5,845 matches
-
le-am născocit. Dar și numele sunt autentice... vreau să spun că nu ar fi aparținut într-adevăr persoanelor evocate, ci că nu am inventat nici un nume, nici chiar cele care produc luxații în mușchiul limbii. Sunt nume istorice sau folclorice din țările și regiunile respective, adaptate nevoilor evocării fără transformări fonetice. A existat bunăoară un soldat egiptean Iahuben, un preot egiptean Tefnaht în textele cele mai vechi... Auta este un nume purtat de un erou luminos dintr-un basm african
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
trei fenomene deși, în definitiv, s-ar putea să fie și altfel. Dar socot că în preajma Baalbekului sau mai departe există legende în folclor, fie neculese de nimeni, fie neapărute în centru atenției. Sunt la urma urmei milioane de culegeri folclorice în toată lumea, însă folcloriștii au alte scopuri și recurg de obicei la alte moduri de interpretare. Iar vizita probabilă făcută de ființe superioare din altă planetă, nu neapărat din Marte, este atestată, dacă vrem să le interpretăm ca atare, de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
soților Hollinger. Această ignoranță Într-ale crimei putea chiar să explice privirile de voyeuri pe care le surprinsesem În baia de lumină fluorescentă din parcarea Clubului Nautico. Nemaivăzînd vreodată un viol, asistaseră la atac ca la un fel de ritual folcloric sau păgîn dintr-o lume primitivă. Bănuiam că unul dintre acele cupluri - un contabil pensionat din Bournemouth și soția sa cu privire ageră, care conducea un magazin de Închirieri video În Avenida Ortega - era prezent la Înmormîntare. Amîndoi Încercau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
-nșelați amîndoi. Crawford se Întinse peste umărul meu și trase de volan, făcînd Citroënul să ocolească un biciclist În vîrstă și cam nesigur, care părea că se urcase pe două roți avînd Împresia că bicicleta făcea parte din vreo moștenire folclorică. — Niciodată nu-i o idee bună să faci prea multe terenuri de tenis. Astea scot unul din oameni și-i Împiedică să mai pună trăsnăi la cale. La fel și toate paralelele alea și capra pentru sărituri. — E un club
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o negresă în chiloței roșii, să mă scuze Ketty aici de față, cu țâțele goale. O ridic, mă uit în ea, de ce să nu mă uit, dacă era în parohia mea. În pungă, un pachet într-un tișlaifăr de-ăsta folcloric, da’ nu cu specific din zonă. Mai mult ardelenesc sau oșenesc, ceva în felul ăsta, cu dungi. Și-n cârpă, un alt pachet, în hârtii de ziar. Scânteia, 28 octombrie 1985. Țin minte ca acu’ toate astea, că prea au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
îi admiri, de la care ai ce învăța, de care descoperi că te leagă, dincolo de domeniul de interes al fiecăruia, și lucruri mai mărunte, dar esențiale în chimia dintre indivizi”. Mărturisirea ne duce cu gândul la înțelepciunea poporului român din tezaurul folcloric: „Dă-mi, Doamne, mintea cea de pe urmă” și ea își dovedește perenitatea și la tânărul profesor ieșean, care își revizuiește spiritul critic pe măsură ce înaintează în vârstă, tot așa cum „mintea românului cea de pe urmă” l-a sfătuit și pe Constantin Hușanu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
pantere. Grație tehnicii, ne putem vinde sufletul pe Internet, chiar prin licitație deschisă. Marile mutații spirituale încep să-și arate colții. Computerele ne lustruiesc memoria. Nu sensibilitatea. În era computerelor, o cultură nu se mai poate mândri doar cu tezaurul folcloric. Dar și fără el va fi foarte trist. Civilizația actuală generează nostalgia față de bunul sălbatic de altădată. Niciodată nu este vinovată tehnica, ci mânuitorii ei. Economia de piață devine imbecilă când vrea să guverneze și sentimentele. Nici această arogantă eră
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se transformă în nesimțire. Printre performanțele moralei se află și transformarea impecabilă a binefacerii în măgărie. La unele popoare, bârfa este mai gravă decât incestul. La noi, a devenit o sublimă relaxare. Înjurătura este o opinie filosofică formulată în termeni folclorici. I se întâmplă uneori și inteligenței să traverseze câte o cură de parșivenie. Spirala parvenirii : de la supus la suspus. Între sublim și abjecție oricând se poate înfiripa un concubinaj. Feriți - vă de sicofanți ! Sunt capabili să vă lingă tălpile până la
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
