12,214 matches
-
August Ludwig Schlözer, Johann Gottfried Herder, frații Schlegel sau frații Grimm pun și ei în aplicare serioase cercetări istorice, lingvistice, folclorice, relevă apusenilor cunoștințe remarcabile, total necunoscute până atunci, despre viața materială și spirituală a Răsăritului. Ei sunt intelectuali - istorici, filosofi - ai timpului lor sau ai epocii care avea să urmeze (cazul lui Herder), deopotrivă exemple pentru aceia ce încep să se afirme în Europa Centrală și Sud-Estică. Ei oferă pilde de studiu, pun în circulație idei, concepte, elaborează sisteme politice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prestabilit. Apropiat mai cu seamă de Lessing și Nicolaï, de care îl lega o constantă prietenie, Mendelssohn va juca unul dintre rolurile de prim rang în istoria ideilor culturale și politice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Filosoful iudeo-german nu e preocupat de istorii parțiale, de un anume spațiu etno-cultural; e atras de rafinamentul noului curent, de fenomenologia impurului pe care o evocă într-un mod elevat. Intuiția lui profundă merge spre esență și ea se recunoaște în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
semnificația sa universală care ține de această singularitate. A fi cu națiunile lumii moderne înseamnă a fi pentru națiuni, ceea ce este propriu mentalității religioase iudaice. Este tocmai intrarea în alteritate spre a o înțelege și a o recupera pentru sine. Filosoful Levinas pare a fi influențat de un asemenea mod de gândire (vezi Totalité et infini, Hage, 1961). Am descoperit cărțile lui Mendelssohn în original sau în traducere în bibliotecile iluminist-romantice din Transilvania și Valahia; în mediile catolice, ortodoxe, protestante; de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de aici mai departe în constituirea națiunilor din Centru și Sud-Est, îl consider la fel de provocator ca cel al lui Herder. O mențiune se impune, pentru eliminarea eventualelor confuzii. Căile sunt diferite: anume, există deosebiri între textele istoricului și cele ale filosofului, între istoria pragmatică a lui Schlözer, vehiculând ideile timpului, slujind, adeseori, ca instrument al acțiunilor politice imediate și filosofia lui Herder ce conținea nu numai preceptele Luminilor, ci și un vizionarism ce urma să fie îmbrățișat de romantici. Opera lui
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ce mod influențează cultura Europei Central-Răsăritene? Cu mult înainte de 1800, Immanuel Kant a elaborat o explicație privind orientarea gândirii Secolului Luminilor, explicație ce a ajuns să fie bine cunoscută prin inegalabilul său răspuns la întrebarea Was ist Aufklärung?: „Luminismul” - scria filosoful de la Königsberg - „este ieșirea omului din starea de minorat de care el însuși s-a făcut vinovat. Minoratul înseamnă neputința de a se servi de propriul său intelect fără a fi condus de altcineva. Acest minorat provine din vina noastră
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cărui cursuri le urmase în anii 1762-1764), Herder cultivă toate domeniile de studiu ale timpului: filosofia istoriei, istoria culturii și a umanismului, evoluția marilor culturi antice și renascentisto-moderne, istoria vechilor limbi. El va propaga revoluția ideatică. „Simțământul pentru măreție” - spune filosoful - „este așadar orientarea sufletului meu; după ea se îndreaptă dragostea, ura, admirația mea, visul meu de fericire și nefericire, intenția mea de a trăi în lume, expresia, stilul, ținuta, fizionomia mea, conversația, ocupația mea, totul”. Din aceleași sentimente și stări
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
situația în care se afla propria sa țară, Germania, observă, exagerând cu bună-știință, că faptele umane vii reprezintă resortul trecutului umanității, că formația, educația și modul de a gândi al omului sunt genetice, de unde și existența unor caractere naționale deosebite. Filosoful năzuiește mereu spre nou, spre alte orizonturi, cercetările sale fiind „ca niște ramuri de arbore, care ar fi fost dintr-o dată silite să dea rod pe timp de furtună”. Trăind sfârșitul unui ev cu metamorfozele gândirii, observând nestatornicia sistemelor politice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a o elabora la rândul lor. Herder dă naștere acestor două lumi, una din cealaltă sau, cum observa Quinet, nu creează decât una și aceeași ființă. Dacă legile fizice au construit universul, legile umanității au construit lumea istoriei. De fapt, filosoful german pregătește trăirea romantică a istoriei, învață lumea să cuprindă și să exagereze lucrurile în determinarea lor istorică. Pentru istoriografia și ideologia din Europa Centrală și de Sud-Est câteva exemple ar întregi imaginea modului în care opera herderiană a fost
