5,879 matches
-
avantajat localitatea, componentele teritoriului fiind favorabile pentru dezvoltare. Istoria Ieudului ne duce cu gândul la glorioasele timpuri voievodale. Bisericile de lemn din localitate reprezintă o dovadă vie a existenței unui popor unit și cu credința în Dumnezeu. Tradiția etnografică și folclorică situează Ieudul la locul de frunte între localitățile județului, Maramureșul fiind cunoscut ca o vatră de istorie milenară. Dovada vie a tradiției scrierii care a existat în Ieud o reprezintă manuscrisul ”Codicele de la Ieud”, care a fost găsit în podul
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
sătesc — un obiectiv de atracție pentru vizitatori. În timpul sărbătorilor de iarnă aici se desfășoară numeroase obiceiuri vechi, printre care caii — dans care mimează pasul, trapul și galopul calului, executat de către localnici; și harapii, asemănător cu dansul mocănașii, jocuri specifice teatrului folcloric traditional al acestor meleaguri moldovene.
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
participanți și a nevoii de spațiu mai larg, festivalul s-a mutat într-o nouă locație din Țara Codrului, apropiată vechii locații, la Oțeloaia, fiind în continuare organizat anual, cu același scop. Acest festival codrenesc este cel mai vechi festival folcloric din Satu Mare. Nu în ultimul rând bucătăria tradițională din Chilia trebuie încercată (ex. "plăcinte codrenești cu lobodă", "tăști", "scoverzi"/clătite, "fancuri", "moșocoarne", "vărzar", cozonaci cu brânză sau diverse fructe, supele tradiționale de cartofi și fasole, slănina și șunca pregătite tradițional
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
de martori ai lui Iehova (10,21%), penticostali (3,62%), romano-catolici (3,01%), de uniți (greco-catolici) (2,79%) și reformați (1,3%). Pentru 19,08% din populație apartenența religioasă nu este cunoscută. În orașul Negrești Oaș își are sediul Ansamblul folcloric Oașul, cel mai prestigios ansamblu al Țării Oașului. Ansamblul se află în subordinea Casei de Cultură Negrești Oaș, director prof. dr. Natalia Lazăr. În oraș se găsește și Muzeul Țării Oașului. Aceste resurse se afla in exploatare.
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
Societății Cultural Științifice „Stroești - Argeș”, căreia i s-a atribuit codul ISSN 1844 - 2420 de către Biblioteca Națională a României în data de 25.03.2008. e) Cercetarea științifică. In perioada 1969 - 1999 satul a fost studiat din punct de vedere folcloric de către cercetătorul prof. dr. Mihail M. Robea. În urma acestui studiu au rezultat două cărți ce tratează integral folclorul din Stroești - Argeș, dar și numeroase piese ce apar in diferite culegeri de folclor (Robea, 1980; Robea, 1997). Majoritatea informatorilor erau persoane
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
folclorul din Stroești - Argeș, dar și numeroase piese ce apar in diferite culegeri de folclor (Robea, 1980; Robea, 1997). Majoritatea informatorilor erau persoane în vârstă și mulți dintre aceștia nu mai sunt azi în viață dar au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară. O altă acțiune de cercetare a fost aceea de valorificarea a memoriei bătrânilor și compararea cu datele oficiale de la diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau auzit care se
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
comparare cu datele oficiale de la diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau auzit care se verifica ulterior prin documente scrise. Mulți dintre acești bătrâni nu mai sunt azi în viață și au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități artistice. Au rămas în memoria colectivă și scrisă serbările coordonate de învățătorii pensionari Nicolae C. Teodorescu - Nekera și Elena Al. Ionescu. Pe lângă corul organizat se remarcă faptul
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
vas cilindric din lemn de cca. 25 litri. În Livadia în secolul XX trăiau două familii de origine rromă, cu numeroși copii, care se ocupau de fierărie. Prima familie era a lui Muntean Ciucur (un fel de bulibașă), un tip < folcloric> și băutor, dar bun meseriaș, iar a doua a lui Muntean Tănăsucă, mai săracă decât prima, și membri componenți care erau analfabeți și mult mai înapoiați cultural. Membrii celor două familii erau cinstiți și erau ajutați de săteni cu obiecte