-i spuneau prietenii Grătărel, nu pentru că, așa cum crezusem eu, era pofticios de fripturi sau mici la grătar... Deștept, inspirat și cu gust, unchiul. Nu m-a pus să cânt, dar mi-a făcut semn să ciulesc urechile la tezaurul lui folcloric: "Vine potera călare, / Neagră ca de-nmormântare; / Negru sunt, larmă nu fac, / Dar pe unde trec e jale, / C-au țesut un zodiac / Din fum negru de pistoale..." Ca din cărți le zicea și le cânta, iar ninetistele, care veniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pe zi. Eu una beau ceai de obligeană cu lămâie plus 3 picături de pepsi amestecat cu pălincă. Îmi doresc din tot sufletul ca din burta mea să iasă o tobă pe cinste, care să răsune întru păstrarea tradițiilor noastre folclorice. Știți, e foarte dificil să alegi între tapiseria artizanală și instrumentele muzicale de percuție. Azi m-a vizitat Leo: m-a mângâiat pe sâni și pe pajiște. Din păcate am simțit tot. Sunt slabă, sunt încă slabă, asta-i clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
scris cu un font diferit și cu un corp de literă mai mic, Cosmin găsi un minitext despre care bănuia că era un fragment din examenul la Literatură universală al unui elev, fragment transcris de Leo pentru felul modern și folcloric, totdeodată, în care fusese înțeles romanul Război și pace, al lui Tolstoi. Semn că generația nouă încerca să asimileze capodoperele trecutului printr-o prismă dinamică, așa cum era și viața tinerilor, pregătiți să adere cât mai curând la cultura organizațională a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu o situare geopolitică satisfăcătoare”, se chinuia el în sineși, „altele însă nu! Dar ce măreață ar fi fapta! Moldova în faianță galbenă...Transilvania în gresie albastră și Muntenia numai marmură roșie. Turismul! Turismul ar cunoaște o înflorire...Ce renaștere folclorică s-ar naște! Nu...nu pot...asta ar duce la invidii internaționale - iar discordia stârnește războiul. O singură bombă și patria mea de faianță ar ajunge numai cioburi. Ce coșmar...ce coșmar! Doctrina asta ar putea fi un succes doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
care o civilizație o poate stabili Între producție și frumos. Tipul care mi-a făcut cinste ca unui soldat ce mă aflu cu un cocteil de coniac cu zmeură zice că ei au În comună și un ansamblu de dansuri folclorice care a luat premiu În Polonia și În Belgia. Da, da, dar acareturile, chioșcul ăla de ședințe?... La revedere, Zare * Și nu s-ar putea afirma, din perspectivă auctorială, că Zare Popescu e un tip care se abține de la alcool
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care se îmbină poeme scrise în manieră modernistă, prin apelul la enjambament (unele par chiar reportaje al căror obiect este cotidianul în general: Doi căței, un poet și o statuie, A reveni la Paris etc.), cu altele, influențate de prozodia folclorică, de-a lungul cărora impresia de ansamblu este de unitate a discursului liric, întreprins de un eu hipersensibil, ale cărui trăiri sunt permanent contradictorii: îndrăgostit aproape păgân de viață, cu toate ale ei, are, totuși, senzația că a greșit galaxia
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
tot ce constituie zestrea neamului, se remarcă în multe dintre poemele din volum (Sfinte transfuzii, Legenda perfectă, Râu blestemat etc.): De ce, râu sărman, blestemat / (blestemat cu blestem de durere!) / de ce încă te mai iubim..., susținut de un tezaur de credințe folclorice, cu implicații, de fapt, în mai multe direcții - care constituie preocupări ale poetului -, pe care le investighează cu aceeași intensă dorință de a înțelege, de a cunoaște și de a se cunoaște. Dar, altoind pe filonul folcloric românesc credințe, mituri
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
tezaur de credințe folclorice, cu implicații, de fapt, în mai multe direcții - care constituie preocupări ale poetului -, pe care le investighează cu aceeași intensă dorință de a înțelege, de a cunoaște și de a se cunoaște. Dar, altoind pe filonul folcloric românesc credințe, mituri universale, de pildă cel al lui Pygmalion (cioplitorul de statui), poetul poate să sublinieze și alte motive sau teme pe care le aduce în creațiile lui, așa cum e dragostea, cu puterea ei demiurgică, în stare să transforme
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fiecare seară / Pe o sârmă de aur cortina cerului, într-o stare, indusă și eului liric, între ludic și grav. Livrescul, pentru un locuitor din galaxia gutemberg / Gutemberg Galaxy, este un palier evident, firesc al poemelor și, asumându-și influențe folclorice, precum în Nabucodonosor sau în parabole (Dealul, Săracul colacul și veșnicia, de pildă), R. V. Giorgioni creează pagini de poezie autentică, în care fiorul sacru se insinuează, subliniindu-și aportul la compunerea întregului. Disipate în volume, ritualurile (Mirungerea) sunt fragmente
