ianuarie 1949, comuna Negureni, județul Orhei, Republica Moldova) este un poet, prozator, istoric literar, eseist și traducător român. Licențiat în jurnalism și filologie al Universității de Stat din Chișinău (1967-1972). s-a născut în 5 ianuarie 1949 în comuna Negureni, raionul Telenești, din RSS Moldoveneasca (astăzi, Republica Moldova), fiind fiul lui Teodor și al Anastasiei Butnaru (n. Munteanu). Este licențiat în jurnalism și filologie
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
filologie al Universității de Stat din Chișinău (1967-1972). s-a născut în 5 ianuarie 1949 în comuna Negureni, raionul Telenești, din RSS Moldoveneasca (astăzi, Republica Moldova), fiind fiul lui Teodor și al Anastasiei Butnaru (n. Munteanu). Este licențiat în jurnalism și filologie al Universității din Moldova (1972). A activat în presa periodica, de la redactor la redactor-șef: „Tinerimea Moldovei”, „Literatura și arta”, „Moldova”. A debutat cu placheta de versuri "Aripa în lumina" (1976). În ianuarie 1977 devine membru al Uniunii Scriitorilor din
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
și funcțiilor duce de multe ori la prognoze realiste privind comportamentul sistemic. Conceptul de teoria sistemelor, sau teoria sistemică, este utilizat în diferite discipline științifice, precum informatică, fizică, electrotehnică, pedagogie, chimie, geografie, biologie, logică, matematică, fiziologie, sociologie, psihologie, etnologie, semiotică, filologie și desigur filozofie. Teoria aceasta nu este încă o disciplină de sine stătătoare, ci doar un cadru cu multe ramificații și heterogen pentru un discurs interdisciplinar, care are sistemul drept concept de bază. Deci nu există o singură "teorie a
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]
-
perioada 1951-1958, în Craiova a funcționat Institutul de Mașini și Aparate Electrice (cu Facultatea de Electrotehnică și, pentru scurt timp, Facultatea de Electrificare a Industriei, Agriculturii și Transporturilor). În 1959, se înființează Institutul Pedagogic de 3 ani(cu Facultățile de Filologie, Fizică-Chimie, Matematică și de Științe Naturale). Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 894 din 27 august 1965 ia naștere Universitatea din Craiova. În hotărârea menționată se stabilea că Universitatea din Craiova va cuprinde: Facultatea de Matematică, Facultatea de Chimie, Facultatea
Universitatea din Craiova () [Corola-website/Science/308052_a_309381]
-
Matematică și de Științe Naturale). Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 894 din 27 august 1965 ia naștere Universitatea din Craiova. În hotărârea menționată se stabilea că Universitatea din Craiova va cuprinde: Facultatea de Matematică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Electrotehnică, Facultatea de Agricultură și Facultatea de Horticultură. Hotărârea prevedea că, odată cu înființarea Universității, Institutul Agronomic își încetează activitatea, facultățile lui trecând în cadrul acesteia, iar Institutul Pedagogic de 3 ani va continua să funcționeze
Universitatea din Craiova () [Corola-website/Science/308052_a_309381]
-
localitatea natală Satu Nou (1929-1934), pentru ca, apoi, să-și continue studiile la Liceul din Panciova (1934-1937) și la Liceul din Vârșeț (1937-1942). A studiat limbile romanice la București și Belgrad. În anul 1948 și-a luat licență la Facultatea de Filologie din Belgrad (Limba și literatura franceză și Gramatică comparată a limbilor romanice). Teza de doctorat "Graiurile românești din punctul de vedere al geografiei lingvistice" (Banatski rumunski dijalekti u svetlu lingvističke geografije) a apărat-o în anul 1959, la Zagreb. Mentorul
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
în perioada 1955-1963, a fost professor la Scoala Superioară de Pedagogie din Zrenianin, unde a predat obiectul Limba și literatura română. Din anul 1963 și până în anul 1987, când a intrat la pensie, a fost profesor titular la Facultatea de Filologie a Universității din Belgrad, șef al Catedrei de limbă și literatura română a Facultății de Filologie din Belgrad, respectiv din anul 1981, când a fost deschisă Catedră de limbă și literatura română a Facultății de Filozofie din Novi Sad, a
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