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nu mai puțin, acelea ale Revoluției Franceze. Legătura cu Herder se accentuează abia în primele decenii ale veacului al XIX-lea, atunci când devine obsesiv conceptul de luminare a maselor. În cultura maghiară, scrierile lui Széchenyi Istvăn sunt impregnate de ideile filosofului. Teoria învățatului german, potrivit căreia caracterul național se află într-o strânsă legătură cu dezvoltarea limbii și a culturii, se regăsește în reformele propuse de intelectualul maghiar, reforme care, la rândul lor, erau menite să lămurească problema națională. Pentru spațiul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dedicată istoriografiei romantice românești în context european. La rândul meu, am urmărit să evidențiez câteva dintre textele istoricilor romantici profund impregnate de conceptele lui Herder. Pentru a se vedea o dată mai mult sensul dialogului Est - Vest, să spunem aici că filosoful se referă la români în împrejurarea în care pledează pentru libertatea popoarelor de a se exprima în limba lor. Valahii și albanezii - scrie el în Ideen zur Geschichte der Philosophie der Menscheit - merită o atenție deosebită, ei nefiind niște străini
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
el este hotărât împotriva ortodoxismului protestant. Să fie vorba oare de „o mișcare protestantă specific germană care a culminat, din punct de vedere filosofic, cu Kant și Hegel, iar teologic, cu Schleiermacher”, cum conchide istoricul Wemer Conze? Nu credem, de vreme ce filosofii acestei generații pregătesc trăirea romantică a istoriei, învață lumea să înțeleagă lucrurile în determinarea lor istorică, distrug credința contemporanilor în norme absolute și așază în locul ei diversitatea realității istorico-naționale. E limpede că pledau pentru o altă comunicare a opiniilor, că
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în zona est-centrală sau de sud-est a continentului. În Transilvania, zecile de ediții de la Alba-Iulia nu reprezintă decât un exemplu pe o hartă a circulației voltairianismului. La Aiud, Târgu-Mureș, Cristuru Secuiesc și Sibiu pătrunde un număr la fel de impresionant din cărțile filosofului. Farmecul lecturii, ca și tentația noului, are un cuvânt greu de spus în ciuda ezitărilor. O cercetare avizată întreprinsă nu demult reliefează contactul privilegiat pe care îl au transilvănenii cu opera gânditorului francez. Elements de la philosophie de Newton, Londra, MDCCXLI; Histoire
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
româna, franceza, germana, engleza, albaneza și rusa, fapt care îi permite să se plimbe dintr-un spațiu cultural într-altul, să compare conceptele materialiștilor francezi cu modelele filosofice propuse de gânditorii englezi, să facă analogii între tezele clasicilor antichității și filosofii epocii renascentiste și postrenascentiste. În fine, să-și însușească, prin lecturi comparate, logica și metafizica leibniziană și wolfiană, deci să traducă în cultura sârbă fundamentele logicii clasice, deducând din aceasta principiul etic al raționalismului. Etica lui Dositej se ratașează aceleia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Quinet, „Introduction” la J.G. Herder, Idées sur la philosophie de l’histoire de l’humanité, Paris 1834, un studiu excelent, poate unul dintre cele mai reușite, mai aplicate, ale omului de cultură francez, rezultat al unei cercetări sistematice a operei filosofului efectuată în timpul șederii sale în Germania. Cf. Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aube de l’âge moderne, București-Paris, 1980, p. 10. Alberto Fortis, Viaggio in Dalmazia, Veneția, 1774; vezi și Lettrede M. l’abbé Fortis
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Par-excitări Reprezentări de lucruri Reprezentări de cuvinte Sistem perceptiv Sistem de urme mnezice Îndemnul lui Socrate «cunoaște-te pe tine însuți» se referă, implicit, la străinul ce rămâne necunoscut în fiecare om. Prin necesitatea de a se cunoaște, axioma celebrului filosof induce ideea că subiectul trăiește ignorându-se pe sine. El nu se cunoaște decât parțial, astfel că o întreagă parte din el îi rămâne străină. Fiecare individ adăpostește în el acest străin: inconștientul său. Inconștientul nu este înnăscut sau ereditar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sub semnul lui off the record („în afara înregistrării”). În practica jurnalistică, întâlnim multe situații care contrazic această departajare teoretică. De pildă, chiar dacă inițial nu era de acord, interlocutorul acceptă totuși ca întreaga conversație să fie publicată. Este exact ceea ce făcea filosoful Constantin Noica. Accepta interviul, dar cu o condiție majoră: ziaristul să nu noteze (să nu înregistreze) nimic. Neavând altă soluție, ziaristul respecta cerința maestrului și, în final, publica un text refăcut din amintiri, alăturând și completând cu de la sine putere
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
interviul, dar cu o condiție majoră: ziaristul să nu noteze (să nu înregistreze) nimic. Neavând altă soluție, ziaristul respecta cerința maestrului și, în final, publica un text refăcut din amintiri, alăturând și completând cu de la sine putere unele replici ale filosofului. Procedând în acest fel, Noica își rezerva dreptul ca după apariția textului să trimită ziarului o notă de protest, acuzând faptul că interviul cu pricina nu-l reprezintă, că multe răspunsuri sunt inventate de jurnalist etc. Este greu de găsit