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întâmplă uneori, asociată cu folclorul, cel puțin la nivel prozodic și la cel al imaginarului artistic, unde se exprimă eterna spaimă a omului de dispariție: Mușcă moartea suflet dulce sau mușcă inima / Și-alte inimi ar mai vrea..., însă, tot folcloric, ca în Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, apare și posibilitatea descifrării, în context, a sfârșitului ca parte a menirii, ca dat care, oricât ar părea de paradoxal, împlinește ființa: Doamne, parc-am fi sortiți... Amintind de psalmi, mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mai ridic ochii spre cer decât ca să știu când trebuie să-mi iau umbrela. S-a bătut cam multă monedă pe teza, dragă tradiționaliștilor mai ales, că eternitatea s-a născut la sat. Cei care văd țăranul ca o ființă folclorică o aprobă din complezență. Cei care socotesc țăranul o barieră în calea modernității strâmbă din nas. Veșnicia miroase cumva a bălegar? zic ei. Adevărul e undeva la mijloc. În Lisa (cea cunoscută de mine) nu era absentă grija zilei de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
un sol aspru, cu rădăcini mai viguroase decât noii mei colegi, în schimb ei posedau un lustru care mie îmi lipsea. Diferențele săreau în ochi chiar după ce, primind uniforma, ce făcea parte din bursă, n-am mai avut un aspect folcloric. Pe mine, oricât mă străduiam să-mi așez noaptea, la internat, pantalonii sub saltea, pentru a le da o dungă aproximativă, uniforma nu cădea turnată. Umblam cu cămăși aduse din Lisa, care nu erau făcute pentru a pune cravată, și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
o jumătate de roman, după toate poncifele sămănătorismului, pe care, mai târziu, am aruncat-o în foc. Căci, pe măsură ce complexele mele s-au mai atenuat, n-am mai suportat nici spectacolele cu țărani de carnaval sau de operetă, nici acadelele folclorice, în fapt, aveam aproape toate datele pentru a îngroșa rândurile "inadaptaților", mai ales că memoria joacă la mine, cum se întîmplă la mulți "raci", și rol de frână; nu-mi permite să mă despart ușor. Deși mă aflu de peste șaizeci
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
statului și națiunii, consolidându le și dezvoltându-le trăinicia și viitorimea. A vorbi despre instituțiile și întreprinderile din localitate, despre starea și succesele școlii și ale bisericii, despre oameni și starea lor socială, economică și culturală, chiar și despre creația folclorică, nu faci decât isto rie, relevând tradițiile dar și îndemnând la modernitate văzându-i valențele, cunoscându-i proiectele și venind pregătit în întâmpinarea acestora. De altfel, aceasta este și europeni zare a, faci și realizez proiecte, construiești bunăstarea, cultura, z
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fost mare? În ziarele de la Cernăuți și Herța scriau destul de des G. Tutoveanu, G. Pallady, G. Ponetti de la Bârlad, Natalia Negru de la Buciumeni - Tecuci, părintele P.G. Savin de la Jorăști Covurlui, Tudor Pamfile și M. Lupescu de la Zorleni au făcut operă folclorică împreună cu părintele Simion Florea Marian de la Suceava - Bucovina... Lunară, revista „Țara de Jos”, a apărut la București, la 1 aprilie 1924 până în 1927, condusă de bârlădeanul C.D. Rânzescu, în colaborarea foștilor lui colegi de la Liceul „Codreanu” din Bârlad - C. Cotoranu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Mihalache, Luca Mrejeru, Rădul escu - Codin, revistă care deși a pendulat cu sediul și administrația între Bârald, Zorleni și Chișinău, ea a reușit, cum spune profesorul Gheorghe Vrabie în „Bârladul cultural”, 1937 „să formeze o direcție și o adevărată școală folclorică”, care a pus alături de cei citați și pe Artur Gorovei de la Fălticeni, pe Simion Florea Marian de la Suceava, pe Al. Vasiliu - Tătăruși, iar D. Furtună de la Dorohoi în 1923 a dat revistei sale de limbă, literatură și artă populară chiar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
unde urmează cursurile Liceului Codreanu, terminându-l în 1919. După absolvirea Facultății de litere intră în învățământ ca profesor și apoi ca director al Liceului „D.A.Sturdza” din Tecuci. A fost un pasionat publicist de probleme istorice, arheologice, literare și folclorice. Lucrarea sa „Biblia de la București (1688) contribuțiuni nouă istorico literare, Tecuciu Tipografia „Cultura grafică ” 1932 a primit premiul Neuschotz al Academiei Române pe anul 1933. Pagină de titlu din „Biblia de la 1688” dar și alta cu texte și inițiale ornate (Din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]