obiectul Limba și literatura română. Din anul 1963 și până în anul 1987, când a intrat la pensie, a fost profesor titular la Facultatea de Filologie a Universității din Belgrad, șef al Catedrei de limbă și literatura română a Facultății de Filologie din Belgrad, respectiv din anul 1981, când a fost deschisă Catedră de limbă și literatura română a Facultății de Filozofie din Novi Sad, a fost profesor suplinitor la catedră amintită a universității din capitala Provinciei Autonome Voivodina. A fost unul
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Novi Sad iar, din anul 1953, a fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci de congrese internaționale din domeniul lingvisticii, dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: "Dicționarul sârb-român" (XIV+645 p.), 1952, Editura "Frăție și unitate”, Vârșeț și "Dicționarul român-sârb"” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova - București, dicționar tipărit în coeditare la Editură ["Libertatea”] din Panciova și Editură
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
(n. 12 martie 1937, Oprișeni, azi Dubovka, Ucraina) este un critic și istoric literar. Este fiul Elenei (născută Haisuc) și al lui Vasile Bilețchi, țărani. A absolvit Facultatea de Filologie (secția germano-romanică) la Universitatea din Cernăuți (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Științe din URSS, între 1964 și 1967, și-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
al lui Vasile Bilețchi, țărani. A absolvit Facultatea de Filologie (secția germano-romanică) la Universitatea din Cernăuți (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Științe din URSS, între 1964 și 1967, și-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia. Cel de-al doilea copil al țăranilor înstăriți Leonte și Eudochia. După studiile primare și secundare, în anul 1956, devine student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea „Istorie și Filologie”. Ultimul an de studiu (1960-1961) îl face la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău din cauza fuzionării acestor două instituții universitare. Și-a început activitatea în calitate de redactor în 1963 la ziarul „Moldova socialistă”; tot atunci apare prima sa
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
al doilea copil al țăranilor înstăriți Leonte și Eudochia. După studiile primare și secundare, în anul 1956, devine student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea „Istorie și Filologie”. Ultimul an de studiu (1960-1961) îl face la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău din cauza fuzionării acestor două instituții universitare. Și-a început activitatea în calitate de redactor în 1963 la ziarul „Moldova socialistă”; tot atunci apare prima sa plachetă de versuri, "Macii în rouă". În anul 1964 devine membru
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
(n. 29 iulie 1973) este un istoric și jurnalist român. "Doctor în Științe politice, doctor în Teologie". "Absolvent al Colegiului Național de Apărare (C.N.Ap)". Membru al Comisiei Române de Istorie Militara (CRIM). Licențiat în filologie (limba - literatura română) și teologie ortodoxă, master în comunicare. Studii aprofundate la Bruxelles - Belgia și Salamina - Grecia. În martie 2012 a fost ales de Parlamentul României membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu rang de ministru
Florian Bichir () [Corola-website/Science/307611_a_308940]
-
Dorul mă cată pe-acasă". S-a născut la data de 19 septembrie 1927 la Chișinău, dar ulterior s-a mutat alături de familie la Târgu-Mureș, apoi la Timișoara și Suceava. A absolvit liceul la Suceava, apoi Conservatorul și Facultatea de Filologie (limbă franceză) din Cluj. Apare prima dată în 1950 pe scena Operei din Cluj, unde a activat timp de patru ani. Debutează ca interpretă populară în 1954 cu romanța "La oglindă" (Timotei Popovici - George Coșbuc) și cântecele populare "Marioară de la
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
(n. 24 februarie 1932-d.16 decembrie 2008, București) a fost un istoric și filolog român, specialist în filologie clasică, profesor universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, din cadrul Universității din București, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este "Istoria literaturii latine". Prin vastitatea operei sale, publicată la cele mai mari edituri din străinătate