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
întrebările. Va rezulta astfel un decalaj absurd și ridicol între răspuns și întrebare, iar interlocutorul va fi pus (fără voie) într-o postură cel puțin rizibilă. De pildă, înlocuind întrebarea („Care era imaginea dumneavoastră la 6 ani?”) cu alta („Ca filosof, ce imagine aveți despre sine?”), va rezulta un răspuns la limita de jos a inteligenței: „Mă văd în pantalonași scurți, mereu cu genunchii juliți” etc. Suspectăm pe ziariștii de la Academia Cațavencu de acest procedeu și ne desolidarizăm de ei, chiar dacă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
doar cheia dezlegării enigmelor lumii, ci a evoluției, a progresului ei (dacă există așa ceva). Ne fasonăm realitățile în concordanță cu ceea ce știm (dinainte) despre acestea. Cunoașterea predetermină faptele. Nu te-aș căuta, dacă nu te-aș fi găsit, cum spune filosoful. Cunoașterea contemporană se caracterizează printr-o serie de trăsături specifice. În primul rând, este tranzientă, cunoaște o mobilitate fără precedent. Viteza de apariție a noului s-a amplificat. Competențele cognitive și aptitudinale achiziționate inițial se dovedesc pe parcurs insuficiente, defazate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și avatarurile învățării în era internetului 3.1. Dimensiunea culturală a cyberspațiului Este destul de dificil să delimitezi astăzi ce (mai) este cultura. Mediul cultural în care ne mișcăm la un moment dat presupune două dimensiuni: obiectele culturale însele (producții artistice, filosofii, teorii științifice, credințe, obiceiuri etc.), precum și modalitățile de disponibilizare ale acestora (radioul, televiziunea, internetul etc.). De o bucată bună de vreme, mediul de difuzare a valorilor culturale a devenit el însuși semnificativ și chiar un „bun” cultural, în măsura în care este rezonant
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
condițiile expansiunii noilor tehnologii de informare și comunicare, o recompunere a acesteia după alte principii și legi decât cele tradiționale. În condițiile mondializării informațiilor, ale creării unei noi realități - cea a cyberspațiului -, cultura însăși trebuie redefinită. Tot mai mulți teoreticieni, filosofi și antropologi vorbesc despre apariția cyberculturii. Urmând o anumită literatură de specialitate (Alava, 2004; Finkelkraut, 2001; Levy, 1995, 2005; Lovink, 2004; Peraya, 2000), încercăm în cele de mai jos să identificăm aceste realități și să arătăm ce relații se stabilesc
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
majoră a esenței înseși a culturii, pentru că aceasta instaurează o nouă fațetă a Universalului și Universalității. Universalitatea adusă de acest spațiu valoric este de alt tip decât cea clasică. Nu se referă nici pe de parte la universalitatea știută (de la filosofii antici sau medievali), care instaurează același lucru sau același sens peste tot: este o universalitate ce se construiește pe indeterminarea sensului global. Totalizarea nu se face pe direcția înțelesurilor și consensualității, ci pe direcția conectivității, a contactului deschis și nemărginit
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de „centre” ce momentan informează sistemul. Revenind la același lucru, s-ar putea să găsești altă informație, venită dintr-un alt loc, de la un alt emitent. Universalul prin contact, prin conexiune, pare universalul cel mai profund, adus în atenție de filosofii iluminiști, întrucât cuprinde ideea de umanitate (chiar și atunci când în mod real nu toți oamenii au posibilitatea de a se conecta din cauza sărăciei, valoarea de umanitate fiind tot timpul invocată). Cu cât cyberspațiul se întinde mai mult, cu atât el
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
șaselea de Max Bense și Abraham Moles prin încercarea de a descrie și de a analiza procesul de creație și receptare a fenomenului artistic cu ajutorul principiilor și conceptelor unei teorii matematizate. Principalul deschizător de drum în acest domeniu , este considerat filosoful, fizicianul și psihologul Gustav Theodor Fechner 1801-1887-, fondatorul așa numitei școli „psihofizice” sau „psihomatematice”, cunoscut pentru formularea , împreună cu celebrul fizician Wilhem Eduard Weber 1804-1891-, a cunoscutei legi potrivit căreia intensitatea senzațiilor variază direct proporțional cu logaritmul mărimii fizice care produce
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
, Geo (6.II.1908, Ploiești - 14.IX.1993, București), poet, prozator și gazetar. Este fiul Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu) și al lui Alexandru Bogza, antreprenor. Filosoful Alexandru Bogza și romancierul Radu Tudoran sunt frații săi. B. face școala primară între 1915 și 1919, la Ploiești. Urmează cursurile școlilor de marină de la Galați și Constanța, străbătând astfel Dunărea și Delta, dar nu va practica profesia de marinar
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]