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
parte a Văii Streiului. Acestea erau serbări ale întregului sat, când rudele împrăștiate pe alte meleaguri veneau acasă la părinți, frați, veri, etc. Nedeile erau sărbători care aveau un caracter predominant laic (spre deosebire de cele religioase din timpul anului) cu elemente folclorice de port, manifestări de bucurie, etc. Istoria organizării festivităților cu prilejul nedeilor se pierde în negura veacurilor. Era în primul rând o serbare câmpenească, pe malul Streiului, cu organizarea de jocuri și hore. Erau aduse orchestre cunoscute din alte părți
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
-lea, limba feroeză avea o ortografie similară cu limbile islandeză și norvegiană, dar după reformația din Danemarca din 1536, domnitorii danezi au interzis folosirea ei în școli, biserici și documente oficiale. Locuitorii au continuat să folosească limba în balade, povestiri folclorice și viața de zi cu zi. Acest lucru a menținut o bogată tradiție orală, dar timp de 300 de ani limba feroeză nu a fost scrisă. Acest lucru s-a schimbat când Venceslaus Ulricus Hammershaimb împreună cu gramaticianul și politicianul Jón
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
pestrița” ("Fritillaria meleagris") - specie ocrotita de lege - fiind considerată monument al naturii. În cinstea acestei flori și pentru protejarea ei, după terminarea perioadei de vegetație (10 aprilie- 5 mai), în a treia duminică din luna mai, primăria organizează un festival folcloric denumit “Laleaua pestrița” - urmat de o tradițională serbare câmpeneasca. La festival participa cele mai prestigioase formații artistice din județ. De obicei, concomitent cu festivalul “Laleaua Pestrița” în pădurea Orheiului se ține o importanță expoziție zootehnica zonala, la care participă principalii
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
clujeni Valentin (Tinu) Cătineanu și Iustin Lup, născuți în Ocnița. O personalitate aparte ai cărui părinți sunt din Ocnița este eseistul și filozoful de renume național, profesorul doctor Tudor Cătineanu. Satul a căpătat un renume și prin cântecele și activitatea folclorica a Corneliei Ardelean Archiudean, solista de muzică populară născută în căsuța de sub viile Ocniței. Activitatea misionara cuprinde programe religioase organizate de Sfintele Paști, de Crăciun, de Ziua Eroilor și Ziua Drapelului Național. În timpul celor patru posturi mari sunt invitați monahi
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
mănăstiri și se săvârșește Taină Sfanțului Maslu. În ultimii ani s-a revigorat activitatea culturală în sat. În toamna anului 2011, cu sprijinul parohiei, al școlii generale și a Fundației Coup d'Pouce Leș Bois, Elveția, s-a înființat ansamblul folcloric "Cunună Grâului". Sunt angrenați în această activitate 30 de elevi dintre cei 96 ai școlii generale din Ocnița. Instructori voluntari sunt Andreea-Denisa Bugnar și Bogdan Pintea, coregrafi și Cornelia Ardelean Archiudean instructor al grupului folcloric. Proiectul care urmărește revitalizarea tradițiilor
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
Elveția, s-a înființat ansamblul folcloric "Cunună Grâului". Sunt angrenați în această activitate 30 de elevi dintre cei 96 ai școlii generale din Ocnița. Instructori voluntari sunt Andreea-Denisa Bugnar și Bogdan Pintea, coregrafi și Cornelia Ardelean Archiudean instructor al grupului folcloric. Proiectul care urmărește revitalizarea tradițiilor folclorice bogate ale satului este susținut de părinții copiilor și coordonat de colonelul în rezervă Florentin Archiudean, fiu al satului.
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
Cunună Grâului". Sunt angrenați în această activitate 30 de elevi dintre cei 96 ai școlii generale din Ocnița. Instructori voluntari sunt Andreea-Denisa Bugnar și Bogdan Pintea, coregrafi și Cornelia Ardelean Archiudean instructor al grupului folcloric. Proiectul care urmărește revitalizarea tradițiilor folclorice bogate ale satului este susținut de părinții copiilor și coordonat de colonelul în rezervă Florentin Archiudean, fiu al satului.