Eugen Cizek () [Corola-website/Science/307654_a_308983]
-
perioada postbelică. De altfel, Eugen Cizek este unul dintre puținii clasiciști români de reputație internațională. Eugen Cizek s-a născut la data de 24 februarie 1932 la București cu numele de Eugen Antoniu. În 1955 absolvă Facultatea de Litere specializarea filologie clasică la Universitatea din București. În 1968 devine doctor în ștințe filologice la aceeași universitate iar apoi "docteur-ès-lettres" a Universității din Lyon II. A fost ales membru al Academiei de Științe, Litere și Arte din Lyon, al Société des Études
Eugen Cizek () [Corola-website/Science/307654_a_308983]
-
arheologice din acest oraș. În 1853, Ernst Curtius a fost numit membru ordinar al Academiei Regale de Științe din Berlin (Königliche Akademie der Wissenschaften in Berlin), iar în 1871 a fost promovat pe postul de șef (Sekretär) al secției de filologie clasică, funcție pe care a păstrat-o pe toată durata vieții sale. Între 1855 și 1867 Curtius a fost profesor la Universitatea din Göttingen. La moartea lui Eduard von Gerhard în 1867, Curtius a preluat catedra acestuia fiind numit profesor
Ernst Curtius () [Corola-website/Science/307732_a_309061]
-
într-o familie de învățători. Și-a făcut școala primară în comuna Iana (1935-1939). A intrat apoi la Liceul militar din Chișinău, ultima clasă liceală absolvind-o la Liceul 'Gh. Roșca Codreanu' din Bârlad. În 1951 își ia licența în filologie clasică la Universitatea din București și este numit imediat asistent (1951), apoi lector (1954). Între 1955-1959 face studii de specializare la Universitatea din Leningrad, în calitate de candidat în științe filologice. Întors în țară, își dă doctoratul în științe filologice cu teza
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
1954). Între 1955-1959 face studii de specializare la Universitatea din Leningrad, în calitate de candidat în științe filologice. Întors în țară, își dă doctoratul în științe filologice cu teza "Relațiile limbii vechi macedonene cu greaca veche" (1960). Devine conferențiar la catedra de filologie clasică și lingvistică generală (1963), apoi profesor, șeful catedrei de limbi orientale (1968), iar din 1974 șeful catedrei de limbi clasice. A fost prodecan al Facultății de limbi romanice, clasice și orientale între 1963 și 1970, când a fost numit
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
1950-1952), îl aflăm între discipolii sadovenieni de la „fabrica de scriitori ai proletariatului“, Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” din București, absolvită în 1954; între 1955 și 1970, anul obținerii diplomei de licență, își desăvârșește studiile la Facultatea de Filologie - Universitatea din București. Activitatea sa culturală evidențiază următoarele funcții: Opera poetică a lui Ion Gheorghe, cea eliberată „prompt“ de lestul stihuirilor proletcultiste din "Pâine și sare" (roman în versuri - București, Editura pentru Literatură, 1957), "Căile pământului" (București, Editura Tineretului, 1960
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
(n. 29 octombrie 1953, Grinăuți, raionul Rîșcani) este o politiciană din Republica Moldova, președinte al Partidului Național Liberal (din Republica Moldova), fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în legislaturile 1998-2001 și 2005-2009, doctor în filologie. s-a născut la data de 29 octombrie 1953, în Grinăuți, raionul Bălți, astăzi în raionul Rîșcani. A crescut fără tată, pentru că Victor Vangheli (n. 1928 în Grinăuți, județul Bălți) a fost asasinat pe 26 iunie 1953, la vârsta de
Vitalia Pavlicenco () [Corola-website/Science/306772_a_308101]
-
tată, pentru că Victor Vangheli (n. 1928 în Grinăuți, județul Bălți) a fost asasinat pe 26 iunie 1953, la vârsta de 24 de ani, în condiții suspecte, cu patru luni înainte de Vitaliei. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău, secția de Filologie Franceză (1977), obținând apoi titlul științific de doctor în filologie (1987). După absolvirea facultății, a lucrat ca redactor - responsabil de editarea manuscriselor la Editura “Știința” (1977-1985) și apoi ca traducător - coordonator la Agenția Telegrafică de Informații (ATEM) (1985-1989). După destrămarea
Vitalia Pavlicenco () [Corola-website/Science/306772_a_308101]