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
la cea de-a XXI-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret „Peștișorul de Aur” de la Tulcea în perioada 7-12 august 2013. La această ediție a festivalului au participat pentru prima dată, peste 20 de ansambluri folclorice din 13 țări: Moldova, România, Algeria, Armenia, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Macedonia, Polonia, Slovacia și Ucraina. Țara noastră a fost reprezentată la ediția din 2013 de județele: Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Iași, Maramureș, Mureș, Olt, Suceava, Tulcea și
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
De-a iepurii”", și multe altele. Jocul "“De-a iepurii”" a fost menționat de Traian Gherman în revista "“Satul și școala”", numărul 3-4 pag.114-115 din anul 1958. Localitatea este recunoscută pentru tradițiile și jocurile populare românești, promovate prin "Festivalul folcloric interjudețean "Cântec și joc de pe câmpie" ce se desfășoară în fiecare an în luna iunie." În anul 1765 la mănăstirea greco-catolică de aici se afla un călugăr, Lazăr și dascălul Banu. Pădurea mănăstirii a fost pustiită de neuniți (care nu
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
Pop au poposit la Leșu. In primăvara anului următor Tudor Jarda a revenit la Leșu, cu gândul de a înființa aici o formație corală care să pună în valoare talentul leșenilor și dragostea lor de viață, de frumos precum și comorile folclorice pe care localnicii le păstraseră atât de bine. În această acțiune Tudor Jarda a fost ajutat de un grup de localnici. Localnici Aurel Pralea, Vasile Petri, Ecaterina Gagea, George Mihăese și Maria Precup au fost doar o parte din cei
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
locuri și o bibliotecă cu 25 456 de volume, împreună cu biblioteca școlii. În cadrul căminului cultural funcționează formații artistice cu prestigiu național, multe formații, printre care cea de dansuri bărbătești, formația de căiuți, grupul vocal și altele, participând la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini și obiceiuri de origine daco-romană. Jocul căiuților și al caprei, jocul urșilor și al mascaților, colindele și urăturile sunt obiceiuri care fac deliciul localnicilor și al oaspeților satului
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
biblioteca școlii. În cadrul căminului cultural funcționează formații artistice cu prestigiu național, multe formații, printre care cea de dansuri bărbătești, formația de căiuți, grupul vocal și altele, participând la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini și obiceiuri de origine daco-romană. Jocul căiuților și al caprei, jocul urșilor și al mascaților, colindele și urăturile sunt obiceiuri care fac deliciul localnicilor și al oaspeților satului, de la Crăciun la Anul Nou. În comuna Tudora se găsesc
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
un incendiu devastator la sfârșitul secolului al XX-lea. O nouă biserică s-a construit în anii următori prin eforturile sătenilor și cu ajutorul donațiilor generoase făcute de fiii satului plecați peste hotare. În această localitate s-a constituit și ansamblul folcloric profesionist "Moigrad-Porolissum". Acest ansamblu are în componență un grup de dansatori, o orchestră, precum și interpreți de muzică populară.
Moigrad-Porolissum, Sălaj () [Corola-website/Science/301812_a_303141]
-
Miclești prin jumătatea de vest, iar drumul județean 244 E face legătura prin Boțești - Tătărăni cu municipiul Huși, aflat la o distanță de 30 de km. În fiecare an în ziua de 21 mai (de Sfinții Împărați) are loc Festivalul folcloric „MOVILA LUI BURCEL”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Miclești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,14%). Pentru 4,86% din populație, apartenența
Comuna Miclești, Vaslui () [Corola-website/Science/301894_a_303223]
-
cu ordinul nr.35478/1931, la inițiativa lui Virgil Caraivan. Inițiatorii constituirii erau tinerii Gh. I. Micu, Ion C. Vlasie, Vasile Necula, Nicolae Mihai, Vasile Bocan, Gh. Hortopeanu, I. Catană ș.a. Societatea își propunea să adune și să publice material folcloric local și să dea „spre frământarea minții diferite probleme, ghicitori și șarade” pentru care dezlegătorilor li se acordau premii în cărți. De asemenea, avea ca obiectiv „informarea cititorilor cu știri despre lucruri și fapte de mare importanță, atât din țara
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
până după Primul Război Mondial. Partea comunei Dorna-Arini care face parte din Bucovina se numea "Dorna pe Giumalău" (în germană "Dorna pe Dzumaleu"). Căminul cultural "Savin Alexievici" este situat la intrarea în satul Cozănești, în centrul reședinței de comună. Festivalul folcloric "Cântecul Cetinii" este o manifestare culturală locală, care se desfășoară anual în ultima duminică a lunii august.
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
deselor conflicte hotarnice dintre călugării de la Moldovița, care stăpâneau Berchișeștii (cumpărat de Petru Rareș de la Toader Corlat și dăruit mănăstirii), și cei de la Voroneț, care stăpâneau Capu Codrului. „Certurile mănăstirești”, cum le numea cărturarul interbelic Procopie Jitariu, în superba monografie folclorică a satului său natal, Berchișeștii, au dominat secolele cu „neînțelegeri, neîntrerupte sfezi, urmate de reclamații, de judecăți, de recursuri, scrieri de apărare și de fixarea, din nou, a hotarelor”. Ba se plânge Calistru, egumenul de la Voroneț, de purtarea abuzivă a
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]